454 matches
-
al lipsei de interes/ pentru o individualitate complet deșirată/ înaintea sensurilor” sau: „grămezi de nisip și apă sărată mă îndeamnă să alung/ toate adîncimile de serie/ în frînturile de cuvinte despre absolut nimeni”. Alungată din sine, ființa se exprimă prin crispări, contorsionări, spasme aidoma unui acrobat al Neantului: „sînt locul în care timpul și-a tăiat beregata/ mîngîierile mele nu au nici formă/ nici înțeles/ între ele/ doar absențele au gurile cusute”. Ca și : „veșnica durere de băut/ în care pierdem
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
reverență de către Sorin care îi pândea sosirea de sub un indicator de circulație. Când o ajută să coboare din taxi, o privi și amuți de uimire, văzând-o cât de frumoasă era. Simona îl salută, oferindu-i obrazul înțepenit de asprimea crispării. - Unde dracul am ajuns, pentru ce și mai ales pentru cine? Sorin care se aștepta să primească mai mult decât un pupic pe obraz, dezamăgit, o conduse spre un bloc cu patru nivele care de afară nu arăta prea îmbietor
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
ni se deapănă sub nas o colecție de probleme care și-au pierdut interesul științific, dovadă că acum sunt livrate publicului în forma lesnicioasă a adevărurilor rumegate. Aici o analogie, dincolo un exemplu intuitiv, apoi o anecdotă menită a înlătura crisparea, în fine o vorbă de duh din partea vreunui fizician, și gata: ambalajul înțelegerii ușoare e confecționat. Potrivit acestei logici, un cititor deschizînd o astfel de carte, chiar dacă nu are nici un dram de pregătire în domeniu, va înțelege totul de la sfîrșit
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
Că sufletu-i ca apa care fierbe dorindu-și să-i încerce efervescența pentru totdeuna. 20 septembrie 1974 III Paul Neagu încearcă, simultan, vinde-ca-rea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblînzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. Ordinea pe care
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
gîndirii senine. Unde apare un gînd, acolo se iscă o tensiune. Tocmai de aceea gîndirea e un act iremediabil încrîncenat. Procesele subiacente pe care le presupune meditația duc inevitabil la încropirea unei mine îngîndurate. Așadar concentrare, încordare, într-un cuvînt crispare. Mimica unui asemenea om îți oferă orice altceva, dar nu o imagine veselă. Iar forma aceasta inestetică de liană contorsionată pe dinăuntru nu-l predispune spre frivolitatea nostimă a oamenilor entuziaști. Cine vrea umor și bună-dispoziție nu trebuie să le
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
aventura cosmologică, nimeni nu iese în cîștig de pe urma big bang-ului. Într-un cuvînt, o teorie inestetică care violează normele simplității și frumuseții științei. Dacă e să facem socoteala motivelor pentru care umaniștii întîmpină teoria big bang-ului cu o crispare interioară, putem enumera nu mai puțin de cinci cauze. Să le luăm pe rînd. Primul motiv ține de orgoliul breslei. Indiferent că e frumoasă sau urîtă, teoria ne dă de înțeles că suntem la cheremul fizicienilor. Iar ceea ce este și
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
în ea însăși nu poate ține loc de viziune filosofică, criticii nu-și pot domina scriitorii și nici nu-și pot impune judecățile de gust. Maiorescu, Negoițescu sau Călinescu, critici cu baza filosofică indubitabilă, sunt excepții la care privim cu crispare. Dincolo de ei, peisajul e deprimant: teoreticieni fără doctrină și judecători fără talent, adică tot atîtea nume care nu inspiră încredere. Dinu Pillat are talent, dar nu are doctrină, lipsindu-i vocația speculației și pofta distincțiilor conceptuale. Și, fără doctrină, critica
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
ce altceva să le fie credință, dacă nu confuzia? În ce altceva să creadă, confuzia era la Îndemâna tuturor, era lege, putea fi respirată pretutindeni, pe tot pământul patriei, iar În cuvinte, cu toată ființa... Și profita de această clipă de crispare lăuntrică, deși neserioasă (iresponsabilă, ar fi zis taică său), Închipuindu-și trupul Ionelei cum alunecă lin din haine, Întinzându-se alături, lăsându-și pânza pielii să plutească o secundă În aer, apoi lipindu-se de el, femeie caldă, moale, din
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
