431 matches
-
-l în noroc pe mă- sa de Stelian, până aici i-a fost!». Astea au fost ultimele cuvinte ale eroului supraviețuitor din Spania. Trei lovituri de cuțit i-au intrat în piept și tot cu un cuțit cineva i-a crestat «steaua lui David» pe frunte. «Răzbunarea sioniștilor!», a strigat Stelian, care venise în vizită la camaradul Caraeni. Apărut ceva mai târziu, judecătorul l-a examinat pe profesor, că din câte știa sioniștii nu credeau în steaua în cinci colțuri, câte
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
zi, dar guvernele conduse de Thatcher au pus capăt acelei speranțe în Marea Britanie și au ajutat la a-i pune capăt în întreaga lume. Stânga nu îi poate ierta lui Thatcher că i-a închis viitorul. 10. Tăierile ei au crestat serviciile publice. De fapt, veniturile publice au crescut cu 17,6% în cursul guvernărilor sale.
Zece mituri despre Margaret Thatcher by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56430_a_57755]
-
peste pustie. Caleidoscopul plin de arabescuri. Căințele și lacrimile-amare. De toate-acestea fost-a trebuință ca astăzi mâinile să se-mpreune. Cezar Aici, ce răvășit-au reci pumnale: un mort. Aici e trupul spintecat pe nume Cezar. Hoitul e-nsemnat de cratere crestate de metale. Aici temuta, azi înțepenita mașinărie ce-i aduse slavă acelui care fapte de ispravă a săvârșit și-a scris în împlinita-i viață. Tot aici și împăratul ce laurii-nțelept i-a refuzat, ce răsărit și-apus a
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
vînt Norii mi se freacă de glesne umezi și răcoroși ca botul unui cățeluș de-o zi încă orb Ne jucăm și noi - le șoptesc și mă prefac că m-ascund Pe mine cineva m-arată cu degetul și mă crestează ca pădurarul copacii Cineva încearcă să mă prindă în lesă ca pe-o iapă albastră în vis iar pe mare cît vezi cu ochii sînt numai pești argintii obsceni cu burta albă în sus - nimeni nimic plumbul s-a lăsat
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
Condeie fir roșu urzesc ... RENAȘTERE Sub teasc se scriu întâiele ceasloave și multe călimări rămân secate, începe neamul a ,,căta” la slove și-a scrie-n cronici întâmplări uitate... Un veac de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu’ își șterge grabnic fața plânsă, Alcătuind noi pravile - concilii... PLAI șI GRAI CÂNTAT DIN LEAGĂN Când doinește mama puiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Alexandru LUNGU Chiromanție o floare cu petale subțiri și adânci își adia mireasma ocultă în neștiutul palmei liniile prevestitoare se răsucesc înăuntru-le în noduri nedezlegate până când (în care ceas îndepărtat?) floarea nepereche va cresta în palm tiparul literei ultime Alt răstimp în clinul nopții timpul se^nclină în aplecare lină părăsind o clipă văzutul ascuns în orologii clopote prelungi străbătând vecernii șerpuiesc auzul ierbii tresărite spre alt răstimp Șarpe din tăria apei curgând dinspre
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
Lilieci prin pupila serii mărginind lumina și umbrele trec răstimpi de cumpănă prinși în așteptare în turle târzii liliecii se scutură de somnul zilniciei despicând cu tăișuri de zbor dezlegat crângul adânc la nopții Nici o rană semnul incandescent întru neuitare crestat pe frunte să fie pedeapsa ascunselor treceri rana lăsată de aripa necruțătoare a vremelniciei? nici un drum îngeresc nu piere'n gol nici o rană nu-și găsește stingerea
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
direct", fără adaosurile pasionale și de obicei patetice ale documentarului sau memorialului. Dar nu și fără emoție. Moartea Pisicâinelui e pe drept cuvânt înduioșătoare: , Odată cu bucata de sticlă care se desprinse, se frânse și săbiuța viteazului Gavril, iar vârful rupt crestă din plin solzii lui Oliviu. - Înainte, strigă Otilia, împinsă ca din arc când garda de elită a Somnului Protector se năpusti peste Gavril și-l masacră cu paloșele. Dar nimeni nu veni în urma ei. Ultimii șase soldați din București se
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]
-
