51,775 matches
-
în Coreea de Nord sau într-o tabără de fundamentaliști afgani? Unde ai întîlnit “hoardele” alea de învățătoare și diriginți care vroiau să te jupoaie de “învelișul” tău extrem “casual”. Codruț, tu ești bolnav/obsedat de antimarxism. De ce nu te tratezi? Altfel critică ta e tipic marxistoida, se ascute pe zi ce trece, cine nu-i cu tine e contra ta, dușmanul ideologic îl demonizezi atribuindu-i vorbe spuse și nespuse (pentru a-l încadra în șablonul dușmanului de clasă). Evident ca să aperi
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
să îl aplicați acestui Codruț ! Bravo Dragosica, așa mai merge! Acum înțelegi și tu că nu se poate și cu “porcul în curte și cu slănina de pe el în pod” adică și “marxist cu brandul flamboaiant și generos încasator de critici”! Nu era nevoie să răstorni iarăși hirdaul cu ipocrizie, să te chinui cu “coșuri de gunoi”, să pui în scenă toată mascaradă asta!Puteai să declari simplu: E blogu meu, nu-l mai primesc pe Codruț decît dacă îmi dedică
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
retorica pe care ai absolvit-o tu, cu diverse exerciții super rafinate etc. Dar la articolul asta, chiar că ești pe langă și un băiat de idei gata. Îmi pare rău să o spun, dar dacă tot ai vrea sa critici, măcar fă-o bine și la obiect. De unde până unde ipocriții care poartă cruci, unde e ipocrizia, unde e inconsistenta. Și care este “diferența” între mesajul lui Isus și cei care îl pun în practică, sau slujitorii lui. Ce fac
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
Bucurenci nu se sfiește s-o formuleze crezînd că nimeni nu va realiza că e doar o asumpție falacioasa care n-are nicio treabă cu scrie Sergiu.Omul nu generalizează orbește că Bucurenci ci are grijă, să-și izoleze obiectul criticii, începînd fiecare propoziție cu:”există femei care...” și nu cu “femeile”au făcut și au dres. De fapt există vreo 4-5 “ținte”, printre care și Oana Zăvoranu. De cealaltă parte însă, Bucurenci ne opărește la grămadă, cu acuză de misoginism
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
femei din politică trebuie ferite de acest tratament, indiferent de prestația lor, pt că pur și simplu sînt puține și fragile!?? Adică să înțeleg că a critica o femeie politician a devenit deja un tabu, exact cum tabu este orice critică la adresa vreunui evreu sau a politicii Israelului?! Să înțeleg că dacă zic ceva de Ecaterina Andronescu, devin, automat misogin, exact așa cum devin automat antisemit dacă spun că politica israelului față de civilii palestinieni e teroristă?! “Politică Israelului față de civilii palestinieni e
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
momentele cînd mă simt și eu tentat să pomenesc trend-ul cu toate riscurile pe care acest gest magic le implică. În fața stereotipiilor mentale care confundă modă cu trend-ul, mă simt dator să punctez o diferență colosală care acestor critici pare să le scape: dacă poți fi întotdeauna cu un pas înaintea modei, nu poți fi niciodată decît cel mult cu un pas pe dinafara trend-ului. Iar dacă încă n-ați priceput ce este, în definitiv, trend-ul asta
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
comentarii dispărute/respinse ici și colo. și mie mi s-a intamplat să fiu de multe ori cenzurat pe forumul EVZ, desi comentariile erau decente dar poate prea acide pentru a ramane necenzurate; formatorii de opinie ai EVZ nu acceptă critici la adresa articolelor scrise de către domniile lor, ei nu pot greși, ei reprezintă absolutul. merge fain tare presă în românia, fapt pentru care am renunțat demult la a mai cîți EVZ Paranoia fuge, nimeni n-o ajunge. Tocmai am migrat blogul
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
definite prin principiile taxonomice enunțate sunt ocupate de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una dintre aceste abordări extreme n-ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice, analizând candidaturile la sanctificare și beatificare, oferea un rol în dezbatere și personajului chemat Advocatus Diaboli. În ceea ce privește considerarea rolului ce îl pot avea parcurile industriale cu „emisii poluante zero” în succesul
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
trăit comunismul și cea care încearcă să-l recupereze, fără să-l fi trăit. Există idei care pot fi respinse de la bun început din marxism (teoria economică, plusvaloarea, predicțiile istorice, revoluționarismul) și există idei care cred că pot fi recuperate: critică socială, economică și politică a capitalismului, teoria alienării omului prin munca, materialismul istoric, reflecția asupra proprietății. Poate că tinerii sunt tentați să recupereze teoria marxista pentru că pericolul corporatizarii societății și al concentrării capitalului în mână câtorva oameni (ceea ce anulează democrația
