160 matches
-
de pădure și livadă. Zăpadă face ca la Ivești să se găsească cam timp de 25 de zile pe an.precipitațiile pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea maximă este 1, 5metri. Crivatul produce fenomenul de spulberare a zăpezii. Vânturile -crivatul este principalul vânt, dar fragmentarea reliefului în microzona de terasă și de lunca creează brize locale observabile vară. Fenomenele meteorologice: Numărul mediu de zile cu roua într-un an este de 58
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
este o poezie de Nichita Stănescu din volumul " Sensul iubirii", apărut în 1960. "Ești atît de frumoasă, iarna!" "Cîmpul întins pe spate, lîngă orizont," "și copacii opriți, din fugă crivatului..." "Îmi tremura nările" "și nici o mireasma," "și nici o boare," "doar mirosul îndepărtat, de gheață," "al sorilor." "Ce limpezi sînt mîinile tale, iarna!" "Și nu trece nimeni" "doar sorii albi se rotesc liniștit, idolatru" "și gîndul creste-n cercuri" "sonorizînd copacii
Cântec de iarnă () [Corola-website/Science/309905_a_311234]
-
rece. Vântul: Vântul local este Parangeanul. Poartă numele munților de unde bate cu toate că direcția este și din cea a munților Retezat. El se datoreaza precipitațiilor și furtunilor din munte care se întind uneori până aici. Acesta bate în tot timpul anului. Crivatul dinspre răsărit răzbate până aici dar nu are o intensitate deosebită. Băltărețul este un vânt de miaza-zi. Este călduț și aduce întodeauna ploaie. Austrul botezat Sărăcilă vine dinspre apus și scăpat dinspre munți unde s-a golit de vaporii de
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
toate aceste localități fiind despărit prin hotare convenționale. Cursurile de apă de pe teritoriu localității sunt: Temperatura medie anuală este de 10C Cantitatea medie de precipitații anuale este de 600 de mm. Umiditatea relativă medie este de 70% Vânturile dominante sunt Crivatul și Austrul. Un vânt mai puțin însemnat este Băltărețul, care bate din spre regiunea bălților Dunării și care, de obicei, anunță venirea primăverii. Brumă cade târziu și este de scurtă durată. Solul de bază este brun-roșcat de pădure. În partea
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
a concesionat această suprafață (64 ha) în vederea amenajării sale ca obiectiv turistic de agrement și balnear. Regimul termic al zonei evidentțiază un climat temperat-continental caracterizat prin veri foarte călduroase și ierni foarte reci.Teritoriul comunei este expus acțiunii vanturilor. Iarnă, Crivatul din nord are o frecvență de până la 26% din perioada iar vânturile din sud au o frecvență de aproximativ 14%.Cea mai mica frecvență o are vestul cu aproximativ 5,5%. Valoarea medie precipitațiilor este redusă: 400-500 mm. Floră este
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
maximă absolută: 38 °C la 8 iulie 1962), iar cea mai rece este ianuarie (minimă absolută: -39,5 °C la 8 ianuarie 1958). Prin Siret trec mai mult de jumătate din an curenții de nord ai anticiclonului euroasiatic, iar iarnă crivatul atinge viteze de peste 100 km/h. Comparativ, vara vântul bate mai puțin de 50% din timp, iar iarnă mai mult de 70%, mai ales sub formă de crivat. Precipitațiile sunt maxime în luna iunie (50% din cantitatea anuală de 500-600
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
de jumătate din an curenții de nord ai anticiclonului euroasiatic, iar iarnă crivatul atinge viteze de peste 100 km/h. Comparativ, vara vântul bate mai puțin de 50% din timp, iar iarnă mai mult de 70%, mai ales sub formă de crivat. Precipitațiile sunt maxime în luna iunie (50% din cantitatea anuală de 500-600 l/m²) și minime în luna februarie și se manifestă sub formă de averse vară și sub formă de „ploi mocănești” toamnă. În general, floră din jurul orașului a
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Planul Urbanistic General din august 2006. "Relieful" orizontului local se încadrează în cel de câmpie cu vai largi, ale râurilor Șabăr și Argeș din Câmpia Vlăsiei. "Climă" este temperat-continentală, cu veri caniculare și secetoase și cu vânturi puternice din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația" este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
a făcut ca solurile să fie variate,oferind bune condiții de dezvoltare tuturor culturilor.Solul este variat:de la brun roșcat de pădure până la cernoziom. Vegetația naturală este specifică zonei de stepa cu coline arse de soare în timpul verii,bătute de crivatul aspru în timpul iernii.Vegetația variază în funcție de formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
