174 matches
-
și studiul materialului propriu-zis. Bunăoară, indicele la ediția Coresi, exhaustiv, cuprinde aproximativ 45 000 de fișe, fiind întocmit după criterii superioare celor folosite anterior de alți filologi. T. a participat și la realizarea unei serii de volume colective, între care Crestomație de literatură română veche (I-II, 1984-1989), pe care o coordonează împreună cu I. C. Chițimia, fiind în același timp autoare a mai multor capitole. Pentru Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ediția jubiliară din 1988 (Premiul Academiei Române), a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
edit., București, 1981; ed. I-II, București, 1999-2000, Opere, I, îngr. și introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Virgil Cândea și Nicolae Stoicescu); Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, introd. edit., București, 1976; Crestomație de literatură română veche, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare cu I.C. Chițimia). Repere bibliografice: Coman Lupu, D. Cantemir, „Istoria ieroglifică”, LL, 1974, 2; Al. Graur, Texte coresiene, RL, 1976, 25; Dan Simonescu, Tipăriturile lui Coresi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
McQuail, Comunicarea Gheorghe Schwartz, Politica și presa Seria Drept Maria Gaiță, Drept civil. Obligații Seria Filosofie Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii Seria Istorie Victor Spinei, Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII Vasile Cristian, Lăcrămioara Iordăchescu, Mirela Popescu, Crestomație de istorie universală Seria Litere Ana Dorobăț, Mircea Fotea, Limba română de bază, vol. I Ana Dorobăț, Mircea Fotea, Limba română de bază, vol. II Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii române, vol. 1, Morfologia Seria Jurnalism Marian Petcu, Tipologia presei românești
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
fii încredințat (..) tu stăruie, și fi-vei răsplătit,/ De nu aici, în lumile cerești" ("Dizen", în Pantagruel, ed. cit., p. 152). 253 În François Rabelais, op. cit., p. 42. 254 "Momente și tendințe importante în dezvoltarea culturii și literaturii universale", în Crestomație de literatură universală, Editura Diacon Coresi, București, 1993, pp. 22-23. 255 În François Rabelais, op. cit., pp. 230-231. 256 Zoe Dumitrescu-Bușulenga, loc. cit., p. 23. 257 Vezi studiul lui Lazăr Șăineanu La langue de Rabelais, vol I-II, Ed. de Boccard
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Lit. pop., 58-60; N. Drăganu, Pagini de literatură veche, DR, III, 1923; Alexandru Mareș, Cel mai vechi gromovnic românesc, LR, 1974, 1; Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul, București, 1975, 45-48; Nedret Mamut, „Cele 12 vise ale lui Mamer”, în Crestomație de literatură română veche, I, îngr. I. C. Chițimia, București, 1984, 221-228. C.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
extrașcolare din Directoratul Instrucțiunii Publice al Basarabiei, după care se va stabili la București. Cât a stat la Chișinău, a scos, împreună cu Liviu Marian, gazeta „Renașterea Moldovei” (1920-1921) și a fost redactor la „Soarele” (1921-1922). Tot cu L. Marian alcătuiește crestomația Prozatorii noștri (I-II, 1921), tradusă concomitent și în rusește. Debutase, pe cât se pare, cu versuri în „Galații” lui Timoleon Nebunelli, înainte de 1900. Frecventând mediile artistice și cafenelele bucureștene, D. începe să colaboreze, cum făceau și partenerii săi de discuții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
Deosebit de interesant este faptul că autorii de antologii literare de la sfârșitul veacului trecut (ca Ioan Manliu sau Lazăr Șăineanu) au așezat numele lui Slavici înaintea istoriilor literare românești între prozatorii a căror operă (nuvelistica în special) trebuie cunoscută și studiată. Crestomația română a lui Ioan Manliu (1891) selectează fragmente din O viață pierdută, Popa Tanda pentru studiul elevilor din clasele superioare de liceu, din seminarii sau școli pedagogice, autorul menționând totodată faptul că Ioan Slavici este "considerat ca unul dintre cei
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ion Rotaru, Editura Minerva, 1986. Iorga Nicolae, "Odobescu și Slavici", în Istoria literaturii românești contemporane. Partea întîi. Crearea formei, Editura Adevărul, București, 1934. Ediție îngrijită, note și indici de Rodica Rotaru, prefață de Ion Rotaru, Editura Minerva, 1986. Manliu Ioan, Crestomația română. Modele din autorii secolului al XIX-lea, ( Cu notițe biografice și aprecieri literare). A) Proza, Litotipografia Carol Gobl., București, 1891, p. 286 Manolescu Nicolae, "Marii scriitori", în Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură, Editura Paralela 45
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dezvoltă într-un interesant eseu monografic intitulat Onoarea și onorariul tocmai această abordare din perspectiva fenomenologiei multiculturalității pe care Nicolae Manolescu o consideră absentă din critica slaviciană. 61 Nicolae Manolescu, op. cit., p. 451. 62 Idem., p. 452. 63 Ioan Manliu, Crestomația română. Modele din autorii secolului al XIX-lea; cu notițe biografice și aprecieri literare. A) Proza, București, Litotipografia Carol Gobl., 1891, p. 286. 64 Lazăr Șăineanu, Autorii români moderni. Bucăți alese în versuri și proză din principalii scriitori ai secolului
