KorAP: Find »[drukola/base=cremațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...10 >

226 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441

cât și cremațiunea, deși, temporal vorbind, prima dintre acestea este menționată pentru prima dată (Cap. XV v. 15 din Geneză, respectiv Cap. XXXI, din I. Samuel. v. 11-13)146. Odată cu partea a șaptea a studiului, Șerboianu încerca să explice originea cremațiunii, într-o notă evident subiectivă. Acest subiectivism ducea la speculații, explicabile și prin nivelul științific al vremurilor sale. Arhimandritul considera astfel că începuturile cultului morților se legau de "gradul de cultură, de credință religioasă și de viețuire în societate", fiind

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
glorificare a focului operată de către arhimandrit, însă de această dată ea se face pe coordonate cremaționiste, ceea ce duce la o nouă viziune adoptată de către Șerboianu. Cu toate acestea, discutând despre foc, el nu menționează decât mult mai târziu, explicit, practica cremațiunii. Or acest lucru demonstrează eforturile sale de a rămâne, pe cât posibil, obiectiv asupra tematicii. Ceea ce este însă esențial în această parte a articolului este faptul că el menționa focul ca având rol purificator și fiind un element enigmatic, dar poate

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
la modalitatea concretă de dispunere asupra cadavrului, pentru multe din momentele în care se preciza că un personaj biblic decedase, constituia o dovadă că existau mai multe maniere de distrugere a corpului uman pentru care trebuia să fi fost și cremațiunea. În ciuda faptul că evreii valorizau focului (exemplificat prin întrebuințarea sa în diverse ritualuri), aceștia au preferat după Șerboianu înhumarea tocmai pentru a se diferenția de celelalte popoare ale vremii. Dar ei continuau să creadă că "nimicirea cărnii însemna nimicirea păcatului

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
compensa prin arderea unor pui de porumbei Levitic Cap. V 7 și Cap XIX 22). Cel de al doilea segment se fixa mult mai bine pe tematică, pornind de la diversele interpretări eronate vehiculate de către anticremaționiști (în marea lor majoritate preoți): cremațiunea ar afecta învierea morților sau că adepții săi erau păgâni/francmasoni, plus alte zvonuri referitoare la procesul propriu-zis al arderii cadavrului ridicarea în picioare a mortului în timpul arderii, zvârcolirea lui, țipete, întinderea mâinilor 153 etc. Toate acestea erau denumite de către

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
unor capete înfierbântate și dornice de reclamă și succes ieftin", cu atât mai periculoase cu cât erau livrate publicului larg, în mare parte incult. De altfel, după cum voi sublinia, el va reveni asupra diverselor zvonuri care circulau în epocă asupra cremațiunii într-un articol publicat ulterior. În consecință, Șerboianu reliefa faptul că inclusiv "sectanții" aveau uneori dreptate în credința lor, când de pildă respingeau reprezentarea divinității prin icoane. Dacă focul semnifică puritatea divină și Dumnezeu întotdeauna s-a arătat omenirii prin

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
păgâni și idolatri, de către teologii vremii: pe de o parte interesele materiale, iar pe de altă parte ignorarea crasă a Scripturilor 154. Cea de a unsprezecea parte a studiului dezvoltă tema focului după Sfintele Scripturi. Șerboianu arată limpede că înfățișarea cremațiunii drept o practică păgână nu își găsea susținerea în diversele rătăciri ale poporului evreu prezentate în Vechiul Testament: "Peste tot, deci, întâlnim focul nu ca pedeapsă, ci ca suprem omagiu de onoare și curățire, chiar atunci când popoarele-n rătăcirea lor adorau

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
Dumnezeu, Carele după zisa sfintei Evanghelii "poate dintr-o dată să omoare trupul și sufletul" (Matei Cap X 28)"156. Această concluzie îi deschidea pârtia criticii deschise asupra forurilor superioare ale Bisericii Ortodoxe Române și a unor preoți ortodocși care considerau cremațiunea o operă francmasonă. El reliefa faptul că asemenea caracterizări aparțineau în mare măsuri clericilor, "după interes și necesitate". Însă aceste atitudini, din partea Bisericii Ortodoxe Române, nu constituiau o noutate după Șerboianu, ce invoca ca precedent graba nejustificată și neexplicată publicului

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
și cenușa să fie îngropată. Liturghierul mai cuprinde și alte situații: dacă împărtășania cade pe o bucată de lemn, pe covor etc. Dar nu toate aceste situații excepționale presupun arderea 161. Ultimele trei părți ale studiului sunt dedicate analizei relației cremațiunii cu tradiția, din perspectiva religiei creștine, pornind de la ideile psihologului francez Théodule-Armand Ribot: Dacă sunt chipuri originale de gândire, sunt chipuri originale care se impun, creând o contagiune și contagiunea este o caracteristică a mulțimilor"162. Ea debuta cu o

