3,710 matches
-
soartă! Îl luă pe după umeri pe băiat și-i împărtăși ce și cum... * Nu știa Filu cum trecuseră ăle două săptămâni până la Rusalii. Nici n-avusese cum să observe scurgerea timpului, doar muica Lisandra îl chemase zilnic, ba să-i croiască una, ba alta, numai și numai să aibă un costum aidoma cu restul cetei. În alte zile, Dinu îi vorbise despre podoabele veșmântului, despre rostul acestora în joc. Seară de seară, cu ochii plecați, sta alături de ceilalți Călușari, sorbind cu
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
se pot încheia straniu, într-un final însângerat. „Cu aerul ce se scurge prin găurile date de glonț în tavan, intră și mirosul de sânge. Sânge proaspăt de om.” Prizonieră alături de autoare, este printre alții, Laila, „cadâna ascunsă în higeab croit din stofă foarte fină și cu zeci de brățări clincânindu-i ca niște cătușe la mâini”, care își petrece timpul lucrând cu iglița, dantelă. „Cadâna a scos din bagaje un ghem, o igliță și dantela albă, fină și neterminată. O ține
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
astfel joc de El. Răstignirea este al șaselea stadiu al suferințelor lui Iisus. A fost pus să urce pe drumul pietros și prăfuit, numit Via Dolorosa. Lemnul greu al crucii fusese prins de umărul Lui, iar el, încet, încet își croia drum printre mulțime, spre Golgota, unde trebuia să aibă loc răstignirea. La un moment dat, povara grinzii de lemn și istovirea fizică îl doboară. Încearcă să se ridice, dar cade din nou în țărână. Și iar încearcă să se ridice
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
ginși negri, ghete “Adidas” și un bluzon din piele bleumarin, ținuta altor milioane de oameni din tot orașul sau chiar din toată țara. Numai un privitor avizat ar fi putut observa calitatea deosebită a materialului, precum și croiala impecabilă. Hainele păreau croite la comandă: erau lejere și confereau o totală libertate de mișcare celui care le purta. Omul se numea Costas Matei Eusebio - Ca la Balzac, în „Père Goriot”, autorul este atent la detalii: Casa era pătrată; linia arhitectonică aducea aminte de
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum. Amară și înecăcioasă ca un fum de paie arse. Adevărul e pretutindeni sub razele piezișe, iar noi așteptăm, așteptăm, așteptăm. Munții se apropie de cer încheind tratate de pace croite pe măsura ta, dimineața la ora exactă, nu există ceva comparabil, poate doar această mare de dragoste și recunostință. În somn, strigătul devine poem. Referință Bibliografică: Anotimpurile Gironei / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1594, Anul V
ANOTIMPURILE GIRONEI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/luminita_cristina_petcu_1431505460.html [Corola-blog/BlogPost/352098_a_353427]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PAȘTELE Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului PAȘTELE O Isuse Domnul meu, ascultă ruga mea! În orice seară o cuvânt din toată inima. Croiește-mi drumul prin pădure, ajută-mă să văd! Mai pune pace-n suflete, că-n lume e prăpăd! Atâția oameni au uitat la Tine să se roage; Și-n fiecare Sărbătoare mai mult țin la podoabe. Cred că prea mulți
PAȘTELE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/beatrice_lohmuller_1428779895.html [Corola-blog/BlogPost/362261_a_363590]
-
o seară, Avea pe veci a înflori Gingașa floare rară. Spre amintire tuturor De patimile crunte Ce vrednicul Mântuitor Le-avea pe trup și frunte. Și de aceea are-n foi Trei crestături de cuie Și cupa ei are un croi Cu vine roșii: nu e Decât corola ca de foc Când spini L-au pus să poarte. Și cinci stamine are-n loc Drept semn de răni de moarte, Iar frunza-n colțuri câte trei E lancea ucigașă Ce a
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
minții mele m-a invadat unul aparte, sau mă rog, așa cred eu că este, gândul acesta nu-mi dă pace ,,ce este sufletul?'' Oricum, de-a lungul timpului, omul a evoluat încontinuu de la Adam și Eva încoace, și-a croit îmbrăcăminte și accesorii frumoase sau bizare, pe deasupra și-a mai brăzdat și pielea cu acul tatuajului, dar sufletului n-a avut cum să-i croiască sau să-l înțepe cu așa ceva, el nu a cunoscut și nu va cunoaște niciodată
CE ESTE SUFLETUL? de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1472039347.html [Corola-blog/BlogPost/371527_a_372856]
-
de-a lungul timpului, omul a evoluat încontinuu de la Adam și Eva încoace, și-a croit îmbrăcăminte și accesorii frumoase sau bizare, pe deasupra și-a mai brăzdat și pielea cu acul tatuajului, dar sufletului n-a avut cum să-i croiască sau să-l înțepe cu așa ceva, el nu a cunoscut și nu va cunoaște niciodată moda pentru forma sa nedefinită și invizibilă. Știm că speranța este prima rază de lumină a noastră, iubirea, dragostea și veselia îi aduc omului soarele