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1377 2. SÂNGELE STRĂBUNILOR 150 3. OBÂRȘIA NEAMULUI 169 4. LIMBA DE FOC 1866 5. ÎNFĂPTUIREA UNUI MIRACOL 200 6. ROADELE MOȘTENIRII 2199 7. JUDECATA DE APOI 2355 Cuvânt de încheiere...................................................................256 În colecția Univers didactic au apărut: Paula Ciocoi, Crestomație de critică literară: literatura română (vol. I, II) Mariana Marinescu, Introducere în didactica biologiei (ediția a II-a) Lorin Cantemir, Teodora-Camelia Cristofor, Istoria tehnicii. Cum s-au născut și rostogolit prin istorie roțile siameze 1 Deși are un caracter preponderent
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Miorița” (1967), Eposul baladic la moldoveni (1977), Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești (1991). Publică studii și articole despre S. Fl. Marian, B.P. Hasdeu, T.T. Burada, P.V. Ștefănucă ș.a. Este autorul mai multor capitole în cursuri teoretice și crestomații pentru instituțiile de învățământ universitar: Schițe de folclor moldovenesc (1965), Folclor moldovenesc. Crestomație (1966), Creația populară. Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria și Bucovina (1991). SCRIERI: Balada populară „Miorița”, Chișinău, 1967; Eposul baladic la moldoveni, Chișinău, 1977; Probleme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
populare moldovenești (1991). Publică studii și articole despre S. Fl. Marian, B.P. Hasdeu, T.T. Burada, P.V. Ștefănucă ș.a. Este autorul mai multor capitole în cursuri teoretice și crestomații pentru instituțiile de învățământ universitar: Schițe de folclor moldovenesc (1965), Folclor moldovenesc. Crestomație (1966), Creația populară. Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria și Bucovina (1991). SCRIERI: Balada populară „Miorița”, Chișinău, 1967; Eposul baladic la moldoveni, Chișinău, 1977; Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
a) există titlurile românești, de prestigiu recunoscut, din profilul respectiv b) există titlurile străine, de prestigiu recunoscut, din profilul respectiv c) există abonamente la publicațiile de specialitate, românești sau străine, de prestigiu recunoscut, din profilul respectiv d) există antologii sau crestomații pentru uzul studenților, elaborate de cadrele didactice • Cerințe privind existența sistemelor informatice, a sistemelor de comunicații de Înalte tehnologii și privind accesul personalului didactic și al studenților la astfel de sisteme 2.A. Laboratorul de informatică (obligatoriu - orice specializare În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
f. 176; vezi și dosarul 8987, f. 1-47. </ref>. În luna mai 1910, Gh. V. Madan a cenzurat Cartea moldovenească, alcătuită de C. Popescu <ref id="58">58 Idem, dosar 8987, f. 13-14. </ref>, pe care o considera drept „o crestomație a limbii moldovenești cu o orientare de iluminare, instructivă și comică” <ref id="59"> 59 Ibidem, f. 15. </ref>. În baza aprecierilor sale, guvernatorul constata că această broșură „nu constituie o Încălcare a legii despre presa periodică” <ref id="60
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
1883, are numeroase greșeli, fiind realizată neglijent, uneori, cu omiterea de versuri întregi. Or, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, știința filologică stabilise toate instrumentele pentru realizarea edițiilor științifice și cultura română avea deja ediții valoroase (printre care și complexele crestomații publicate de Timotei Cipariu și de Mozes Gaster). Se poate constata astfel că Maiorescu a instaurat modelul criticilor români care evită pregătirea filologică serioasă și tratează cu suficiență chiar și textul literar pe care pertind că-l pun în valoare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
română”. Savantul I., lingvist și filolog de mare autoritate, autor al unor lucrări fundamentale (Gramatica limbii române, 1937, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, 1943, Stilistica limbii române, 1944, Limba română contemporană, 1954, Lingvistica romanică. Evoluție, curente, metode, 1962, Crestomație romanică, 1962, Istoria lingvisticii românești, 1978, Dicționar al numelor de familie românești, 1983, Istoria limbii române. Pe înțelesul tuturora, 1983), a scris și studii despre scriitori români (Ion Neculce, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu ș.a.) sau despre scriitori străini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
Viteazul»” din Alba Iulia. Colaborează la „Ausonia”, „Maia” (Florența), „Revista clasică”, „Studi ovidiani” (Roma), „Studii literare”, „Transilvania”, „Țara nouă”, semnând și cu pseudonimele N. Beniceanul și N. N. Romanul. A fost membru în Société des Études Latines din Paris. Alcătuiește manuale, crestomații și culegeri de texte din scrierile Antichității, traduce din poeți și istorici greci și latini (Ovidiu, Tibul, Horațiu, Herodot, Strabo, Plutarh ș.a.). În Cum trăiau romanii (1965), L. reconstituie viața latinilor urmărită în evoluția ei, oprindu-se atât asupra civilizației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
