106 matches
-
o realitate necontestată, percepută din cele mai vechi timpuri. Ray și Ina Jeffery (1969, pp. 325-336) sunt de părere că sărăcia din familie este asociată cu delincvența, dar sărăcia nu cauzează delincvența. Programele economice pot atenua acest factor cu implicații criminogene, dar ele nu pot rezolva în totalitate aceasta problemă. O protecție socială eficientă, corelată cu programe educative structurate pe nevoile sociale ar realiza același obiectiv: diminuarea procentului criminal juvenil. Economia de piață realizează cadrul stratificarii sociale, prin polarizarea societății în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alte persoane și, aflând de realizările financiare ale acestora apar sentimente de invidie, frustrare Aceste sentimente suprapuse pe reala neputință de a realiza venituri mai mari, pot declanșa o stare de continuu disconfort care dă naștere la izbucniri violente. Factorul criminogen este în acest caz un mixaj între factorii psihologici și inegalitatea economică. Această stare este multiplicată prin crearea unei imagini artificiale de către televiziune, cinematograf, a unei vieți facile și luxoase. Aceste instituții vând o imagine comercială care se află în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ce conduce o mașină asemănătoare și simte că a învins societatea care-i limitează accesul la acel bun. Deși nu se poate stabili statistic procentul în care inegalitatea economică influențează delincvența juvenilă, nu se poate face abstracție de acest factor criminogen. 4.2. Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri Numeroase studii realizate în ultimele două decenii au încercat să lămurească originile și evoluția consumului abuziv de drog, felul în care apare și se
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a tânărului cu mediul familial și social, pentru a explica conduita delincventă a acestuia. Deși incidența mare a fenomenului delincvenței este foarte mare În familiile dezorganizate, nu poate fi susținută ideea conform căreia familiile dezorganizate În sine ar fi neapărat criminogene. Chiar dacă conform studiului, 55% din tinerii delincvenți provin din această categorie de familie, nu se poate trage și susține concluzia că orice familie dezorganizată aduce după sine În mod automat conduita delincventă a copiilor. Această idee este susținută prin faptul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
agresivității, ridicând în același timp aspecte etice privind modalitățile de intervenție și prevenție. I. Victimologie concept, obiect de cercetare și acțiune. Victimologia reprezintă disciplină sștiințifică care se ocupă cu înțelegerea raporturilor care se stabilesc între victima și agresor în cadrul complexului criminogen.Victimologia este un complex relatțional, având o delimitare ce operează în cadrul raportului dintre o formă de agresiune și efectul consecințelor acesteia, confirmate de existența unei victime și a situației de victimizare a ei. Dintre numeroasele aspecte ce țin de relația
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
declare în timpul procesului său în legătură cu dispozitivul plasat în cafeneaua Terminus: "Voiam să omor cît mai mulți; dar oala nu era bine închisă" (ibid, op. cit., pag. 91). Este deci greu să afirmi că un anumit mediu familial este în mod necesar "criminogen" și că nu poate genera decît personalități marginale. De fapt, orice mediu familial poate fi perceput de către un individ imaginat ca fiind divizat, deci haotic. În funcție de diferitele opțiuni ale individului, luarea la cunoștință a "diferenței" mediului familial în raport cu societatea înconjurătoare
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și condiționărilor obiective și subiective, generale și sociale dintre diverși factori interni (care țin de personalitatea tânărului) și externi (de natura economică, socială, culturală), care concură la configurarea ”carierei” delincvente a unor adolescenți și tineri. Asemenea factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a familiei acestuia; nivelul de interdependență a disfuncțiilor activităților educative și eșecurilor socializării; nivelul de intensitate și forma abaterilor de la normele de conviețuire socială și a actelor de încălcare a legii de către minori și tineri. Dintre factorii sociali cu influențe criminogene, modelul evidențiază ca fiind mai importanți: eșecul socializării sau socializarea discordantă și negativă în familie; gradul scăzut de pregătire și adaptare școlară (eșec, abandon școlar); nivelul scăzut de integrare profesională sau integrarea profesională „negativă” (absenteism, indisciplină, fluctuație potențială) Conform datelor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de asistență socială”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 7-8, iulie-august 1927, pp. 242-244. Manuilă, Veturia, „Femenismul și familia”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 3, martie 1928, pp. 92-96. Manuilă, Veturia, „Importanța cunoașterii factorilor sociali și biologici criminogeni În asistența delicvenților minori”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 4, aprilie 1936, pp. 7-10. Manuilă, Veturia, „Rolul femeilor În asistența socială a familiei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1927, pp. 24-26. Manuilă, Veturia, „Situația femeii În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