atât de mult pe așternuturi, pe abataje, pe muștiucul unui saxofon spart, încât am lăsat-o baltă cu puțin înainte de a-mi țâșni din gură o limbă nouă, mai flexibilă și/ mult mai puțin însingurată decât aceea cu care te crestasem, nerăbdător, tandru, deznădăjnuit/ între coapse." (pag. 30). Concluzionând, un poet cu alunecări de teren, interesant (de promițător). La drum de seară... Poezia (dacă e) Floricăi Madritsch Marin induce o senzație de claustrofobie în propriul corp - firesc, de altfel, căci face
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
satele moșiei sale, cel mai apropiat de mlaștina pe care odată vroise s-o asaneze și unde acum, când văzduhul se limpezise după ploaie cu o nefirească tihnire, broaștele orăcăiau, cuprinse parcă de răzvrătire. Apele ploii săpaseră făgașe adânci, au crestat ulița cu brazde, surpaseră poduri, intraseră prin curți și le zbârciseră cu șuvoaiele lor neîmpotrivite. De vale, unde apele s-au scurs mai cu sârg și s-au adunat în băltoace, câțiva oameni propteau cu pari pereții de chirpici ai
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Building Design SRL 3. R.G.M. Company SRL Întreprinderi mici 1. Gauss SRL 2. Prodmoreco Konecranes SĂ 3. Roschiwal + Partner Ingenieur SRL Augsburg, Filiala Timișoara Întreprinderi mijlocii 1. Energoproiect SĂ 2. IPROTIM SĂ 3. Netex Production SRL PUBLICITATE, ADVERTISING Microîntreprinderi 1. Cresta Advertising SRL 2. City Media SRL 3. Vivid SRL Întreprinderi mici 1. Magus Internațional Co SRL 2. Fotbal Vest SRL Întreprinderi mijlocii 1. City Promotions SRL ACTIVITĂȚI CINEMATOGRAFICE, DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE ȘI ALE AGENȚIILOR DE PRESĂ Microîntreprinderi 1. Genius
Agenda2005-41-05-topul firmelor () [Corola-journal/Journalistic/284313_a_285642]
-
iar în mijoc așeză un castron cu saramură de pui garnisită cu ardei roșii copți. Deoparte și de alta felului puse în așteptare pe câte un cârpător o pâine azimă cât roata carului caldă și o mămăliguță aburindă în care crestase deja cu ața felii groscioare. După ce ne urase un S-aveți poftă! se-nclinase a recunoștință că mâncam din cele aduse și plecă tot de-a-ndărătelea. Eu, care nici nu știu cum găsisem scaunul destinat, mă simții înfericită de așa cinste și alături de
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu răbdarea crestată în somnul tăios al frunzelor, cu testamentul ascuns sub ultimul butoi al cramei mănăstirești, mă gîndesc să inventez ninsoarea mecanică, mă gîndesc să dorm o vreme pe niște cuie de levănțică, pînă se va pensiona și miliardarul care muncește benevol
PREZUMŢIA DE NEVINOVǍŢIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383052_a_384381]
-
cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea decât un singur motiv: aflarea sumelor de bani depuse de domnitor în
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
nobilă, n-am nici o Îndoială În această privință; nu cred Însă că va deveni mai puțin nobilă dacă aflu și eu despre ce e vorba. Promit să nu mai spun la nimeni, uite, pe cuvânt. Dacă vrei, mă jur, Îmi crestez brațul și pecetluiesc taina cu sângele meu, grupa 01, donator universal... Eveline Fontaine s-a oprit și mi-a fixat lumina lanternei În ochi. Nu m-am ferit, așa cum probabil se așteptase, drept pentru care, după câteva clipe În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe ușă, călcând peste spahii adormiți de-a valma prin odăi. In curte, strânși unii într-alții, dormeau caii lor. Pe ulițele Ieșilor am fost ajuns din urmă de Broanteș, lăcrimând de durere, căci păgânii, prinzându-l în bibliotecă, îi crestaseră limba. Am ținut-o tot o fugă, ca telegarii, până la casele spătarului Vulture, pe care Sima-Vodă îl avea ca dușman. Pe dimineață era deja pe drumul spre Cetatea Albă, unde spătarul și-a adus aminte că ține ori o ibovnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de pîndă, de așteptare, delicii ale regnului alunecos și umed. Sus pe dîmb recruții În uniformele lor cafenii, În poziție de drepți lîngă tunuri, scrutînd marea, auzindu-i geamătul Într-un foșnet de cearșafuri moi, jilave... și deodată un fulger crestînd pielea clorotică a aerului asemeni unui viol, „trage-i-o pînă-n gît, paștele măsii de curvă!“ Își aude unul, cu tuleiele abia mijite, vocea Înfundată În beregată și ploaia Începe să se deșire, cnuturi lovesc În dreapta și-n stînga. Trupurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
