167 matches
-
și coadă lungă și subțire, terminată cu o formațiune în formă de romb. Mulți dintre ei se hrăneau cu pește, pescuind probabil din zbor. Ceilalți erau insectivori. Pterodactiloizii erau o grupa de pterozauri foarte răspândită în Jurasicul Superior. Până la începutul Cretacicului, pterozaurii cu coada lungă dispăruseră, pterodactiloizii rămânând singurele reptile zburătoare. Aceștia aveau coadă scurtă, iar unii erau împodobiți cu crește osoase. Unele specii nu erau mai mari decât un pinguin, dar altele erau cele mai mari animale zburătoare care au
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
și Stephen Blackehart. Filmul încearcă să se bucure de succesul financiar al filmului 10 000 î.Hr. (este un mockbuster). Un om de știință care a participat la Experimentul Philadelphia conduce o echipă a marinei americane înapoi în timp în perioada Cretacicului pentru a salva o prima echipă trimisă înapoi în timpul anii 1940. Lucrurile scapă de sub control deoarece la întoarcere prin portal trece și un dinozaur gigant care începe să atace lumea din centrul orașului Los Angeles.
100 de milioane î.Hr. () [Corola-website/Science/325259_a_326588]
-
(pronunțat / ˌ pærəsɔ rɒləfəs ː / -ə PARR-ə-saw-ROL-ə-fəs, de asemenea, / ˌ sɔrəloʊfəs ˌ pærə / Parr-ə-SAWR-ə-LOH-fəs; însemnând "șopârlă cu creastă", cu referire la Saurolophus) este un gen de dinozaur ornitopod din perioada cretacicului târziu, care trăia în ceea ce este acum America de Nord, cu aproximativ 76-73 milioane de ani în urmă. A fost un erbivor, care se deplasa atât ca biped cât și ca patruped. Trei specii sunt recunoscute: "Walkeri P.", "P. Tubicen", și "P.
Parasaurolophus () [Corola-website/Science/321874_a_323203]
-
Alberta (Canada), New Mexico și Utah (SUA). Acest dinozaur a fost descris pentru prima data în 1922 de William Parks, care a studiat un craniu și un schelet parțal găsite în Alberta. este un hadrosaurid, o familie de dinozauri din cretacic cunoscută pentru bizarele podoabe de pe cap. Avea o creastă mare și elaborată. Charonosaurus din China este posibil cea mai apropiată rudă, având un craniu și o posibilă creastă asemănătoare. Creasta a fost mult timp discutată de specialiști, în cele din
Parasaurolophus () [Corola-website/Science/321874_a_323203]
-
inițial în 1953 în "Space Science Fiction". Anderson a declarat că o poate considera printre cele mai bune cinci cărți ale sale Romanul reprezintă una dintre multele opere science fiction scrise în acea perioadă pe tema inteligenței îmbunătățite. La sfârșitul Cretacicului, Pământul a intrat într-un câmp de energie, ceea ce face ca toți conductorii să devină mai buni izolatori. Rezultatul este moartea tuturor formelor de viață dotate cu neuroni, explicând astfel dispariția dinozaurilor. Supraviețuitorii reușesc să transmită mai departe gene pentru
Povara cunoașterii () [Corola-website/Science/323440_a_324769]
-
numite și broaște fără limbă, este o familie de broaște acvatice lipsite de limbă răspândite în Africa la sud de Sahara și America de Sud tropicală la est de Anzi. Se cunosc 5 genuri și 30-41 de specii. Au lăsat fosile din cretacic (145,5 milioane - 65,5 milioane de ani în urmă) până în prezent. Lungimea adulților este de 2-20 cm. Corpul este turtit dorso-ventral. Au 6-8 vertebre presacrale; coastele prezente și libere la larve (mormoloci), dar contopite cu diapofizele vertebrelor la adulți
Pipide () [Corola-website/Science/336962_a_338291]
-
aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
este un sinonim pentru Brontosaurus). Sauropodele apărut pentru prima dată la sfârșitul Triasicului, aceste sauropode primitive făcând parte din grupul Prosauropoda. Prin Jurasic (acum 150 milioane de ani), sauropozii au devenit foarte răspândiți (în special diplodocidele și brachiosauridele). Până la sfârșitul Cretacicului, sauropodele aveau o distribuție aproape la nivel mondial. Cu toate acestea, ca și restul dinozaurilor (exceptând păsările), au dispărut la sfârșitul Cretacicului. Resturi fosilizate de sauropozi au fost găsite pe fiecare continent, inclusiv în Antarctica. Numele a fost inventat de
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
Jurasic (acum 150 milioane de ani), sauropozii au devenit foarte răspândiți (în special diplodocidele și brachiosauridele). Până la sfârșitul Cretacicului, sauropodele aveau o distribuție aproape la nivel mondial. Cu toate acestea, ca și restul dinozaurilor (exceptând păsările), au dispărut la sfârșitul Cretacicului. Resturi fosilizate de sauropozi au fost găsite pe fiecare continent, inclusiv în Antarctica. Numele a fost inventat de O.C. Marsh în 1878, și este derivat din limba greacă, înseamnând "picior de șopârlă". Sauropodele (sau sauropozii) sunt unul dintre grupurile
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
6 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (ce adăpostește specii vegetale de origine mediteraneană) din Podișul Dobrogean, în perimetrul căreia se află un afloriment (abrupt descoperit) constituit din conglomerate calcaroase, cu un conținut important de faună fosiliferă marină, atribuită cretacicului.
