396 matches
-
prilejuri ). De la stilul preromantic la cel gotic, de la cel clasic la cel renascentist ori de la stilul baroc sau rococo până la eleganța și geometria sinceră și directă, curată și lin arcuită a unor case moderne, lângă ziduri de cetate și între crenelurile munților, te simți parte din natură, chiar și din natura locului, te simți măreț și, totodată, insignifiant, când te gândești la trecerea timpului și ființarea efemeră a oamenilor... Dar iată, după zbaterile lor, după nimcnicia și grandoarea lor, iată, oameni
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
în stânga dealului bisericii lui Bucur, observai morminte presărate cu cruci strâmbe, cimitirul bisericii a cărei cruce, spre a nu ieși din linia celorlalte, părea din creștet plecată privind vechile clădiri ale mănăstirii cu turnuri de veghe, cu bastioane străpunse de creneluri și ferestre, care străjuiau din toate părțile lăcașul sfânt, ridicat de Radu Vodă. Deasupra lanțului întreg de ziduri înalte, se vedeau turlele plumburii și cupola mare a turnului de clopotniță a bisericii. De-a lungul acestui râu, orașul se întindea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
în după-amiaza festivă, Ecourile muzicii militare lovesc pereții Catedralei Normande - zidită din piatră de râu atunci când William Cuceritorul preluase frânele puterii în 1066 - ridicată în vremi cu domnițe-n rădvane și cavaleri cu armăsari și armuri - În centrul orașului cu creneluri, Strada Mare, cu prăvălii luminoase etalează-n vitrine superlative Arcade în străzi pietruite, Hotare caselor din cărămidă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Balene asasine, balene ucigașe Blazoane ale apelor sărate Făpturi tainice din alte lumi Un
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
pierdut visul în brațele vocii sopranei Nelly Miricioiu, niciodată speranța fericirii nu eșuează ascultând-o pe maestră, întotdeauna privirile împrăștie toate umbrele sub strălucirea chipului ei. Repertoriul îi este un port cu valuri, al spiritului, un turn cu zeci de creneluri, nu cu centură netedă, de la bel-canto la verrisimo. Deși turnul acesta crenelat nu e consolidat pe uniformitate, e de neclintit prin valoare. Voioșia nepieritoare a artistei răspândește spectatorilor plăcerea nesfârșită! Are apărate virtuțile, întâi de toate, de descurajare personală, pentru că
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
tu cu o tușă de penel Făcut-ai o firidă în groșii lui pereți - Punct vulnerabil Ce mă expune lumii dinafară Prin care ... Ies slobode dureri Ce - ascunse au fost Prin unghere-ntunecate Și curge sânge cald, Din fiecare rană ... Creneluri tăiași în turnul meu de fildeș, C-o ușoară tușă de penel. Mă plec sub arcul-curcubeu al culorii Și-ascult divine imnuri, eterne simfonii, Regrete și dureri amare mă încearcă Când simt curgând amurgul, Prin venele sublime ale tinereții. Clăditu
TURNUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349809_a_351138]
-
definitorii ale întregii sale vieți, care implică un mod conștient și perseverent de a-și clădi de la temelie propriul castel biografic. Marina Voica și-a făcut din viață un castel zidit din ardoare și dăruire, de la dalele pavajului curții, până la crenelurile vârfului, tăiate de melodii și poeme de iubire și de viață. Întotdeauna, pentru Marina Voica, încercările au prefigurat riposta la ele, culminând cu învingerea lor, pentru că în firea ei nu a fost niciodată loc pentru pierdere. Deasupra norului supărării care
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
adăuga aici și volumul de versuri apărute în română și engleză, „În numele busuiocului”, al poetesei sighișorene Gabriela Costescu, aflată în sală, care și-a prezentat volumul de versuri. Cu siguranță, inspirația literară îi este potențată și de climatul Asociației Literare „Creneluri sighișorene” pe care o conduce. Practic, nu au fost lansări de carte „clasice”, după tipicul consacrat.Au fost luări de cuvânt despre fiecare carte nouă, au fost considerații pe marginea cărților, dar tonul a fost unul dat de trăiri sufletești
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PASTELURI DIN CRENELURI 4 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului e-așa de bine când îți scriu de toate câte cele mă-nconjoară că rujul de pe buze ivoriu mă cheamă să te văd