spune: bună ziua!, hei și la revedere! Mâna dreaptă e plină de simpatie, acceptând viața, dând ajutor și consolând pe cei suferind mai ales din iubire. Mâna stângă nu spune niciodată „bună ziua“, ea semănând mai degrabă cu mâna omului care a crestat elefantul din grotele din Altamira, elefantul cu fildeșii lui strâmbi. Mâna stângă corespunde omului interior - inteligent, necheltuitor, secret și plin de surprize. Îi place să caute în adânc ca ploaia trezind tenebrele la viață. Mâna stângă desenează senzual labirinte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Brusc ne găsim În inima unui alt oraș, cam prin anii douăzeci și opt, tînărul are pe șapca de liceu Însemnul VIII, Își lăsase mustăcioară. (Mustăcioara asta o va avea toată viața. O singură dată și asta nu prea demult, și-o crestase din neatenție, și-atunci și-a ras-o. Privindu-l, m-a podidit plînsul; părea cu totul alt om. În acel plîns am trăit o clipă sentimentul nelămurit de cît de mult mi-ar lipsi cînd ar muri.) Iată-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Oh, ce bucurie! Și doar amintirea trupului ei și a sufletului ei În acel ceas de tihnă, În acea maree de extaz, atunci, la porțile palatului, cînd vacarmul mulțimii Încetase, iar scîrțîitul carului Încremenise, și cînd În suflet i se crestase dulcele nume al Priskăi, iar În nări avea mireasma trandafirilor, În acel ceas, aflat iarăși În negura grotei, În mormîntul veșnic, se trezi În el o fericire tulbure și Îndepărtată, o suflare Înduioșătoare care Îi umezea trupul cu o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
din câmp și din Soare sau au transpusă niște simboluri considerate sacre - cruciulițele - prin care se raportau spiritual la divinitate. Bărbații, chiar dacă erau ciobani, în timpul când era odihna oilor, au simțit și ei nevoia, ca să le treacă de urât, să cresteze pe fluier și pe bâtă niște încrustații, un motiv geometric, cu linii drepte, cum nu sunt în natură, dar așa credeau ei că trebuie să fie lumea, dreaptă. Sunt puțini oameni care nu sunt sensibili la frumosă și, văzându-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a „artistei” sau „artistului”. Dacă nu ni s-ar fi păstrat prin mănăstiri țesături în fir pentru „obraze” domnești, cusături în fir reprezentând figuri de sfinți, dar și de domnitori și domnițe, am crede, că și ce au cusut și crestat țăranii români sunt imitații de la alții. Numai că, atunci când vine vorba de manifestări artistice, nu e nevoie de școală, de învățământ academic, de cineva care să te dădăcească; nu, simți tu, din propria ta pornire să faci un semn pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu cele de la noi. De altfel, îmi este deosebit de greu de acceptat că populații, care au umblat prin lume călare sau în căruțe sau coviltir sau fără, aveau posibilitatea fizică să coase pe pânăză motive întâlnite în cale, sau să cresteze pe lemn semne cu semnificații magice; soarele neînvins, pomul vieții, coloana cerului. Dimpotrivă, pot înțelege asemenea manifestări artistice la un popor așezat, sedentar, legat de pământ, de strămoși. în ce-i privește pe răzeșii din Fruntești și pe cei din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
monstru invizibil, un tărâm ascuns. Lui Destinat i se spunea în mai multe feluri, după locuri și după oameni. În închisoarea din V., cei mai mulți dintre locatari îl porecleau Bea-sânge. Într-o celulă, l-am văzut chiar înfățișat într-un desen crestat cu cuțitul într-o ușă masivă de stejar. Semăna, de altfel, destul de bine. Trebuie spus că artistul avusese tot timpul să-și admire modelul de-a lungul celor cincisprezece zile cât ținuse procesul. Noi ceilalți, când îl întâlneam pe Pierre-Ange
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ca o „împărtășire nelimitată...”( Emil Cioran) Te poți aventura pe „cărările / din veșnicia / privirii..”, îți poți permite să realizezi conotații între micro și macrocosmosul creator, îți poți permite și-acel impuls de erotică divină (Prin ochii scăpărători), te poți simți crestând culmile - în ritm astral (Trezit în adevăr). Orice este posibil. Important „de-ar ști să vadă omul... / tot Pământul de gânduri...”, ce i se deschide, generos, întru cunoaștere. Prezența dumnezeiescului este în noi. Doar în noi. Nu trebuie a ne
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]