Locul fosilifer Credința () [Corola-website/Science/329062_a_330391]
-
șosele naționale: DN17B, care duce spre Vatra Dornei; și DN15B care duce spre Târgu Neamț. Pe teritoriul comunei, lângă viaductul Poiana Largului, se află în lacul Izvorul Muntelui stânca solitară denumită Piatra Teiului, un martor de eroziune al unui recif cretacic de corali. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poiana Teiului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,94% din populație, apartenența
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
de ani în urmă). Reprezintă ultima parte a erei Mezozoice, și pe scala ecologică a timpului, ul urmează după Jurasic și este urmat de Paleogen care face parte din era Cenozoică. Este cea mai lungă perioadă a eonului Fanerozoic. Sfârșitul Cretacicului înseamnă și sfârșitul a numeroase specii de succes, extincție care a dus la dispariția dinozaurilor non-avieni, a marilor reptile marine, a numeroase nevertebrate. Cretacicul ca perioadă separată a fost definită pentru prima dată de geologul belgian Jean d'Omalius d
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
Paleogen care face parte din era Cenozoică. Este cea mai lungă perioadă a eonului Fanerozoic. Sfârșitul Cretacicului înseamnă și sfârșitul a numeroase specii de succes, extincție care a dus la dispariția dinozaurilor non-avieni, a marilor reptile marine, a numeroase nevertebrate. Cretacicul ca perioadă separată a fost definită pentru prima dată de geologul belgian Jean d'Omalius d'Halloy în 1822, după ce a studiat straturile geologice din Europa și pe care l-a numit după straturile extinse de cretă (carbonat de calciu
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
pentru prima dată de geologul belgian Jean d'Omalius d'Halloy în 1822, după ce a studiat straturile geologice din Europa și pe care l-a numit după straturile extinse de cretă (carbonat de calciu depus de cochiliile nevertebratelor marine). Numele Cretacic derivă din latinescul "creta", care înseamnă "cretă". Înmulțirea excesivă a nanoplanctonului calcaros, datorită unui surplus de calciu în apă, a dus la depunerea și acumularea pe fundul mării a celor mai mari catități de cretă comparativ cu oricare altă eră
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
datorită unui surplus de calciu în apă, a dus la depunerea și acumularea pe fundul mării a celor mai mari catități de cretă comparativ cu oricare altă eră geologică. În regiunea India, erupțiile vulcanice masive care au loc la sfârșitul Cretacicului și începutul Paleocenului, formează Capcanele Deccan. În timpul Cretacicului supercontinentul Pangeea se fragmentează complet, dând naștere continentelor pe care le cunoaștem în prezent, deși pozițiile lor sunt încă în mod substanțial diferite de ceea ce sunt astăzi. Oceanul Atlantic se mărește deci America de Nord
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
dus la depunerea și acumularea pe fundul mării a celor mai mari catități de cretă comparativ cu oricare altă eră geologică. În regiunea India, erupțiile vulcanice masive care au loc la sfârșitul Cretacicului și începutul Paleocenului, formează Capcanele Deccan. În timpul Cretacicului supercontinentul Pangeea se fragmentează complet, dând naștere continentelor pe care le cunoaștem în prezent, deși pozițiile lor sunt încă în mod substanțial diferite de ceea ce sunt astăzi. Oceanul Atlantic se mărește deci America de Nord se îndreaptă spre vest. În același timp, continentul
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
se mărește deci America de Nord se îndreaptă spre vest. În același timp, continentul Gondwana, care s-a detașat anterior din Pangeea, s-a fracturat în Antartica, America de Sud, Africa, Australia, Peninsula Arabică. India și Madagascar au rămas atașate plăcii africane la începutul Cretacicului; India se desprinde la sfârșitul Berriasianului. Oceanul Indian și Atlanticul de Sud apar în această perioadă. La nord de Africa, marea Tethys continuă să se retragă. Mările largi și puțin adânci din centrul Americii de Nord și din Europa s-au retras la
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
15-20 °C, mai mari decât cele de azi. Climatul global este deci cald, cu regiuni polare fără gheață permanentă. Plantele cu flori (angiospermele) se răspândesc în această perioadă; diversificarea și răspândirea acestora atinge asemenea cote încât devin predominante la sfârșitul Cretacicului târziu. Evoluția lor a fost ajutată de apariția albinelor; de fapt, angiospermele și insectele sunt un bun exemplu de coevoluție. Apar de asemenea și primii arbori cu frunze, inclusiv smochini, magnolii și platanaceae, chiar dacă nu se răspândesc extensiv și coniferele