CE ESTE SUFLETUL? de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1472039347.html [Corola-blog/BlogPost/371527_a_372856]
-
plecase spre Poartă, să stea de vorbă cu Sfântul Petru. Fiind obosit din cauza drumului și a creației, ajunse înapoi în jilțul Său și adormi un timp. Începu să vadă în vis oamenii care se iubeau și făceau copii, cum își croiau îmbrăcăminte, vânau și mâncau, cum își construiau case și alte clădiri, se iubeau și se urau, pace și războaie, cum inventau și ei la rândul lor, multe lucruri. Dar nu putu să viseze prea multe, fiindcă începură să se audă
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
care stârneai valuri Între zborul de șoim și alunecarea pe maluri Când pe văzduh călcai ca un rege. Prezența cerului este o lentilă mare, Puternică, aducându-ți veșnicia aproape, Zilele nu mai încap în misterioasele mape Au luato prin văzduh croind o cărare. Mânăstirea din Bobota Mânăstirea se ridicase în genunchi, Gândurile purtau cruci pe umeri, Era cioplită dintr-un trunchi De suflete ce nu puteai să le numeri. Un duh de iubire circula în sânge Vedem mânăstirea terminată în iubirea
MÂNĂSTIREA DIN BOBOTA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Manastirea_din_bobota.html [Corola-blog/BlogPost/357280_a_358609]
-
lui care duce neunde, Șerpuitor ca o speranță rară Ce în mărăcinișul des se-ascunde. Lumina prin frunzișul des filtrată, Un peisaj transfigurat, acvatic, Mireasmă amăruie îmbibată În aerul aromitor și static. Mă-nchipui prin pădurea tropicală Când cale îmi croiesc cu anevoie, Ca nava ce zorește spre escală, Ca luptătorii din bătrâna Troie. Îmi place albumul drumului de țară Când în hățiș de porumbari pătrunde Ambiguu, prin iarba tot mai rară, Cu irealele tăceri profunde. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Albul
ALBUL DRUMULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Albul_drumului_george_nicolae_podisor_1327388638.html [Corola-blog/BlogPost/360554_a_361883]
-
în brațe cu sfârcurile reci, Să ne iubim cu foc în clipele pierdute Prin puful ce-o să ardă sub noi pe ghețuri seci, În jurul nostru neaua să se transforme-n scrum, Să ningă peste lume cu dragoste curată, Să ne croim prin viață și moarte-același drum, Să nu ne fie iarna...crăiasă renegată... Să nu ne fie iarna...crăiasă renegată... Să ne croim prin viață și moarte-același drum, Să ningă peste lume cu dragoste curată, În jurul nostru neaua să se transforme
MISTERELE IUBIRII de ANA PODARU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1485727071.html [Corola-blog/BlogPost/382822_a_384151]
-
seci, În jurul nostru neaua să se transforme-n scrum, Să ningă peste lume cu dragoste curată, Să ne croim prin viață și moarte-același drum, Să nu ne fie iarna...crăiasă renegată... Să nu ne fie iarna...crăiasă renegată... Să ne croim prin viață și moarte-același drum, Să ningă peste lume cu dragoste curată, În jurul nostru neaua să se transforme-n scrum. Referință Bibliografică: Misterele iubirii / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de
MISTERELE IUBIRII de ANA PODARU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1485727071.html [Corola-blog/BlogPost/382822_a_384151]
-
sunt manifestări sau dispoziții de moment, inopinate, stranii uneori, iar la apă sunt torentele, ieșirile din albii cu o forță neoprită de altă forță până nu se epuizează întreaga energie izbucnită în revărsare. Pentru apă și femeie e greu de croit alt drum decât cel al lor - spațiul și libertatea le mențin în matcă, îndiguirile ori încătușarea și încorsetarea pun în mișcare spiritul predilect la femeie, al revoltei, forța înnăscută de eliberare și revanșă”! Liniștea și durata umanității depinde de pașii
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430777429.html [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
serbări școlare și nu era greu pentru nimeni să intuiască pentru ea un drum ales în viață, cel spre splendoarea și trudnicia scenei! Într-o zi s-a lipit de urechea ei genericul unei emisiuni radio, ce-avea să-i croiască drumul și să-i aprindă în inimă jarul unei chemări: „La cererea ascultatorilor”. Și-a încropit un zis „post de radio”, într-un copac de sub streașina casei, în care urca și cânta muzică populară, la cererea vecinilor, copiilor prieteni, bătrânilor
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Ochii Laurei erau senini, își golise sufletul de tot ce se adunase în anii conviețuirii cu Nicolae, se descătușase de tot ce însemnase trecut, devenise luptătoarea de altă dată, sigur va lua din nou viața în piept și își va croi un alt drum, așa cum și-a dorit mereu. Căsnicia ei fusese o experiență tristă, dar primise în schimb un dar minunat, pe Ionuț. Ușa localului se deschise și apăru Valentina, cu zâmbetu-i seducător, însoțită de viitorul ei soț, Marian. Aceasta
