7,275 matches
-
bune încă așteaptă să fie scrise! • Spionajul a generat mai multe romane decât succese răsunătoare. • Toate drumurile literare duc spre roma/n/! • Cărțile bune se impun, romancierii mărunți se pierd. • Toate timpurile au avut mari scriitori și cărți fără valoare. • Cronicarul descoperă adesea virtuți de care autorul habar nu are. • Computerul este mâna dreaptă a scriitorului. • Bunicii încă visează la scrierile nemuritoarem de care nepoții nici nu au auzit. • Un roman bun cere mai mult efort decât ridicarea unei biserici. • Nimeni
GÂNDURI REBELE (6) – DESPRE ROMAN ŞI ROMANCIERI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1423268009.html [Corola-blog/BlogPost/367949_a_369278]
-
lucru decît să-l câștigi...” Inscripția din secolul al IV-lea d. Hr. pe un donariu din bronz, descoperită în 1775 în comuna BIERTAN, județul Sibiu, atestă răspândirea creștinismulu pe teritoriul Daciei și continuitatea neîntreruptă a ppoporului român. PAULUS OROSIUS, cronicar de la sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr. în lucrarea sa „HISTORIARUM ADVERSUS PAGANOS”, LIBRRI VII ne vorbește despre Dacia ca realitate contemporană, fiind mărginită de ALANIA și GOTHTIA. „La răsărit se găsește ALANIA, la mijloc DACIA unde este și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de fabule, care e Cartea Vulpii”; menționează în secolul al IX-lea existența țării BALAK. „Țara sarmaților, din care o parte este la răsărit de ZAGHURA, care este țara bulgarilor și a germanilor
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și cronicarul lKEKAUMENOS. Tot în sec. al IX-lea, cronica regelui englez, ALFRED cel Mare (871- 901), pornind de la textul lui PAULUS OROSIUS, pe care îl dezvoltă și-l completeză, menționează DACIA în seria de țări și popoare din sud-estul EUROPEI. ANNA
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
nu putem face nimic. Proiectul prevede turnarea de beton, consolidarea acelor coloane, dar și refacerea în totalitate a scărilor de acces, 44 la număr” - declara, pentru citynews.ro, primarul Toader Ștețco. „Maestre, i-ați cunoscut pe acei oameni împușcați?” - întreba cronicarul Coman Vălean Cozacu. „Măi, coconi, eu nu i-am cunoscut, pe atunci eu eram în Franța. Figurile lor sunt niște măști populare, care au primit câte un nume, dar scriitorul Pop Simion le-a numit niște fastuoase și laice table
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > GETTA NEUMANN - COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR DE PAUL LEIBOVICI Autor: Getta Neumann Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Un comentariu erudit și entuziast care iluminează textul biblic Paul Leibovici, jurnalist și cronicar de teatru si film, s-a aplecat timp de peste 15 ani asupra „Cântării Cântărilor” și a vastei bibliografii aferente. Criticul relevă numeroasele contradicții în receptarea operei. Ea este atribuită regelui Solomon, sec. al X-lea î.e.n., dar elemente lingvistice și
COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR DE PAUL LEIBOVICI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1476608064.html [Corola-blog/BlogPost/376992_a_378321]
-
pat sau încălzire. Mâncare primeau o dată la trei zile, erau bătute, violate, înjosite. Aș cita câteva nume de femei intelectuale ca pictorița Maria Brateș Pillat, Cella Delavrancea, care fusese doamna de companie a reginei, pianista de succes și un mare cronicar muzical al vremii, Alice Voinescu, Michaela Ghițescu, Marietta Sadova, scriitoare, Simina Mezincescu, muziciană, alături de alte sute de profesoare retrogradate și anchetate. Nici călugărițele nu au făcut excepție de la acest calvar. Citez numai câteva precum Sora Clara Catrina Laslau, sora Tereza
FEMEILE-MARTIR ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Femeile_martir_in_inchisoril_ion_ionescu_bucovu_1392373489.html [Corola-blog/BlogPost/364094_a_365423]
-
valahi s-a aflat și vestitul Pintea dar și unii viteji „curunți”, în amintirea cruciaților lui Gheorghe Doja. Răsculații conduși de Racoți al II lea au repurtat multe victorii, eliberându-se de ocupațiile austriecilor și primind simpatii și admirații de la cronicarul Ion Neculce dar și de la domnitorii Moldovei, Antioh Cantemir, de la Mihail Racoviță precum și de la Constantin Brâncoveanu, domnitorul Munteniei. Trebuie menționat că un important sprijin pentru Racoți al II lea a fost David Corbea, cel care a devenit „consilier de curte
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