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
de asemenea și primii arbori cu frunze, inclusiv smochini, magnolii și platanaceae, chiar dacă nu se răspândesc extensiv și coniferele rămân dominante. Pe uscat, mamiferele reprezintă o componentă mică și încă relativ minoră de faună. Mamifere marsupiale timpurii au evoluat în Cretacicul timpuriu, iar în perioada Cretacicului târziu apar primele mamifere marsupiale cu placentă. Fauna este dominantă de reptile archosaur, în special dinozauri, care se aflau în cele mai diverse etape. Pterozaurii, reptilele zburătoare, erau stăpânii aerului în Cretacicul timpuriu însă până la
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
cu frunze, inclusiv smochini, magnolii și platanaceae, chiar dacă nu se răspândesc extensiv și coniferele rămân dominante. Pe uscat, mamiferele reprezintă o componentă mică și încă relativ minoră de faună. Mamifere marsupiale timpurii au evoluat în Cretacicul timpuriu, iar în perioada Cretacicului târziu apar primele mamifere marsupiale cu placentă. Fauna este dominantă de reptile archosaur, în special dinozauri, care se aflau în cele mai diverse etape. Pterozaurii, reptilele zburătoare, erau stăpânii aerului în Cretacicul timpuriu însă până la sfârșitul Cretacicului pierd bătălia cu
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
au evoluat în Cretacicul timpuriu, iar în perioada Cretacicului târziu apar primele mamifere marsupiale cu placentă. Fauna este dominantă de reptile archosaur, în special dinozauri, care se aflau în cele mai diverse etape. Pterozaurii, reptilele zburătoare, erau stăpânii aerului în Cretacicul timpuriu însă până la sfârșitul Cretacicului pierd bătălia cu păsările care sunt mai bine adaptate la zbor. Ultimul pterozaur care a dispărut a fost "Quetzalcoatlus". Păsările sunt mai rapide, mai ușoare, consumă mai puțină energie cu zborul și rezistă mai bine
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
iar în perioada Cretacicului târziu apar primele mamifere marsupiale cu placentă. Fauna este dominantă de reptile archosaur, în special dinozauri, care se aflau în cele mai diverse etape. Pterozaurii, reptilele zburătoare, erau stăpânii aerului în Cretacicul timpuriu însă până la sfârșitul Cretacicului pierd bătălia cu păsările care sunt mai bine adaptate la zbor. Ultimul pterozaur care a dispărut a fost "Quetzalcoatlus". Păsările sunt mai rapide, mai ușoare, consumă mai puțină energie cu zborul și rezistă mai bine la schimbări termice. În depozitele
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
sunt mai rapide, mai ușoare, consumă mai puțină energie cu zborul și rezistă mai bine la schimbări termice. În depozitele sedimentare din provincia chineză Liaoning s-au găsit resturi conservate de numeroase tipuri de dinozauri mici, păsări și mamifere din Cretacicul timpuriu. Dinozaurii "coelurosauria" găsiți acolo reprezintă tipuri din grupul Maniraptora, care este tranziția între dinozauri și păsări și sunt notabile pentru prezența penelor. Amfibienii sunt reprezentați doar de broaște și salamandre. Dintre reptile distingem țestoasele, unele forme marine ale acestora
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
și sunt notabile pentru prezența penelor. Amfibienii sunt reprezentați doar de broaște și salamandre. Dintre reptile distingem țestoasele, unele forme marine ale acestora atingând chiar și 3 metri lungime; de asemenea, șopârlele și șerpii abundă. Insectele s-au diversificat în timpul Cretacicului, au apărut cele mai vechi furnici, termite și unele lepidoptere asemănătoare cu fluturii și moliile. De asemenea, au apărut afidele, lăcustele și viespiile. Viața marină își continuă existența, nefiind diferențe semnificative față de perioada precedentă. În mări, batoidea, rechinii moderni și
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
și moliile. De asemenea, au apărut afidele, lăcustele și viespiile. Viața marină își continuă existența, nefiind diferențe semnificative față de perioada precedentă. În mări, batoidea, rechinii moderni și teleosteenii au devenit comuni. Reptile marine au inclus ihtiozaurii la începutul și mijlocul Cretacicului (au dispărut în timpul Cretacicului târziu), pleziozaurii pe parcursul întregii perioade și mozazaurii care apar în Cretacicul târziu. Nevertebratele acvatice sunt reprezentate de baculite, un gen de amoniți cu o cochilie dreaptă, care s-au dezvoltat în mări, împreună cu consolidarea recifului de
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]