154 matches
-
care Vm + Vu = 1 + 14 = 15 mil.m. Organele abilitate stabilesc decizia de gospodărire a apelor în condițiile normale și în cazurile speciale, în funcție de informațiile operative asupra datelor de bază dinamice ca: - debitul afluent pe pârâul Cușmed, măsurat la stația hidrotehnică Crișeni; - nivelul în lac, măsurat la baraj; - starea construcțiilor și echiapementelor hidromecanice; - starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9/ Se realizează unitar pe țară pentru toate acumulările
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
de graiuri din Ardeal folosit în regiunea istorică Maramureș, care a influențat și graiurile din regiunile învecinate. Graiurile maramureșene sunt graiurile din care este alcătuit subdialectul maramureșean, unul din cele 5 subdialecte de bază ale dialectului dacoromân: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean. Subdialectul maramureșean se vorbește exclusiv în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău, Iza și Vișeu. aparține grupului relativ fragmentat de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri românești
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
cele 5 subdialecte de bază ale dialectului dacoromân: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean. Subdialectul maramureșean se vorbește exclusiv în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău, Iza și Vișeu. aparține grupului relativ fragmentat de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri românești, care include și graiul moldovenesc și graiul bănățean, spre deosebire de grupa sudică din care fac parte graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul varietăților de vorbire
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
grupa sudică din care fac parte graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul varietăților de vorbire de tranziție foarte fragmentate ale Transilvaniei, clasificarea graiului maramureșean ca o varietate individuală este îngreunată, ca și în cazul graiului crișean, de numărul mic de trăsături fonetice distinctive. Această dificultate a determinat mulți cercetători, mai ales în stadiile timpurii ale studiilor dialectice ale limbii Române, să nu recunoască un subdialect maramureșean individual; acest punct de vedere a fost susținut de Gustav
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
au fost de natură să câștige adeziunea lingviștilor români. Clasificările curente, datorate lui Romulus Todoran, Ion Coteanu și alții, recunosc un subdialect maramureșean distinct. Cât privește graiul din Țara Codrului, acesta aparține, din punct de vedere dialectal, de Crișana (subdialectul crișean). Specialiștii îl încadrează în așa zisul "grai someșean". Despre Țara Chioarului (inclusiv graiul, etnografia și folclorul regiunii), prof. Ioan Chiș Șter (1983) afirma că „aproape se confundă cu Codru”, deci am fi îndreptățiți să socotim graiul chiorean ca făcând parte
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
est a Regiunii Transcarpatia (Maramureșul de Nord), dar numărul lor este în scădere. Deși este vorbit într-o zonă restrânsă, graiul maramureșean poate fi divizat mai departe, utilizând particularități predominant lexicale, în trei ramuri: Multe particularități sunt împărtășite cu graiul crișean, cu alte graiuri ardelenești învecinate și unele cu graiul moldovenesc. În graiul maramureșean: "Să rógă lu Dumňedzău, îș fačă cručă și dzîce: Dómňe, agiută-mi. Șî fémeia ié u uău șî-l sparge ďe car ca să-i sie ușóră arătura, ca
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
de Dunăre coexistă cele muntenești cu cele ardelenești. Tot aceste două tipuri de graiuri se găsesc și în Croația, dar aici grupul de graiuri muntenești se subîmparte în cel din Baranja și cel ludăresc. Graiurile ardelenești sunt apropiate de subdialectul crișean al limbii române, iar cele muntenești de subdialectul muntean al românei. În ambele se simte influența subdialectului bănățean, mai puternic în graiurile băieșești ardelenești. Caracteristice graiurilor ardelenești sunt, de exemplu, vocalele [ɔ] (în [pɔrtə] „poartă”) și [ɛ] (în [avɛ] „avea
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