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
economia discursului său, opțiunea cremaționistă, ca nefiind anti religioasă, ci una anti clericală: "Noi nu luptăm pentru înlăturarea înhumării, căci ar fi o nebunie, dar și o imposibilitate materială, ci voim să se știe numai că înaintea înhumării a existat cremațiunea; că amândouă au mers paralel în decursul veacurilor și că nici una, nici alta nu ating măreția lui Dumnezeu și cu atât mai puțin legătura dintre El și om, adică Religia"164. Ultima parte a studiului 165 aruncă din nou acuze

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
166. Șerboianu trăgea astfel concluzii amare, cum că clericii vremurilor sale schingiuiau canoanele, "servindu-se de ele numai când voiesc să atace pe cineva și dându-le la o parte, când interesele lor personale sunt în joc"167. Cât privește cremațiunea, el reamintea că în cazul ortodocșilor nu exista vreun canon care să condamne o asemenea practică, iar invocarea tradiției era insuficientă în acest caz. Ca o ultimă dovadă a lipsei de temei a întregii retorici anticremaționiste a clericilor ortodocși ai

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
capului, nu voiesc să admită, că și "cenușa" incineratului este tot pământ, asupra căreia însă a reacționat un alt element (focul), mai rapid și mai igienic"168. Celelalte intervenții ale arhimandritului, cu câteva excepții, au același fir conductor: demonstrația justeții cremațiunii, a concordanței sale cu învățăturile creștine, precum și critica forurilor ortodoxe, considerată eronate datorită atitudinii lor față de practica arderii morților. Semnificativ îmi pare în această direcție un articol pe care îl publica în 1937, când Șerboianu, remarcând ignoranța dar și necredința

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
practica arderii morților. Semnificativ îmi pare în această direcție un articol pe care îl publica în 1937, când Șerboianu, remarcând ignoranța dar și necredința, acuza, în mod direct, preoții ortodocși, precum și forurile superiore ortodoxe, de manipulare și interese meschine privind cremațiunea. Față de precedentele sale articole, de această dată tonul adoptat a fost unul mult mai radical. Arhimandritul își delimita poziția pornind de la diversele zvonuri privind crematoriul și operațiunea incinerării care circulau în acea vreme. Printre acestea se numărau arderea la crematoriu

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
incalificabila situație a profanării. Or, luarea în discuție a acesteia și trimiterea exactă la prevederile Codului Penal din 1936, care așeza pe picior de egalitate înhumarea și incinerarea, era o mutare inteligent așezată de către arhimandrit, reprezentând un argument "tacit" pro cremațiune 176. Ea îi deschidea posibilitatea de a contracara acuzele anti cremaționiștilor, incriminați de faptul că ei nu cinstesc nici măcar vechea obișnuință latină de a discuta doar la superlativ despre decedați: "Aceasta instituție funerară, Crematoriul ab initio a fost obiectul celei

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
prin binecuvântarea religioasă dată de preotul sfințit și prin consimțirea de bună voie și anticipată a celui decedat"178. Sărbătoarea Paștelui din 1938 a constituit un nou prilej pentru Șerboianu de a încerca să arate concordanța învățăturilor creștine cu practica cremațiunii. În fapt, revista Flacăra Sacră consacra fiecărei sărbători religioase spații largi de expunere, urmărind același scop explicit. Desigur, arhimandritul Calinic I. Popp Șerboianu era cel mai potrivit să deslușească în sens cremaționist semnificația acestor sărbători și să transmită gândurile bune

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
revista Flacăra Sacră consacra fiecărei sărbători religioase spații largi de expunere, urmărind același scop explicit. Desigur, arhimandritul Calinic I. Popp Șerboianu era cel mai potrivit să deslușească în sens cremaționist semnificația acestor sărbători și să transmită gândurile bune ale adepților cremațiunii către posibili lor simpatizanți, însă el nu a fost singurul care și-a asumat o asemenea postură, chiar dacă ceilalți nu aveau pregătire teologică 179. Mediația din 1938 se baza pe ideea mesajului prost interpretat al învierii lui Iisus și după

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
chiar dacă ceilalți nu aveau pregătire teologică 179. Mediația din 1938 se baza pe ideea mesajului prost interpretat al învierii lui Iisus și după nouăsprezece veacuri. Printre erorile de interpretare a acestui mesaj se număra și cea a imposibilității învierii datorată cremațiunii, pe care Șerboianu o contracara citând masiv din Sfântul Pavel. Ideea centrală preluată era că "nu poate carnea și sângele să moștenească împărăția lui Dumnezeu; și că putrezirea nu poate moșteni neputrezirea (s.a.)"180. În finalul meditației arhimandritul exprima deopotrivă