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464026104.html [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
sculpturii, ce v-a determinat să lucrați în acest domeniu? Constantin Tudorei:Un aport important la drumul pe care l-am urmat în viață a fost faptul că tatăl meu a lucrat în același domeniu și drumul îmi era cumva croit încă înainte de a fi eu capabil să iau vreo decizie cu privire la viitorul meu. Foarte important a fost și faptul că meseria ce urma să o fac îmi plăcea foarte mult și pe masura ce creșteam puneam tot mai mult suflet și îmi
CANTECUL LEMNULUI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_lemnului_mara_circiu_1350272891.html [Corola-blog/BlogPost/345041_a_346370]
-
și ardoarea propriilor interese, ar trebui să le ia ca reper. Ele dezmint paradigma potrivit căreia nu se pot așeza toate peste noapte. Ba da! Pe loc se poate simți o schimbare, pe loc, s-ar îndrepta România de pe drumul croit între diguri, pe drumul clădit de istorie, dacă aceste cuvinte ale Alteței Sale Regale Principelui Radu al României s-ar transgresa în gândirea politicienilor! Ziua Principelui Alteța Sa Regală, Principele Radu al României, născut pe 7 iunie 1960 este o personalitate
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
și al medicului Gabriela Costandache, soțul Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României, creat Principe al României și Alteță Regală (2005), Alteța Sa Regală Principele Radu al României are o biografie din care va rămâne remarcabil, în primul rând drumul croit din ziua întâlnirii cu Principesa. E un drum întrepătruns de ideal, dar niciodată pradă logicii de formalism, destin forțat și convențional. Alături de Principesă și Familia Regală a României, din această zi, idealul Principelui are argumentul perceptibil în substanța faptei, începând
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
apare asociată cu două variante cromatice( verde, mov) de reprezentare a astrototemului solar, (fig.E) asociat acestui fitototem, pentru rolul său determinant bunului mers al vegetației plantelor, dar în special al viței de vie. Ciupagul de la Podeni, respectând linia de croi a cămășii încrețite în jurul gâtului, cu mâneca tripartită, largă la capăt, se încadrează în tipul de cămașă femeiescă fără poale cel mai des întâlnită în Mehedinți. Originea elemetelor decorative, însă ce descind din fito și astro totemuri, indică faptul că
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
eroice , de apărare, au existat mereu oameni menționați ori nu în cronici și istorii ori rămași vii în memoria colectivă, care într-o continuitate și permanentă că un șuvoi vârtos asemeni apelor izvorâte din munte suficient de puternic să-și croiască drum și în calea sa să mai adune ape și din izvoarele colaterale întâlnite pe traseu, îmbogățindu-se, devenind astfel de nestăvilit. Revoltă mea nu este izolată! Acum, în era internetului am șansă să întâlnesc multe conștiințe ale neamului care
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
a-I fura nevasta vecinului, omul acela era nobil în sensul cel mai simplu și clar al cuvântului. În acest caz, vasele de Cucuteni sunt mărturie că spirirul a fost mai întâi, apoi lutul, două elemente din care Dumnezeu a croit Omul. Mulți dintre scriitori picteză, asta pentru că a picta nu cere un spațiu prea generos. ( ... “Dacă pictez, o fac pentru a-mi elibera spiritul.” Melania Cuc își expune public viziunea sa asupra lumii apropiate și îndepărtate, fără a avea o
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
o întâmplare din satul lor. Copilăria mi-a crescut printre astfel de oameni, printre țărani, de la care am învățat să și cânt, în grădină, la tata.” (Gaby Michailescu-Maria cea fără de moarte. Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 12) Maria a fost croită din verticalitatea Bradului temerar, înveșmântat în legendele străbunilor păstori, ctitori de neam și de țară, în doinele Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
satirice și cu preponderență britanice ca stil și ton, romanele care-l prezintă pe Charlie și pe servitorul său, Jock Strapp, sunt adesea comparate cu creațiile nesăbuite ale lui P.G. Wodehouse din poveștile cu Jeeves și Wooster. Johnny Depp își croiește drumul cu farmec și șmecherie pentru a ieși din situații compromițătoare sau hilare, sau pentru a se bate cu o pleiadă de răufăcători internaționali, în timp ce aleargă după o capodoperă de Goya, care poate fi cheia către o avere de milioane
Filmul Mortdecai by http://www.zilesinopti.ro/articole/8292/succes-rasunator-pentru-mortdecai [Corola-blog/BlogPost/100717_a_102009]