palatalizat, în [frat͡ʃʲe] „frate”), ca în Banat. Graiurile muntenești, mai ales cel al ludarilor, seamănă cu cele din Muntenia, de exemplu prin lipsa palatalizării consoanelor [t] și [d]. În Ungaria, graiul de la Tisa este mai apropiat de subdialectul crișean din România decât cele băieșești ardelenești. La nivel lexical, diferențele dintre tipurile muntenesc și ardelenesc reflectă de asemenea în parte diferențele dintre subdialectele din România: muntenii spun „albie”, ardelenii numesc același obiect „troacă”; la primii „porumb”-ul este "poromb", la
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu de Mureș) • (Seleuș) (Stejărenii) • (Șaeș) • (Șapartoc) • (Sfântu Gheorghe) • (Tăureni) • (Târnăveni) • (Tușinu) • (Țigmandru) • (Valea Rece) • (Viilor) • (Voiniceni) (Zău de Câmpie) • (Bobota) • (Bocșa) • (Bulgari) • (Cosniciu de Jos) • (Crasna) • (Crișeni) • (Cuceu) • (Doh) • (Fetindia) • (Gârbou) • (Hereclean) • (Jac) • (Panic) • (Pericei) • (Port) • (Rogna) • (Sâncraiu Silvaniei) • (Zalău) • (Apoldu de Sus) • (Ațel) • (Boarța) • (Brateiu) • (Copșa Mică) • (Cristian) • (Curciu) • (Hamba) • (Hosman) • (Laslea) • (Mândră) • (Micăsasa) • (Miercurea Sibiului) • (Ocna Sibiului) • (Roșia) • (Rusciori) • (Ruși) • (Sângătin) • (Șeica Mică) • (Sibiu) • (Slimnic
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
putință. Căci numai atunci, pe baza autonomiei comunale și județene sau comitatense, românii ar începe alăturea cu ungurii o viață liniștită și proprie, cu deosebire că de aceaste s-ar bucura nu numai transilvanii, ci în mod egal bănățenii, simpaticii crișeni și străvechiul Maramurăș. Așadar idealul românilor din toate părțile Daciei lui Traian este mănținerea unității reale a limbei strămoșești și a bisericei naționale. Este o Dacie ideală aceasta, dar ea se realizază pe zi ce merge, și cine știe dacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nord. • Caracterizați Podișul Dobrogei prin elementele specifice prezentate în text. • Menționați specificul geografic al Podișului Dobrogei de Sud și al Masivului Dobrogei de Nord. • Precizați subunitățile Masivului Dobrogei de Nord. Munții Măcin Podișul Casimcea și Lacul Golovița Dealurile Crișurilor (Dealurile Crișene), care apar izolat, ca trepte înguste la marginea munților din bazinul Crișului. Dealurile Silvaniei, cele mai extinse, cu înălțimile cele mai mari, cu depresiuni întinse, orașe importante (Șimleul Silvaniei, Zalău) și terenuri cultivate. În nordestul țării se află depresiunea Baia Mare
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
-ești, -easca, easa, -eni, -eanca, -oaia, -oanea sau în formă absolută, fără sufix, ca Basaraba, Ciurila, Dragota, Balota etc.). Ca regulă generală, toponimele derivate și compuse sunt mai noi decît bazele de la care s au format (de exemplu, Crișan, Crișana, Crișeni, Crișul Alb, Crișul Mic, Crișul Negru, Crișul Nou, Crișul Pietros, Crișul Repede, Crișul Văratecului, Dealul Crișului, Vîrful Crișului etc. sunt ulterioare bazei lor, Criș). Apar însă destul de multe situații care contrazic acest principiu, mai ales dacă e aplicat mecanic. V.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele Constanța, Hunedoara, Tulcea), Crișeni (deal în Feleac; vîlcea, afluent de dreapta al Tîrnavei Mari; sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1500 vorbitori bilingvi față de 6 mii acum cateva decenii. Se vorbește în nord-vestul Croației (Peninsula Istria și provoncia Ćićarija). Dacoromâna are o configurație dialectala controversată (între 2 și 20 de subdialecte), cei mai multi lingviști vorbind de cinci subdialecte: moldovean, muntean, bănățean, crișean și maramureșean. Substat traco-dac. Influență slavă, turcă, maghiară, greacă, franceza, italiană, rusă, engleza. Cuvintele latinești moștenite au cea mai mare frecvență. Cel mai vechi text continuu care s-a păstrat este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521). În sec. XVI
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
apărută la Satu Mare, lunar, din noiembrie 1923 până în august 1924, avându-l ca redactor (director) pe George Mihail Zamfirescu. În articolul Fulguiri..., cu vădit caracter programatic, se afirmă: „Odată cu primul pas, gândul ne zboară spre voi, tineri intelectuali ai părților crișene și maramureșene. Trăiți și duceți pe umeri - alături de noi - povara acestor vremi neguroase. Dușmanii omului vor să ne fure sufletele, să le zvârle în flăcările gurilor de iad ce se deschid, amenințătoare, în calea noastră.” În primul număr se publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287498_a_288827]