acestei cercetări longitudinale: Timpul zilnic petrecut în fața televizorului în jurul vârstei de 14 ani și implicarea în acte de delincvență violentă către 16 ani au un indice ridicat de corelație, în condițiile unor factori contextuali: carențe educative; locuirea într-un cartier „criminogen”; venit familial redus; tulburări psihice frecvente. Expunerea la TV mai mult de 3 ore pe zi în jurul vârstei de 14 ani mărește semnificativ propensiunea tinerilor (băieți) să comită ulterior agresiuni fizice și încăierări, între 16-22 ani; expunerea mai îndelungată la
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Se va ține cont, de asemenea, de atașamentul afectivo-emoțional intens la delir sau ideile delirante, cât și de accentuarea ideilor delirante cu exaltări reacționale în cursul episoadelor productive. La cei pasionali, accesarea la stadiile de asentiment formulat, reprezintă un indice criminogen important (De Greff, 1973); același lucru este valabil și în cazul amenințărilor de ruptură a unei relații obiectuale pregenitale care este întâlnită în cazul unor pacienți psihotici sau prepsihotici (Benezech, 1978). - absenta sau ineficiența terapiei reprezintă unul din elementele peiorative
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
printr-un nivel foarte ridicat al expresiei emoționale sau a emoției exprimate(disprețuitor, rejetant sau ostil). Factorii de ordin social cum ar fi: sărăcia economică, condițiile de locuință și muncă ale părinților, mediul social de origine, nu reprezinta decât cauze criminogene secundare. O serie de cercetări, par să indice faptul că mai mult de jumătate din schizofrenii delincvenți spitalizați au antecedente medico-legale iar actele antisociale grave au reprezentat în aproape jumătate din cazuri recidive. Acest lucru subliniază seriozitatea cu care trebuiește
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de justiție. Este important deci, ca abordarea psihiatriei legale să se realizeze dintr-o perspectivă juridică, fără ca prin aceasta să se cedeze în vreun fel tentațiilor facile care ar putea consta în stabilirea unor "scale" sau "cataloage" a tulburărilor mintale criminogene, reputate ca antrenând "ipso facto" o stare de iresponzabilitate în fața legii. Acest aspect implică competență și totodată o mare atenție, completate de experiență atât a expertului cât și a organelor de asistență, cointeresate în obținerea unor rezultate eficiente. Formele de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a investițiilor; potențialul investițional propriu al teritoriului; afluxul investițiilor externe, inclusiv a celor străine; nivelul de dezvoltare a pieței valorilor mobiliare și situația emitenților valorilor mobiliare; condițiile instituționale și baza normativă și de drept a atragerii investițiilor; situația politică și criminogenă; condițiile bioclimaterice; restricțiile ecologice. Climatul investițional poate fi examinat și ca o totalitate a factorilor și condițiilor social economice, tehnico-tehnilogice, juridice, dintr-o parte, care contribuie la desfășurarea activității investiționale, iar din altă parte - care o Împiedică. În practica de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și a istoriei sale de viață, și în același timp explorând factorii de risc angajați prin intermediul mediului în care el evoluează. Odată reperați acești factori, este posibilă atunci o identificare mai bună a mecanicii trecerii la act, adică a procesului criminogen subiacent" (N. Combalbert). Dacă v-aș răspunde din punct de vedere penal și sociologic, crima s-ar defini ca orice act antisocial prin care îi este lezată/încălcată, unei alte persoane, un drept, o atitudine, un punct de vedere și
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
etc.) sau, surprinzător și dezamăgitor (eufemism), chiar prin formele publice (circulare-colocviale) ale intelectualului obosit - este, uneori, mai mult decât o abatere sau o neatenție... Este ieșirea din gândire. Care, cum știm, poate deveni în orice moment patologică, dacă nu chiar criminogenă: crima împotriva gândirii. Michel Deguy s-a născut în 1930, la Paris; a fost profesor la Universitatea Paris-VIII, președinte al Colegiului Internațional de Filosofie între 1989 și 1992; redactor-șef al prestigioasei reviste "Po&sie"; a publicat nenumărate volume de