de istorie culturală, Editura Eminescu, București, 1996. 64. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și Suflet, București, 1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), Crestomație de literatură română veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66. În propaganda antisemită interbelică evreii sunt asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții”, „șacali”, „stoluri de corbi”), fie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Congresul Scriitorilor din 1956, anexarea propagandistică a unor concepte - bunăoară clasicul -, sinusoidele unor glorii, războiul cu diaspora, stadiile recuperării și „valorificării moștenirii literare” și ale reintegrării unor veterani ostracizați, ca Lucian Blaga sau Ion Vinea, pe pragul deceniului al șaptelea. Crestomație cu arie largă de cuprindere problematică și numeroase reveniri în spirală asupra unor subiecte și protagoniști, investigarea operată de S. a suplinit cu succes absența edițiilor de documente stocate în arhivele Serviciului Român de Informații, de memorialistică și corespondență, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
scîrbosul de Scarlat." ""De ce cîrbosul?" " Pentru că-l urăsc." "De ce nu-i spui groaznicul, înspăimîntătorul, fiorosul? " " Nu știu de ce, dar scîrbosul i se potrivește mai bine." Fără să bănuiască, ea aplica fenomenul de paranomază." ([1963], 1998: Roman Jakobson: Funcțiile limbajului în Crestomație de lingvistică generală, ediție îngrijită de Acad. Ion Coteanu, Ed. Fundației România de Mîine, București, pp. 54-55). Paranomaza este o figură a retoricii lui elocutio, care constă în a aprovpia cuvinte de sens diferit, dar cu sonorități asemănătoare. 20 Expresie
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
arabă, pe care o studiază cu posibilitățile unui specialist. Studiul limbii române l-a atras îndată după absolvirea gimnaziului, când a început să culeagă din cărți și manuscrise probe de veche limbă românească, reunindu-le în bună parte în volumul Crestomația seau Analecte literarie din cărțile mai vechi și noue românești, tipărite și manuscrise, începând de la secolul XVI până la al XIX (1858), cea dintâi antologie sistematică a unor monumente de limbă. Unele studii vor fi reluate în Principia de limbă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
ne studieze limba și istoria, tainele sufletului și zbuciumul de veacuri”. MIRCEA POPA SCRIERI: Ecloga, Blaj, 1833; ed. (Drama pastorale), Blaj, 1860; Elemente de limba română după dialecte și monumente vechi, Blaj, 1854; Compendiu de gramateca limbei române, Blaj, 1855; Crestomația seau Analecte literarie din cărțile mai vechi și noue românești, tipărite și manuscrise, începând de la secolul XVI până la al XIX - cu notiță literară, Blaj, 1858; Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860; Elemente de filosofie, I-II, Blaj, 1861-1863
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
București, 1921-1928; Bibliografia și organizarea unei bibliografii științifice la noi, în Omagiu lui Mihail Dragomirescu, București, 1928; Bibliografia României, București, 1928-1929; Viața și activitatea lui Spiru Haret, București, 1936; Între cinism și ipocrizie, București, 1936. Antologii: Elocvența străină, București, 1896; Crestomație pentru istoria limbii și literaturii românești, București, 1897; Elocvența română, București, 1924; Literatura română din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre (în colaborare cu Mihail Dragomirescu și N. I. Rusu), I-II, București, 1929-1931; Ediții: Povestea mavroghenească, București, 1897; M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
30.I.1912, Tașlâc - Grigoriopol - 26.II.1944, Grigoriopol), prozator și culegător de folclor. Este fiul lui Filip Oprea, țăran. A făcut studii pedagogice superioare la Tiraspol. Activitatea didactică (profesor și director la școala din Butar, autor de manuale și crestomații) sau de redactor la Editura de Stat din Chișinău o îmbină cu încercările literare, editate în culegerea postumă Povestiri și povești (1954). Tot aici sunt incluse cincisprezece povești populare și o culegere de folclor epic din localitățile transnistrene, apărută în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288551_a_289880]
-
unei voințe străine de neam și de cultură. Cugetările citate în acest articol, în afară de cazul unei trimiteri explicite la alți traducătiori, au fost traduse de mine din original, după cum urmează: 1. Maximele numerotate de la [1] la [13] sînt traduse din crestomația sanscrită ce se află în A.M. PIZZAGALLI, Elementi di grammatica sanscrita, con esercizi, crestomazia e glossario, Ulrico Hoepli, Milano (1931), 16o, și anume: Sentenze, p. 177-182 (în transcrierea latină). 2. Maximele de la [14] la [29] sînt traduse din M. RAMPOLLA
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]