Așezate în aceste locuri, satele nu puteau să capete decât aspectul satului liniar, format din două șiruri de case, dispuse de o parte și de alta a șoselei. Așezați pe fundul văilor, oamenii erau feriți de vânturi, mai ales de Crivat care este foarte puternic și rece iarnă. Dacă s-ar fi așezat pe platoul estic sau pe cel vestic, ar fi trebuit să scoată apă de la 25-30m adâncime. Când și-au așezat casele lor, oamenii și-au căutat locuri cât
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
N-am avut curajul să mă „odihnesc” o noapte acolo. Trăsesem la cel mai bun hotel. M-am pomenit într-o odaie imensă, cu parchet care pocnea ca pușca, cu un colțișor de sobă rece și c-un pat... un „crivat”1 de fier negru ca un grilaj de mormânt. Nici ziua, cât m-am odihnit cercetând dosarele, n-am avut curajul să mă întind de vie în acea mobilă funebră. Am venit să mă culc la Iași! Astă noapte am
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
rapidă a temperaturii și scăderea umidității aerului, drept care precipitațiile au o frecvență redusă și variația amplitudinii coordonatelor termice este redusă. Vară ploile sunt în aversă și de scurtă durată. În timpul iernii - caracterizată de ninsori reduse cantitativ, își face simțită prezența Crivatul. Zăpadă nu durează decât până în prima decadă a lunii martie. Circulația atmosferică dominantă este dinspre N, NE și E, având un grad accentuat de continentalism. Vegetația spontană se încadrează zonei de stepa (în zona de lunca a Șiretului) și de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
geamuri din spatele biroului. Pătrundem mai departe În camera din spate, un fel de dormitor cu lucruri de-ale Ralucăi, mama poetului, aduse drept zestre de la tatăl ei, stolnicul destul de Înstărit Vasile Jurașcu. Ne impresionează plăcut mirosul de levănțică răsfirat dinspre crivaturi și rufăria curată ce se zărește prin deschizătura unui gardirop masiv din nuc, aflat În colțul camerei. Foarte aproape de oglindă e un dulăpior cu lighean și ibric de alamă, iar deasupra patului străjuiește tăcut icoana ferecată În argint a Maicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pagini), care menționează anterior, și colateral, alte câteva date diverse pe care le vom menționa la locul potrivit. Ospiciul Neamț funcționa în ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea cu un număr care se cifra în jurul a 80 de "crivaturi", internând tot timpul numai bărbați. Trecerea instituției sub conducerea Epitropiei a schimbat condițiile. În 1867, bugetul Epitropiei era de 100.293 lei vechi și 130 parale (P. Zosin). Epitropia a încercat o reglementare a internărilor prin introducerea primului regulament pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
iulie 1866 până când s-a întocmit un raport privind situația așezământului, Ospiciul avea ca structură o cancelarie, camera pentru bolnavi, servicii administrative, anexe. În totalitatea lor acestea erau mai modeste decât cele de la Neamțu. La acea dată existau 29 de crivaturi. Cancelaria (serviciul administrativ) executa toate operațiile de birou utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de corespondență (sau "acte ale corespondenților"), condica de cheltuieli, condica de expediție, condica de primire a bolnavilor, condica de intrare-ieșire și o condică de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
secțiilor și odăilor" atestă însă un număr redus de încăperi, mai redus decât la Ospiciul Neamțu. "Lampe de tiniche" în număr de 16, precum și 12 "stupitoare de lemn" completau mobilierul dezolant al Ospiciului, unde se aflau cum am spus "29 crivaturi de lemn din care unul sfărâmat". Existau câteva obiecte de uz comun: un vas pentru agheasmă, o "cățuie" de afumat, "doi feredei (sic) pentru fereduit" și de asemenea "două feredoare de spălat picioarele". Nu era nici o încăpere pentru baie, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din timpul fanariot și a „zavergiilor” pașoptiști. Desfrâul lexical țâșnește la tot pasul: odată cu deschiderea spre Occident „începuseră să ne vină și din Francia mărfuri: scule ușoare și din ale mai scumpe. Diamanticale: fulii, ghiordane. Marchitănie, ornice [...], sulimanuri, mirodenii, mobile: crivaturi, poloage, baiuuri, brațe de tumbac - sfeșnice regești, canapele cu răsturniș [...]. Hapuri, gogoșele, prafuri de iureș. Teci de sculă, mici la măsură: gumilastice - vârști cu ploițe și fără - capcane de copii [...]. Strumeneage de gumă pentru putere și pentru plăceri - rădăcină bună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