PASTELURI DIN CRENELURI 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366320_a_367649]
-
bine să te mângâi prin hoinăreli de noi știute dar câte nopți rămase dezvelite mi-ar da acum din menuete refrene dezgolite e-așa de bine discreta mea lumină să te culeg din ierburi de simină Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 4 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PASTELURI DIN CRENELURI 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366320_a_367649]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > PASTELURI DIN CRENELURI 3 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Și se făcea că plouă-n visul meu cu stele din luceferi șoptea încet gonea mereu și nimeni nu știa de-i drumul
PASTELURI DIN CRENELURI 3 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366227_a_367556]
-
nu știa de-i drumul greau deodat descântce se pogorau pe trup să tac să fug frânturi să rup nu e mai bine las povești să-i ducă vamă timpului scurs într-un tablou cu ramă Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 3 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2050, Anul VI, 11 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PASTELURI DIN CRENELURI 3 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366227_a_367556]
-
Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Șapte șuiere de șoapte, Șarjă karmică și sacră Zemuind de fructe coapte Și de voluptate macră. Șapte șoapte-n șapte ceruri Pe altarul cărnii tale, Stalactite cu creneluri În mici peșteri abisale. Șapte șoapte îndulcite De umorile saline, Sfârcuri zvelte răsucite Pe stâncoasele coline. Șapte șoapte-n mal de buze Cu mici pliuri valuri-valuri, Văluri ude de meduze Răstignite peste maluri. Șapte șoapte-n șipci scobite Între rotunjimi
ŞAPTE ŞOAPTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352480_a_353809]
-
se strecoară sinuos de livresc și tumultuos către cititorul avizat, spuzindu-i Cerna sufletului cu înspumata sagă despre Iovana cea iorgovană și semenii ei de sub Piatra lui Stan. Scriere cu deosebite valențe etnografice, cu trimiteri istorice, hagiografice și legendare, cu creneluri lexicale baladești, cu subterfugii uneori elegiace, alteori acide, „Iovana” rămâne o carte de taină, care îmbogățește zestrea spirituală a literaturii noastre contemporane. prof. TITU DINUȚ Referință Bibliografică: prof. TITU DINUȚ: SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
REGATUL MEU Am încercat să-mi fac un regat, Adunând bancnote și multe monede, La granițe noi ziduri am ridicat, Doar eu le știu, nimeni nu le vede! Am transformat inima în cetate, Ca nimeni să nu o străpungă, Prin creneluri de mult uitate, Secretele să mi le ascundă! Dar peste tot au pătruns spionii, Urzind neștiute alte conspirații, Dărâmând ce au construit faraonii, Cele mai înalte, simple aspirații. E foarte greu să-mi păstrez coroana, Să-mi apăr sufletul de
REGATUL MEU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351737_a_353066]
-
croazieră. Ici, colo basilici impunătoare. Se zăresc și două insule: Isola della Giudeca (am aflat că Elton John are un apartament aici) și Isola di S. Giorgio Maggiore. Și, mai ales, bogăția ornamentală: basoreliefurile de marmură în inconfundabilul stil bizantin, creneluri și tondi sculptați. Cu adevărat, impresionant. În sfârșit, stația Giardini. Ora 16:30. Alte întrebări. Răspunsurile, un șir de dat din umeri. Ajung în parcul din apropiere, Giardini Biennale. Impărțit în trei alei. Două înguste pavate cu piatră, se spune
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
spre munte și mărită, ajungând la o suprafață de 70 de hectare, căpătând forma unui pinten și devenind un bastion de apărare împotriva invaziei altor popoare. Mai târziu, în jurul cetății înconjurată cu ziduri groase din piatră, prevăzute cu nișe și creneluri pentru apărare, s-a dezvoltat o localitate romană, care cu timpul, prin Evul Mediu, mai bine spus prin secolul al X-lea devine capitala unui comitat numit Namur, parte integrantă a imperiului romano-german. Începând cu anul 1429, Comitatul Namur este
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
de suferință și crez din Hârlău: „În preajma lui 23 august 1944 generalul... (nu-i mai rețin numele îi dă comanda cazematelor. Rușii atacă! Acesta trage, trage cu tot armamentul și atacul este oprit. La un moment dat un proiectil lovește crenelul de la cazemata lui Apostol și-i distruge aparatul prin care el supraveghea câmpul de luptă. În cazemată el mai avea un aparat de rezervă, dar nu a mai putut să-l instaleze și iese afară pentru a studia situația. Afară