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
a investițiilor; potențialul investițional propriu al teritoriului; afluxul investițiilor externe, inclusiv a celor străine; nivelul de dezvoltare a pieței valorilor mobiliare și situația emitenților valorilor mobiliare; condițiile instituționale și baza normativă și de drept a atragerii investițiilor; situația politică și criminogenă; condițiile bioclimaterice; restricțiile ecologice. Climatul investițional poate fi examinat și ca o totalitate a factorilor și condițiilor social economice, tehnico-tehnilogice, juridice, dintr-o parte, care contribuie la desfășurarea activității investiționale, iar din altă parte - care o Împiedică. În practica de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
personalitate sunt implicați, de multe ori, în comiterea delictelor cu violență, comportamentul agresiv fiind adesea consecința unor stări de frustrare individuală resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori, cele mai frecvente sunt jaful, răzbunarea, gelozia (în cazul omorurilor și al tâlhăriilor), satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de 90% victimele violurilor. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime își aveau rezidența în mediul rural, considerat, de regulă, mai puțin „criminogen” și, implicit, „victimogen”, comparativ cu cel urban (vezi figura 6). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 6. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor comise cu violență din mediul familial relevă, încă o dată, faptul că, în prezent, mediul rural devine tot mai „criminogen”, comparativ cu cel urban, și că în interiorul familiei din rural există și se declanșează mai multe violențe și agresiuni rezultate cu victime umane, decât cele care se produc în cadrul familiei din urban. Un indicator la fel de relevant privind evoluția victimelor delictelor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt vătămările corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, în momentul de față, în multe familii există o puternică încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii sub 14 ani sunt, într-o proporție alarmantă de aproximativ 80%, victimele unor omoruri comise
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității umane, reabilitarea deținuților și reintegrarea lor în societate sunt la fel de importante ca funcția de supraveghere. În pofida acestor schimbări, numeroși critici continuă să considere penitenciarul o sursă criminogenă, recomandând aplicarea cu precauție a sancțiunilor privative de libertate. Lor li se opune constatarea că aplicarea sistemului sancțiunilor alternative („instituția probațiunii”) n-a adus modificări semnificative în ceea ce privește rata infracționalității și recidiva. * * * Tema acestui studiu o constituie modul de organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sensibile din regiunea pariziană are, cu siguranță, efecte asupra sentimentului lor de apartenență la școală. Fuga "creierelor" nu se face numai din Franța spre Statele Unite... Ea se produce și dinspre școlile populare. Efectul instabilității echipelor, determinată de recrutarea națională, este criminogen: instabilitatea echipelor și climatul școlar degradat determină victimizări mai frecvente și mai intense. Evaluarea planului Allègre de către noi a demonstrat-o: mijloacele suplimentare nu servesc la mare lucru când turnover-ul profesorilor este atât de mare încât afectează climatul școlar. O
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlile dificile și un turnover delirant, a cărui nocivitate e dovedită de cercetări (Soule et al., 2003). Nicio altă țară din lume n-ar putea accepta o asemenea instabilitate a echipelor didactice, despre care nu ezit să spun că e criminogenă. Sociologic, acest turnover este receptat ca o expresie a disprețului și respingerii sociale. 5. Izolarea este legată și de o absență globală a formării pentru lucrul în echipă în ciuda unor tentative interesante, bineînțeles și chiar de o absență a formării
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prin cercuri internaționale, lăudându-se aceste planuri, uneori la ani buni de la dispariția lor! Am avut această experiență în Brazilia. În fine, ultimele schimbări din Franța nu îndeamnă deloc la optimism. În legătură cu violența în școală, a fost instituită o politică-spectacol criminogenă. Un exemplu: "revenirea la pedepsele colective", anunțată cu surle și trâmbițe de un ministru al educației și introdusă într-un text reglementar. Ne vom aminti doar că dreptul precizează că "nimeni nu poate fi pedepsit pentru o greșeală pe care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]