crestat și ungurii, m-or străpuns și tatarii, m-or pălit și turcii... Și, iaca, sunt sănătos-tun! Numa' sabie leșască n-o apucat, încă, să mă însemne. Vorba ceea: "Soiu' rău nu piere!" hâhâie el. Și-apoi, decât întins pe crivat, afumat și jelit de șăpte bocitoare ce urlă, trag la măsea și nu le stă gându' decât la pomană, mai bine călare, învârtind toporișca, chiuind ca la nuntă, strigând până la ultima suflare: "Pentru Moldova și Ștefan!!! Moldovaaa!!!" Gheorghiță dârdâie încetișor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
odaie, închisă cu cheia pentru ca copiii să nu intre, Eminovici se tăinuia câteodată spre a-și face socotelile sau a frunzări prin cronici. [...] Cealaltă odaie, de dormit, era fără îndoială mobilată cu lucruri aduse de Raluca drept zestre. În afară de necesarele crivaturi, se aflau acolo două scrinuri conținând multa, meticuloasa rufărie mirosind a sulfină, un "gardirop" de cele masive, de nuc, așa cum romantismul de la 1840 a mai uitat prin casa vreunei babe cu bonet, pe vreun dulăpior un lighean și un ibric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
râdeam de mine însumi foarte, Nimic nu s-a-ndreptat, oricât ezit. Ea-n somn părea și mai frumoasă, - aparte. Cu lung fitil, lumini au asfințit A zilei trudă tineresc trecute O-ncoronează somnul - dar nu iute. XIV. Astfel cerească-n larg crivat îmi pare, Pe care-n stăpânire tot îl ia; Și la perete, strâns ca-n iad, cel care Neputincios, n-a fost respins de ea. Drumeț răpus de-un șarpe la izvoare, Unde-nsetat n-a apucat să bea. Iat
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
nr. 29A 7. C.S.V. Lupșanu Lupșanu 26.924 244 3.828 8. C.S.V. Alexandru Alexandru 26.904 185 534 Odobescu Odobescu 9. C.S.V. Belciugatele 26.906 101 767 Belciugatele 10. C.S.V. Budești Budești 26.907 171 1.428 11. C.S.V. Crivat Crivat 26.908 145 1.241 12. C.S.V. Chiselet Chiselet 26.909 200 1.236 13. C.S.V. Ciocănești Ciocănești 26.910 84 701 14. C.S.V. Curcani Curcani 26.912 84 617 15. C.S.V. Cuza Vodă Cuza Vodă 26.913 230
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
29A 7. C.S.V. Lupșanu Lupșanu 26.924 244 3.828 8. C.S.V. Alexandru Alexandru 26.904 185 534 Odobescu Odobescu 9. C.S.V. Belciugatele 26.906 101 767 Belciugatele 10. C.S.V. Budești Budești 26.907 171 1.428 11. C.S.V. Crivat Crivat 26.908 145 1.241 12. C.S.V. Chiselet Chiselet 26.909 200 1.236 13. C.S.V. Ciocănești Ciocănești 26.910 84 701 14. C.S.V. Curcani Curcani 26.912 84 617 15. C.S.V. Cuza Vodă Cuza Vodă 26.913 230 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
țara mea iubita! o mîndră Românie! Pămînt cu râuri d-aur și bolta aurie! Tu, muma iubitoare a fii nesintitori Ce-adânca ta durere nu poate să reînvie! Trecut-au fericirea s-a tale sărbători, Cum trec d-al toamnei crivat plăpânde dalbe flori. Curat nene Vasile!... P.S. Lista poeților minori români a continuat și va continua. Nu fac un paradox, dar rolul lor în cursul literaturii noastre, ca și al oricărei alteia, este a prin exercitarea limbii a unul însemnat
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
alcătuit un istoric al studiilor de hispanistica din România, adus la zi și serios documentat, conținând atât date statistice, cât și informații bibliografice consistente privind cercetările științifice ale membrilor sau colaboratorilor acestei secții. (Cristina Hăulică, Mioara Caragea, Mihai Zamfir, Anca Crivat etc.) Deși o catedră de Filologie Romanica a fost înființată încă din 1901, sub conducerea lui Ovid Densusianu, iar primele cursuri de limbă spaniolă s-au ținut - se pare, din surse neatestate - în 1927, anul 1957 marchează începutul existenței neîntrerupte
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
el, nară cu nară.) Am învelit pe fiecare femeie pe care am iubit-o cu părul meu Am spălat-o cu el, Am îmbrăcat-o cu el, Am înmormîntat-o în el. Părul meu a fost primul nostru pat de dragoste, Crivat, cum se spune în Moldova. Ca să se adeverească ce scrie la carte, că prima dată am făcut dragoste în aer. Cum vor muri, ele, iubitele mele, eu nu le voi băga în pămînt, nu le voi lăsa nici măcar să ajungă
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]