-
zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care erau cunoscuți în izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh, olach
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și limba moldo-valahă-română: . Numele persiflant, pe care Îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (Însemnînd țara valahilor), nume sub care erau cunoscuți În izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh, olach
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
substantive neincluse inventar sunt populare sau regionale (arăpilă, grivă, molan, rișcă, talion ș.a.); de asemenea, nu am inclus substantivele derivate de la toponime românești, deoarece am considerat că nu sunt recente (albaiulian, albaiuliancă, alexăndrinean, alexăndrineancă, bihorean, bihoreancă, călărășean, călărășeancă, craiovean, craioveancă, crișean, crișeancă, gorjean, gorjeancă, hârlăuan, hărlăuancă, humorean, humoreancă ș.a.), precum și substantivele care denumesc literele grecești (csi, ipsilon, kappa, lambda, miu, niu, omicron, pi, psi, ro, tau, zeta); − infinitivele lungi. Au fost introduse în DOOM2 formele de infinitiv lung ale unor verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: * graiul bănățean; * graiul crișean; * graiul moldovenesc; * graiul maramureșean; * graiurile oltenesc, muntenesc și dobrogean, acesta din urmă zis uneori "dician"66; * graiul timocean. Harta graiurilor limbii române a fost prelucrată de către Spiridon Manoliu și a fost preluată din cadrul Enciclopediei online, Wikipedia, de la adresa: http://ro
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Elena Pogurschi în satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj- Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit în evul mediu în Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Tulcea Elena Pogurschi În satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit În evul mediu În Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și parodii având autori pe R. Runcu, Radu Baltazar, V. Popa, I. Gheorghe Petre, Mircea Croitoru, George Petrache, Traian Russu-Șirianu, Ion Pribeagu, Emil H. Nonu, Dan Mureș. Mai mult chiar, Traian Russu-Șirianu colaborează cu poezii umoristice în subdialect bănățean și crișean. Gazeta găzduiește de asemenea culegeri de strigături populare, precum și traduceri din Alphonse Allais, Achile Campanila, Maurice Dekobra, Tristan Bernard, Max și Alex. Fischer, Georges Courteline. B. include și poezii lirice semnate de Aron Cotruș și Florica Ciura-Ștefănescu. D.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285872_a_287201]
-
672 4. C.S.V. Bocșa Borla 36.164 152,9 1.075 5. C.S.V. Buciumi Buciumi 36.166 146,7 420 6. C.S.V. Cizer Cizer 36.169 144 1.299 7. C.S.V. Coseiu Coseiu 36.171 144 2.040 8. C.S.V. Crișeni Crișeni 36.173 144,9 1.141,1 9. C.S.V. Cuzaplac Cuzaplac 36.175 76 221 10. C.S.V. Dobrin Dobrin 39.176 125,2 0 11. C.S.V. Dragu Dragu 36.178 162 625 12. C.S.V. Fildu Fildu de Jos 36
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
4. C.S.V. Bocșa Borla 36.164 152,9 1.075 5. C.S.V. Buciumi Buciumi 36.166 146,7 420 6. C.S.V. Cizer Cizer 36.169 144 1.299 7. C.S.V. Coseiu Coseiu 36.171 144 2.040 8. C.S.V. Crișeni Crișeni 36.173 144,9 1.141,1 9. C.S.V. Cuzaplac Cuzaplac 36.175 76 221 10. C.S.V. Dobrin Dobrin 39.176 125,2 0 11. C.S.V. Dragu Dragu 36.178 162 625 12. C.S.V. Fildu Fildu de Jos 36.179
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
5. Chieșd 14. Pericei 6. Cizer 15. Plopiș 7. Crasna 16. Sărmășag 8. Halmășd 17. Sîg 9. Horoatu Crasnei 18. Valcău de Jos 19. Vîrșolț 3. JUDECĂTORIA ZALĂU cu sediul în municipiul Zalău MUNICIPIU 1. Zalău COMUNE 1. Treznea-Agrij 5. Crișeni 2. Bocșa 6. Dobrin 3. Buciumi 7. Hereclean 4. Coșeiu 8. Meseșenii de Jos 9. Șamșud JUDEȚUL SIBIU 1. JUDECĂTORIA AGNITA cu sediul în orașul Agnita ORAȘE 1. Agnita COMUNE 1. Alțina 6. Iacobeni 2. Bîrghiș 7. Marpod 3. Brădeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]