83 matches
-
obligate să dea oficialilor statului cote de cauciuc și de fildeș la un preț fixat de guvern și să furnizeze hrană postului local. Cauciucul era extras din plantele agățătoare sălbatice din junglă, spre deosebire de cel din Brazilia, care era extras prin crestarea tulpinilor copacilor. Pentru a extrage cauciucul, în loc să-l scurgă din plante, localnicii tăiau lianele și se mânjeau cu latex. Când latexul se întărea, acesta se cojea de pe piele într-o manieră dureroasă, scoțând și părul. Acest proces ducea la moartea
Statul Independent Congo () [Corola-website/Science/318345_a_319674]
-
electronice și structurale ale unui singur cristal sunt pronunțat anizotrope. Adâncimea implantării ionice depinde de orientarea cristalină a plăcuței, din moment ce fiecare direcție oferă căi distincte pentru transport. Clivajul plăcuței în mod tipic se ivește numai în câteva direcții bine definite. Crestarea plăcuței de-a lungul planurilor de clivaj permite secționarea cu ușurință a acesteia în pastile individuale astfel încât miliardele de elemente de circuit individuale de pe o plăcuță medie să poată fi separate în multe circuite individuale. Discurile cu un diametru sub
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
latura de sud, a fost modificată șarpanta, lărgindu-se, drept care se văd, din afară, bolțile semicilindrice, aceea a absidei fiind racordată pe est, prin trei fâșii curbe. Arta sculptării lemnului se vădește în originalitatea brâului median al navei, realizat prin crestarea în frânghie a unei lățimi de grindă, ce a fost fixată apoi între bârnele de mijloc ale pereților. Deși meșterul pare a fi fost înclinat să înscrie rozetele cu petale sau spirale între arce cu profil în frânghie, opera sa
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
înscrierii motivelor ornamentale, ca și pasărea vieții, porumbelul, au fost aflate, până acum, la Husia, pe dealurile Someșului, în ancadramentul, din secolul al XVI-lea, observat, și astfel salvat, sub tencuială. Faptul ne relevă unitatea de concepție și simbol al crestării lemnului, ca și pierderile incomensurabile ale produselor acestei arte . Din inscripția săpată în măiastra grindă de la Ghirbom, distrusă în parte, prin mărirea golului intrărilor, aflăm anul 1688, ca și numele lui „Surcea Dumitru ispititul bisericei”, căruia îi adaugă semnele lui
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
aluatului. După prepararea aluatului are loc divizarea acestuia în bucăți de maximum 1 kg, pentru a ușura procesul de laminare, ulterior. Aluatul divizat se modelează în forme rotunde, prin modelarea manuală. Modelarea aluatului se face în scopul ușurări prelucrării ulterioare. Crestarea se face la suprafață cu ajutorul cuțitului, practicându−se o crestătură în formă de X. Aluatul se acoperă cu un tifon umed pentru a evita uscarea la suprafață și se lasă în repaus (odihna aluatului). Operațiile de divizare și modelare se
Foitaj () [Corola-website/Science/324118_a_325447]
-
se văd. În interior nu sunt aspecte demne de consemnat. Pictura veche a dispărut, fiind acoperită de vopsea. Mai mult, a fost vopsit până și excepțional de frumosul portal dintre naos și pronaos, care fusese ornamentat cu motive geometrice prin crestare. Motivele ornamentale se mai pot distinge totuși: romburi, semicercuri, frânghia răsucită, dinți de fierăstrău. La fel fuseseră și intrările către altar, cu crestături bogate, azi ascunse sub plăcile de placaj, cu care au fost acoperite, ca de altfel și întreg
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
de sânge, iar în cazul fetelor, se zice că se însurățesc. Ritualul înfrățirii sau însurățirii are rădăcini traco-ilirice și este din ce în ce mai rar răspândit azi. Aceste ritualuri se țin în zorii zilei de Dragobete, ziua iubirii la români. Ritualul constă în crestarea unei cruci pe mână care va sângera, după care semnele scrijelite pe piele trebuie suprapuse sau, în funcție de zona geografică, cei doi care se vor înfrăți vor trebui să-și bea sângele unul altuia și să-și jure iubire, să se
Adelphopoiesis () [Corola-website/Science/328861_a_330190]
-
samare, oblongi, cu aripa scurtă. Lemnul este fără valoare. Se cultivă și în scop ornamental. Fiind specie termofilă este folosit la plantații pe terenuri degradate, în stațiuni calde și uscate. În medicină populară se folosește sucul care se obține prin crestarea scoarței copacilor tineri. Sucul cunoscut sub numele de mannă conține polizaharide, rezină, manită, rășină, cumarină. El este conservat, uscându-se în condiții naturale. Sucul de mojdrean este folosit în tratamentul constipațiilor, inclusiv și la copii, fiind un purgativ ușor de
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]