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
Dumnezeu; și că putrezirea nu poate moșteni neputrezirea (s.a.)"180. În finalul meditației arhimandritul exprima deopotrivă patriotismul său, pe care l-am identificat și în articolele sale publicate în 1928 în Cultura Poporului. Stephan Prothero, în cartea sa dedicată istoriei cremațiunii în Statele Unite ale Americii remarca faptul că una dintre caracteristicile asumate de către cremaționiștii nord americani a fost autopercepția lor ca educatori ai poporului 181. Cremațiunea devenea astfel un instrument de educare, aspect pe care l-am identificat în cazul românesc

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
articolele sale publicate în 1928 în Cultura Poporului. Stephan Prothero, în cartea sa dedicată istoriei cremațiunii în Statele Unite ale Americii remarca faptul că una dintre caracteristicile asumate de către cremaționiștii nord americani a fost autopercepția lor ca educatori ai poporului 181. Cremațiunea devenea astfel un instrument de educare, aspect pe care l-am identificat în cazul românesc încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea182. O asemenea postură este continuată și în perioada interbelică în România, mai cu seamă cu cât

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
100 de ani în urmă, era depășită din punct de vedere științific. Însă acest lucru îmi pare mai puțin important, întrucât Șerboianu o folosește nu doar ca argument, ci și ca pretext de a reafirma mai vechile sale idei pro cremațiune. Din această perspectivă, ceea ce interesează este, mai degrabă, ultima parte a studiului, unde arhimandritul sintetizează, concluzionând pe marginea lucrării lui Maizières. Conform lui, religiile sunt grefate una peste alta, având faze de dezvoltare similare cu cele ale existenței umane. Dar

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
climei, cele din nord datorită suprafețelor mici de sol cultivabil, iar altele datorită credințelor religioase. Șerboianu arată că dovezile arheologice certifică faptul că pe teritoriul României s-a practicat incinerarea. Or, toate aceste situații îl determinau să pledeze pentru superioritatea cremațiunii, ca practică, punându-se din nou gaj asupra caracterului just al acesteia: Dacă inițiatorii de astăzi ai cremațiunii la noi n-ar fi conduși numai de motive igienice, estetice și economice și sociale, ci și de altele, cu dedesubturi perfide

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
dovezile arheologice certifică faptul că pe teritoriul României s-a practicat incinerarea. Or, toate aceste situații îl determinau să pledeze pentru superioritatea cremațiunii, ca practică, punându-se din nou gaj asupra caracterului just al acesteia: Dacă inițiatorii de astăzi ai cremațiunii la noi n-ar fi conduși numai de motive igienice, estetice și economice și sociale, ci și de altele, cu dedesubturi perfide de a distruge statul și credința noastră strămoșească cea conformă cu Evanghelia eu aș fi cel dintâi care

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
cel dintâi care să arunc piatra-n capul lor și să cer arderea lor de vii, ca unii ce au exploatat blândețea sufletului românesc și răbdarea lui"189. Finalul articolului articula perfect scopurile, pe care le credea superioare, ale adepților cremațiunii, nu doar de a răspunde unei utilități publice, ci și de a împlini un rost desemnat de existența umană. O astfel de idee putea așadar trona pe frontispiciul oricărei argumentații pro cremațiune din aceea epocă, datorită aspectelor mobilizatoare ce le

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
scopurile, pe care le credea superioare, ale adepților cremațiunii, nu doar de a răspunde unei utilități publice, ci și de a împlini un rost desemnat de existența umană. O astfel de idee putea așadar trona pe frontispiciul oricărei argumentații pro cremațiune din aceea epocă, datorită aspectelor mobilizatoare ce le cuprindea: "Singura luptă pe care o duc purtătorii de facle ai cremațiunii este de lumina poporul să nu confunde incinerarea cu multele superstiții practicate de el, din timpuri imemoriale, ci să o

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
a împlini un rost desemnat de existența umană. O astfel de idee putea așadar trona pe frontispiciul oricărei argumentații pro cremațiune din aceea epocă, datorită aspectelor mobilizatoare ce le cuprindea: "Singura luptă pe care o duc purtătorii de facle ai cremațiunii este de lumina poporul să nu confunde incinerarea cu multele superstiții practicate de el, din timpuri imemoriale, ci să o socotească în primul rând ca pe un element de progres și binefacere, iar în al doilea să-și aducă necontenit

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
salva patria încalcă ordinele eronate ale superiorilor și, pe de altă parte, povara insuportabilă pe care urmașii celui decedat ar putea-o purta în conștiință, nerespectându-i defunctului voința. Este însă semnificativ că ambele situații au fost utilizate de către detractorii cremațiunii din România, însă în sens invers. Astfel, în primul caz, s-a specificat că serviciul religios săvârșit la crematoriu de către un preot caterisit ar fi echivalent cu acțiunile unui militar degradat. Pe de altă parte, greutatea insuportabilă a incinerării cuiva

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]