datorată și visurilor prea mari (pentru noi) pe care le-am făurit de-a lungul timpului; poate să aibă, deci, drept cauză lipsa măsurii în imaginar. Întâlnim câteodată bătrâni cu fețe crispate, al căror chip rezumă propria viață drept nemulțumire; crisparea este determinată de privirea ațintită continuu asupra propriilor nerealizări, asupra resturilor rămase neîmplinite din ceea ce au visat. Crisparea lor indică faptul că îi consideră pe alții vinovați pentru propriile nerealizări, pentru inabilitatea lor de a imagina doar în orizontul posibililor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
aibă, deci, drept cauză lipsa măsurii în imaginar. Întâlnim câteodată bătrâni cu fețe crispate, al căror chip rezumă propria viață drept nemulțumire; crisparea este determinată de privirea ațintită continuu asupra propriilor nerealizări, asupra resturilor rămase neîmplinite din ceea ce au visat. Crisparea lor indică faptul că îi consideră pe alții vinovați pentru propriile nerealizări, pentru inabilitatea lor de a imagina doar în orizontul posibililor proprii. Sunt supărați pe lume, și deseori mor așa; sunt prea porniți în a învinovăți pe alții pentru
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
investește creația artistică și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblînzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. S-ar putea
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
ezită a se propune el însuși ca personaj al tărîmului d-sale cochet-anacronic. Trăsăturile acestuia sînt, desigur, polemice, în răspăr cu poza "reușitei", a oficializării, însă într-un registru ludic, observînd o măsură ce-l ferește de excesul insurgent, de crisparea plebeiană. E o ripostă bine temperată. Alături de frizer, funcționar , fotograf, avocat, ofițer, exponenții bravi ai umanității provinciale, se înscrie în spectacol și poetul. Cartea d-sale de vizită e delicios parodică: "în prezent sînt un biet poet premiat / cu frunze
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
răsfățați din belșug cu daruri, dăruind la rândul lor recunoștință muzicienilor. Iar ceea ce mi se pare demn de remarcat este că ambii logodnici își jură nu numai credință ci și unirea eforturilor întru epurarea muzicii de tot ceea ce înseamnă violență, crispare sau încrâncenare. ...Beethoven, Wagner, Schonberg, Stravinski, Xenakis... - indicatoare obligatorii pe traseul agresivității în muzică (?). Cromatizarea, di-sonantizarea (cu alte cuvinte, telurizarea) progresivă a muzicii a asediat, agresând continuu, urechea melomanului, destupându-i (e-adevărat) canale ascunse, augmentându-i receptacolele, în același
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
scriitorului este mai puțin tehnic decît acela scris de esteticieni și de criticii de artă profesioniști, el are marele avantaj de a fi mult mai inteligibil și de a vehicula judecăți simple și nuanțate în același timp, lipsite de acea crispare academică pe care specialistul o afișează ca argument nemijlocit în orice tip de construcție critică și istoriografică. Această comunicare (și comuniune) a scriitorului cu artistul plastic nu este, așadar, o simplă analiză de serviciu și nici vreo obligație de a
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
pe mai multe căi de discurs, dominat în ansamblu de autenticitate biografică și literară. Ana Blandiana este o ardeleancă legată de conștiința morală și literară de tip vates și vaticinar, profetic și moralist. La ea rămâne constantă responsabilitatea gravă, până la crispare, față de adevărul etic, individual, istoric. Ca și față de cel estetic. Reflectează asupra existenței omului ca individ și artist, într-o lume cu multiple determinări, spirituale, istorice, politice, sociale. E marcată de o adâncă reflexivitate (meta)textuală, de tip finalist, proprie
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
a lungul a peste trei decenii, în jurul unei viziuni perfect unitare și al cîtorva coordonate mari. în primul rînd, pictorul și-a identificat spațiul de interes în zona de confluență a unui anumit spirit popular, ingenuu și lipsit de orice crispare, cu un reflex religios generic, în permanență viu și nefundamentat pe o dogmă anume. Din această perspectivă, pictura sa este o adevărată epopee în imagini, un imn închinat spiritului neîngrădit de vreo constrîngere, dar mereu protejat, printr-un fel de
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
La fel de bun ca Monster, Inc, la fel de amuzant ca Ice Age, cu personaje credibile, dar mai ales cu o tramă complicată, cu povești concatenate și personaje memorabile, Ratatouille este un film de bun-gust, vizionabil la orice oră, capabil să alunge orice crispare, o frumoasă realizare a genului.