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PASTELURI DIN CRENELURI 1 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Frunză verde lemn de foc iarba gândurilor noastre își vorbește firelor nevrednice eu pe crengi ude curg șiroiul pietrelor ochiul mă aude buza
PASTELURI DIN CRENELURI 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370050_a_371379]
-
nevrednice eu pe crengi ude curg șiroiul pietrelor ochiul mă aude buza mea fragedă adună mure înnaripați fluturii albinelor din trup roiesc pe con de stup.. tu et adormi te coci..pe sol iubite ...de somn Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PASTELURI DIN CRENELURI 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370050_a_371379]
-
dotat și cu radiologie dentară și-a exercitat competențele în radiologie. Lucrează protetică, endodontie, cariologie, pedodontie, chirurgie, urgențe în stomatologie, încât suferinzii în pragul implorării minunii să vină neîntârziat la ea. Are muniția împotriva fiarelor din măsele, poate reclădi în crenelurile feței garnizoana de dinți, căzută și înlocuită de știrbituri. Clinica „Elmar Dent” e deservită și de asistenta Mariana Mareș, nu mai prejos în ceea ce este conștiința profesională și relațiile cu omul orientate spre o atât de amabilă purtare cu pacienții
DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353337_a_354666]
-
trecător și odihnindu-se secundă,ascultă versul frunzelor alintate de adierea blândă ce zidește din realitate,un templu al mirezmelor încântătoare atât de atrăgător încât omul-secundă,ostenit de drumul lung,se întinde la umbră stejarului și privește în zare admirând crenelurile cerului și undeva în dreapta,o privighetoare își înaltă trilul către norul stingher venit parcă pentru a răcori falnicul stejar cu umbră lui frumos mirositoare.... -Sfârșit- Referință Bibliografica: Stejarul / Iulian Cătana : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2354, Anul VII, 11
ŞTEJARUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352783_a_354112]
-
jos, din vatra orașului de scaun, până tocmai sus, unde vârfurile brazilor perdeluiesc geamurile cerului, de a se cuprinde sub umbra munților ca-n fașa pruncului, iar pereți de stâncă să-i flancheze mersul până la cornișa castelurilor de piatră, în crenelurile cotiturilor, dându-i sentiment ferm de apărare și deopotrivă de repatriere în regatul matern al naturii, țărmurit de stânci falnice, nebiruite. Urci una câte una culmi ce privite de jos par munte coborât din cer, dar privite de sus dau
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PĂMÂNTEAN, NELUMESC... Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Te iubesc scotocind în amurg de cetăți Prin creneluri subțiri, desenându-te fin Pe o stradă de rând, sub o umbră de pin: Te iubesc princiar, doamna mea. Zvârcolit te iubesc, te respir fumegând Când îmi pui pe obraz, nufăr cald, fruntea ta Te iubesc în genunchi și în
PĂMÂNTEAN, NELUMESC... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353930_a_355259]
-
inocența copilăriei, azi, atâtea duzine de prăștii împroașcă în ei cu pietrele viciilor, încât, până când nu se face seară, trebuie să-i apărăm, ca să mai viseze frumos, departe de coșmarele lumii. Atât de frumos împlinește aceasta, în castelul său cu creneluri de cântece maestra pe care cine nu o întâlnește în viață are viața mai săracă de o iubire, Angela Gheorghiu! Clipele petrecute în ascultarea mirabilului glas al maestrei Angela Gheorghiu nu sunt timp ce curge ci o repetare simetrică a
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
nr. 350 din 16 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nimbul orașului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă și bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agață de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenușa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberații mirate ale drumețului grăbit de nevoile prezentului. La porțile impozante ale cetății de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenușiul prezentului și zâmbetul viitor al renașterii sale. Poate numai așa peste fardul ruginit și colbul așezat pe
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]