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
reprezintă ordini naturale de organizare a societății, ele nu sunt simple etape istorice, cum crede Marx. Omul trebuie să se obișnuiască cu starea de creatură căzută. Noi nu trăim în paradis. Capitalismul are multe hibe, dar este perfectibil și permite critică din interior. Liberalismul creează sisteme de perfectibilizare a capitalismului. Pentru speranța, omul are la dispoziție religia și promisiunea mântuirii. Violență nu trebuie acceptată sub nici o formă. Pentru mine este de neconceput cum poate o ființă umană să pălmuiască altă ființă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
politic falimentar. Peste tot unde a aparut a adus dezastru, noroc că au venit apoi liberalii să repare. (logician și filosof): Argumentele dlui Liiceanu sunt fragile. Marxismul este cel mai puțin coerent și unitar sistem de istorie. Cea mai importantă critică a marxismului a fost făcută de către gânditorii marxiști, de aceea putem azi vorbi de o teorie marxista contemporană. Singurul sistem coerent și unitar este marxism-leninismul, care este definit, în Dicționarul Blackwell, ca doctrina oficială a PCUS. Acesta a împrumutat din
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
că am aflat ce cred un numar de intelectuali de dreapta despre marxism. Dați-mi voie să deconstruiesc câteva mituri ale anticomunismului românesc, pe care le-am auzit rostite aici. 1. Marxismul nu este o “critică a sărăciei”, este o critică a inechității bunăstării. 2. Sărăcia nu este un “dat al umanității”, așa cum nici șomajul nu este. În perioadele de boom economic, s-a constatat că, dacă s-ar interzice orele suplimentare și s-ar angaja șomeri care să lucreze peste
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Păi ăla e unul din cele mai evidente motive ale căderii regimurilor comuniste. Iar dacă te referi la economia socialistă, teoretizata de Marx, ea pur și simplu n-a fost teoretizata de Marx! I-a scăpat, era ocupat probabil, cu critică economiei capitaliste. 5 “Comunismul și fascismul nu sînt vinovate de cele mai mari crime decît dacă se iau în calcul crimele comise împotriva propriilor cetățeni( de parca n-ar fi tot crime) ”! În primul rînd, confunzi fascismul cu national-socialismul, cu nazismul
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
vorbind grăbit, incoerent, neterminând nici o idee (doh, pt că nu e nici una acolo) și sărind de la o chestie la alta. în primul rând DB să mai citească ce a zis codruț în primă postare! apoi: 1 chiar dacă marxismul e o critică a inechității sociale asta nu îl face acceptabil. e ca un medic care pune un diagnostic bun dar da un tratament greșit 2 n-am înțeles cum șomajul e motorul competiției? de unde până unde? poate cel mult diferența de prețuri
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
la violență este explicit.” Domnule Bucurenci va rog răspundeți .. nu citesc eu bine? SPRE DEOSEBIRE DE CREȘTINISM!? DERAPAJ?! Nu citesc eu bine... does he cherry pick the bible? L-a contrazis cineva din public? Ăștia chiar nu au înțeles nimic, nici macar vulgata criticii proprietății. nici macar Bucurenci. nu, nu apartamentul lui liiceanu e furt, nu proprietatea individuală, ci doar cea care echivalează cu un capital, adică mijoiacele de producție. nu ochelarii de soare sau cartea de colorat, ci fabrică, unealtă sau, mai nou, acțiunile
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
confuzie: autorul afirma că baza demersului sau e relația utopie/distopie pentru ca apoi să împrumute (fără a da nici un motiv) trăsăturile portretului fiziologic al utopistului scriitorului de distopii. Deși volumul are avantajul unei bibliografii consistente (după cum menționează toți cei trei critici citați pe a doua copertă), anvergura ei nu trebuie supraestimată. Dincolo de nume ce revin pe tot parcursul lucrării (Trousson, Suvin, Servier, Lapouge, Krumar, Antohi etc.), celelalte apar și dispar fulgerător, lăsând cititorul nedumerit și plin de întrebări: există vreun element
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
pînă la începutul deceniului următor și, în ciuda caracterului lor fragmentar, sînt străbătute de obsesii constante care le dau cel puțin aparența de unitate. Ionescu cel din Nu e încă de regăsit în paginile Notelor..., revoltîndu-se de data asta împotriva inconstanței criticilor (sau a lipsei lor fie de criterii, fie de onestitate), a pretențiilor de accesibilitate a teatrului, a teatrului bulevardier primar (și nu primitiv, ține să precizeze) și, în primul rînd, împotriva ideologizării artei, a transformării teatrului în instrument sociologic. "Avangarda