după spusa lui Arghezi) eternizează și se păstrează fie și într-un colț prafuit de bibliotecă. Descoperită peste ani, răsfoită în treacăt, cartea reînvie, pentru o clipă, autorul uitat care-și transmite gândurile și trăirile de odinioară, dovedindu-se un cronicar al unor vremuri apuse. Pentru tenacitatea și generozitatea dovedită confraților săi, autoarea, Valentina Becart, merită nu numai felicitările noastre, dar și mulțumirile celor reuniți în paginile antologiei (Declin) care va rămâne în timp ca o dovadă concretă a strădaniilor lor
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dubla_lansare_de_carte_proza_si_poezie_omagiu_adus_scriitorului_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
Spandugino, cărturar grec bizantin prin origine, care după căderea Contantinopolelui din 1453 s-a mutat în Italia, mai exact în Veneția. Om de spirit universal, diplomat și conducător militar, a servit interesele Veneției prin faptul că era cunoscător al Levantului. Cronicar al vremii (secolul al XVI-lea) a rămas cunoscut printr-o lucrare de referință: Discorso di Teodoro Spandugino Cantacusino Gentil”homoConstantinopolitano, dellorigine de principi Turchi. Programul manifestării la care am fost prezentă a avut trei părți, după cum urmează: I. Laudatio
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
Spandugino, cărturar grec bizantin prin origine, care după căderea Contantinopolelui din 1453 s-a mutat în Italia, mai exact în Veneția. Om de spirit universal, diplomat și conducător militar, a servit interesele Veneției prin faptul că era cunoscător al Levantului. Cronicar al vremii (secolul al XVI-lea) a rămas cunoscut printr-o lucrare de referință: Discorso di Teodoro Spandugino Cantacusino Gentil”homoConstantinopolitano, dellorigine de principi Turchi. Programul manifestării la care am fost prezentă a avut trei părți, după cum urmează: I. Laudatio
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
și-au uitat nici izvoarele, nici copilăria, și care - mai mult decat atât - ajunși la vârsta înțelepciunii, văd lumea cu ochii copiilor ; pentru că această carte reprezintă amintirile unei fetițe, din lumea sufletelor din care vine, până în clipa când bunicii-îngeri și cronicari devin de prisos în a-i scrie amintirile. Așa cum Ion Creangă își nara amintirile, la persoana I-a, Andreea își istorisește și ea - cu pana de cronicari hipersensibili și fabuloși a bunicilor - trăirile. Fetița descoperă permanent o lume nouă, care
BUNICII CROITORI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bunicii_croitori.html [Corola-blog/BlogPost/361773_a_363102]
-
unei fetițe, din lumea sufletelor din care vine, până în clipa când bunicii-îngeri și cronicari devin de prisos în a-i scrie amintirile. Așa cum Ion Creangă își nara amintirile, la persoana I-a, Andreea își istorisește și ea - cu pana de cronicari hipersensibili și fabuloși a bunicilor - trăirile. Fetița descoperă permanent o lume nouă, care îi îmbracă sufletul ca o haină. Uneori, mai strâmtă, alteori, prea largă, stranie, jucăușă, prietenoasă. Pe această lume, ea are alături, cu schimbul, doi îngeri care o
BUNICII CROITORI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bunicii_croitori.html [Corola-blog/BlogPost/361773_a_363102]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ginta latină e regină Este regina gintei mari. Dar unii caută pricină, Citând din vechii cronicari. Că de la Râm noi nu ne tragem, O știm cu toții mai demult. Dar nici acum nu înțelegem, Iredentismul cel incult. Dacii n-au fost triburi păgâne, Ei s-au născut pe acest pământ. N-au bejenit hai-hui prin lume, Doar
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1410447330.html [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
Nagy Sándor mai scrie și că românii care veneau din interiorul Transilvaniei, la seminar, la școala de pedagogi, chiar dacă nu știau o boabă ungurește când soseau la Oradea, ne asigură că „vor deveni maghiari“ până la terminarea studiilor... Ce nu spune cronicarul maghiar orădean este că la acest aspect servil al bisericii greco-catolice locale se ajunsese prin directa și nefireasca intervenție a Budapestei. Răspunsul îl aflăm din Istoria României. Transilvania, vol II, Cluj-Napoca, 1997: „În cazul episcopiilor unite, miniștrii unguri propuneau Împăratului-Rege
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