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
percepție; cînd îi solicită complicitatea într-un teritoriu reconfortant și ludic, relaxîndu-i privirea și detensionîndu-i gîndirea, cînd îl așază în stare de criză, obligîndu-l să-i decripteze intențiile și strategiile ascunse. Această ambiguitate a percepției, această oscilație între confort și crispare, se sprijină, în subteran, pe ambiguitatea mai adîncă a lucrărilor înseși. Cîinele, de pildă, care potențial este o metaforă duală, a loialității și a agresivității, a prieteniei și a dușmăniei, a domesticului și a stihialului, se regăsește simbolic prin morfologia
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
căuta altceva? Pentru a mă elibera de riscul repetiției. Dar, dincolo de această stare personală, festivalul el însuși, repetînd aceleași rituri, aceleași spectacole care au sedus fără să exalte, mi s-a părut obosit. Cineva a observat lipsa obișnuitelor tensiuni și crispări, a conflictelor, ca și cum în acest an aniversar invitații nu vroiau să per-turbe ceremonialul. Explicația poate vine de altundeva, din afara teatrului. Publicul Avignon-ului e un public "politic" de stînga și anul acesta, dincolo de gesticulația aniversărilor, el a venit aici marcat de
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
zâmbi, uneori, pe stradă, de a ne spune cuvinte în care nu credeam. Totul este, în esență, de natura cercului. Tot ce am făcut are ca rădăcină singurătatea, neîncrederea în oameni. În oamenii care suntem, în lumină, dincolo de oboseală, de crispare, de gânduri. Treapta a XV-a Drumuri Acum am înțeles: La viață nu poți ajunge decât trăind. La filosofie nu poți ajunge decât filosofând La Dumnezeu nu poți ajunge decât îndumnezeindu-te. Am ajuns, prin filosofie, la înțelegerea vieții, dar
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
pregnant în evidență raportul dintre sacru și lumea contemporană (de la Paul Barbăneagră împrumută autoarea formula "californizarea culturii"). În plus, cineastul oferă o extrem de intersantă evocare a bunului său prieten Mircea Eliade. Portretul savantului este foarte nuanțat și realist (edificatoare este crisparea produsă în familia savantului în clipa în care cineastul a pus o candidă întrebare despre substanța religioasă a lui Corneliu Zelea Codreanu). Realmente citind rememorările lui Paul Barbăneagră cititorul are sentimentul că înțelege mai bine personalitatea savantului, cu tot ce
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
poate mai târziu... Cum se spune viitor, în engleză, domnișoară? Future! spuse Simona cu dezinvoltură. Vedeți, am și învățat un cuvânt, spuse acesta. Toți cei prezenți s-au bine dispus. De altfel, nici nu ar fi fost motive palpabile de crispări. Apoi, alte probleme ocupară finalul consiliului profesoral. Propunerea profesorului Paiu căzu. Consiliul se încheie într-o notă de bună dispoziție, când un coleg relată o glumă proaspătă din folclorul pieții, auzită chiar în dimineața aceea, rod al inteligenței și spontaneității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
știa ce să creadă. * În acest timp, Doina, găzduită de verișoara ei Natalia, la doar două case de locuința ei, avea sub observație orice mișcare din preajmă. Descifră din întreaga comportare a lui Teo o neliniște exprimată în gesturi, în crispări, în izbirea dușmănoasă a portbagajului mașinii... Era răvășit. ,,Oare unde fusese o zi întreagă, în duminica aceea? E posibil s-o fi petrecut cu mândra lui!?" Acest gând îl simți ca un vârf de lance ce i se răsuci dureros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
receptat de cea al cărei birou era situat la șapte metri de la ușă. Aceasta le întrebă direct: - Care e problema voastră, ce doriți? Fetele își descriseră situația în detaliu, dar se citea pe chipul directoarei plictisul. Se vedea limpede, din crisparea feței ei, că o iritau toate aceste amănunte nesemnificative. - Abia ați făcut ochi și ați și venit cu pretenții!? Veți lucra unde ați fost repartizate! Hai, la treabă! La o așa primire și la un asemenea tratament din partea celui mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Pe fața lui, care acum părea mai severă și absurd de tânără, se așternuse acea expresie rătăcită și nebunească pe care doar fericirea sau un gest necugetat o poate aduce. Când se întoarse spre Antonia, am observat din nou aceeași crispare a trăsăturilor concentrate asupra unui punct, care avea în ea ceva provocator. Georgie, care nu se uita la el, stătea puțin aplecată spre el, parcă atrasă de o putere magnetică. Trupurile lor se cunoșteau destul de bine. Georgie mă privea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]