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
Nereluate, după 1989, destule dintre edițiile critice anterioare au mari lacune. Politica editorială actuală are în vedere scoaterea rapidă pe piață a unor cărți foarte solicitate, indiferent de acuratețea textului. O ediție școlară sau populară e mai căutată decît una critică. Et pour cause! Neexistînd interesul editorilor, puținii absolvenți de Litere care ar dori să se consacre filologiei își caută altceva de lucru. Trebuie să ai vocația și devotamentul Gabrielei Omăt ca să continui a scoate Agendele lovinesciene, scotocind prin biblioteci, arhive
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
chiar cu înțelegătorul lui rânjet blând să le șoptească printre dinți: "...Gagiilor, mai întâi scoateți ștecherul din priză..."". Ai pomenit de profesorul Crohmălniceanu. Este omul din literatura română căruia i-am fost întotdeauna recunoscător. În ultimii ani au scris destui critici și oameni de mare suprafață culturală despre cărțile mele. Dar au făcut-o când eu eram redactorul-șef al Adevărului, când eram "fiara" Popescu de la televizor, când era indicat să te pui bine cu mine. M-a ros mereu îndoiala
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
literatură există un subînțeles de un crunt simplism, pe care mulți nu pot sau nu vor să-l vadă: literatura trebuie să vorbească despre trecut, mai mult sau mai puțin apropiat. Dacă scrii despre ceva ce se întâmplă chiar astăzi, critica oficială consideră asta, a priori, cu un surâs disprețuitor, gazetărie. Dacă scrii despre viitor, atunci nu poți fi decât un producător de science-fiction, adică de paraliteratură. Trecutul e sigur, e nobil pentru establishmentul literar, prezentul și viitorul sunt dubioase. Un
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
și ceva de ani. Deci, repet, să facă fiecare cum vrea, dar să fie sincer cu sine și cu ceilalți. > - Și acum ultima întrebare a acestui interviu, pentru care vă mulțumesc. În pagina culturală a Adevărului apar, pe lângă semnăturile unor critici și gazetari reputați (C. Stănescu, Magda Mihăilescu, Constantin Coroiu, Carmen Chihaia.), cele ale unor tineri pe cât de talentați, pe atât de ne-complezenți în comentariile lor: Cristina Modreanu, Diana Popescu, Florena Dobrescu, Gheorghiță Aurelian Ion. Mizați pe tineri sau mizați
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
și Modernitatea..., diferența dintre ediția originală și cea românească se reduce la 1 an - autorul francez fiind astfel consacrat, dacă mai era nevoie, ca o preferință editorială constantă. Abordând un gen literar foarte adesea pus sub semnul întrebării, fie de critici, fie chiar de către autori, Le Rider complică și mai mult lucrurile prin plasarea istoriei jurnalului în anii dificili și fascinanți ai modernității vieneze (1880-1938). Demersul său se desfășoară, așa cum ne-am obișnuit în cazul său, pe cel puțin două planuri
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
Jebeleanu. Cronicarul are altă părere. Dacă despre clovnii roșii, numai de bine, ca despre morți, despre clovnii albi e mai greu de vorbit: îndefinitiv, toți scriitorii care n-au jucat tontoroiul pecerist au fost, mai mult sau mai puțin, doar critici ai unor aspecte, și nu ai sistemului ca atare. Pe de o parte. Pe de alta, există scriitori pe care dl Grigurcu îi opune (nu pentru prima oară) celor din "curentul principal", precum Dimov, M. Ivănescu, Brumaru, Mugur etc., părînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
Biografia unei capodopere", de analize critice ale unor opere clasice studiate în liceu. În 2002 au apărut în cadrul acestei colecții coordonate de criticul Ion Simuț, patru cărți despre cărți, patru numere (12, 13, 14 și 15). Analiștii operelor consacrate sunt critici literari cu experiență didactică, profesori universitari din diferite centre culturale românești cum sunt Iași, Craiova ori Baia Mare: Șerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Al. Săndulescu ș.c.l. Cel care parcurge aceste biografii, duce o muncă de recunoaștere dar și de moșire
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
răzgîndește: consideră că poate privi poezia și prin prisma masculină, ca și cum ar ține a ilustra teza potrivit căreia bărbatul și femeia nu sînt nici integral masculini nici integral feminini (Otto Weininger ș.a.). Stînd între bărbați, cu o dispoziție îndeajuns de critică, ascultîndu-i "cum își exprimă jumătăți de păreri/ atunci cînd ni se adresează,/ cum își înghit gîndurile,/ cum le mănîncă" și cum "stau încremeniți cu ele în gură", reflectă totuși la superioritatea conceptului de bărbat, sublimat în substantivul masculin "poem". Tranzitată
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]