are multe cartea aceasta, dar poate chițibușul ei cel mai de preț este acela că redă imaginea noastră într-o oglindă curată, fără patima care de bună seamă i-ar fi fost fatală dacă ar fi fost scrisă de un cronicar de pe la noi. Proverbialul calm englezesc, dublat pe alocuri de nota de umor dulce-amărui specifică britanicilor, face din această relatare un adevărat giuvaer, arareori părtinitor, niciodată jignitor. Noblesse oblige! Ceea ce nouă poate ni se pare desuet, pueril, depășit, revine cu avânt
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
polonezilor.Ca urmare a întelegerii cu Sigismund Bathory care-i trimisese 2000 de oșteni din Transilvania comandați de capitanul de la Făgăraș, ajutat de Buzești, Mihai eliberează orașelor Târgoviște (5-8 octombrie 1595), București (12 octombrie 1595) și Giurgiu (15-20 octombrie 1595). Cronicarii otomani, unii direct, alții în cuvinte mai acoperite, recunosc înfrângerea:,,Haidar-pașa, beilerbei de Rumelia, si-a găsit o moarte de martir într-o mlaștină...Apoi...din pricina învălmășelii, Mustafa-pașa, fiul lui Aias pașa, fratele serdarului, și Husein pașa..au fost călcați
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
și caracterul românesc al boierimii oltene așa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă și boierimea din Oltenia ( ca de altfel a întregii Țări Românești) este supusă unei puternice presiuni economice care o influențează profund. Acuzația formulată de cronicarul Radu Popescu, la adresa lui Constantin Brâncoveanu referitor la faptul că în timpul domniei acestuia s-ar fi dublat obligațiile către Poartă nu ține seama de cursul de schimb și comercial al monedei aur( în scădere) fașă de perioada anterioară. Lărgirea deosebită a
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
serviciilor prestate. În privința fiscalității excesive practicată de domnie concluziile și interpretările sunt contradictorii. Realitatea este că fiscalitatea din timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost dură, la fel cu cea din timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino. Cu toate acestea, acuzațiile cronicarului Radu Popescu în legătură cu aspectele respective și mai ales cu dublarea obligațiilor bănești către Poartă, nu țin seama de evoluția demografică, economică și monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
îmi doresc, este să-mi bată inima, cât vrea Dumnezeu, în ritm de metaforă, iar mâna să poată așterne pe hârtia imaculată tot ceea ce privirea și sufletul adună!” (Ana Maria Gîbu) Cea mai ușoară sarcină a scrisului despre scris, a cronicarului despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se destăinuie cu generozitate și spune tot ce simte și tot ce intuiește că îl poate interesa pe interlocutor ca
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
îmi doresc, este să-mi bată inima, cât vrea Dumnezeu, în ritm de metaforă, iar mâna să poată așterne pe hârtia imaculată tot ceea ce privirea și sufletul adună!” (Ana Maria Gîbu)Cea mai ușoară sarcină a scrisului despre scris, a cronicarului despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se destăinuie cu generozitate și spune tot ce simte și tot ce intuiește că îl poate interesa pe interlocutor ca
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
Negruț. Rămâne orfan de mamă de la vârstă fragedă, fiind crescut de tatăl său care avea o situație materială bună, dar și prin sprijinul logofătului Constantin Balș. Într-o perioadă tulbure, în care limba română literară se păstra doar în scrierile cronicarilor, tatăl viitorului autor, Dinu Negruț, era un om instruit, inteligent, având pasiunea lecturii. Negruzzi învață limba greacă cu dascălul Chiriac, iar franceza cu refugiatul politic Brancovitz, ambele în casa părintească. La vârsta de 13 ani, singur, doar cu ajutorul lucrării „Istoria
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
Având un puternic spirit de observație și analiză, cunoscând atât realitățile, cât și structura societății contemporane lui, va încerca să se elibereze de inerția conservatorismului și va fi creatorul genului literar, nuvela istorică, pentru care va folosi scrierile înaintașilor săi, cronicarii. Așadar, îl putem considera pe C. Negruzzi ca primul scriitor modern din Moldova. Paralel cu formarea literară, începând cu 1825 și până în 1835, Negruzzi activează în cariera profesională ca și căminar, vistiernic, diac, iar din 1845 devine membru în Comisia
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
singur apologia. Eu reproduceam „numai“. PREȘEDINTELE: Recunoașteți că ați scris articole în ziarul „Curentul“ în care atacați Liga Națiunilor și instituțiile democratice? AC. ION DUMITRECU: Am denunțat infirmitățile Ligii Națiunilor. AC. ROMULUS DIANU: Am debutat în 1925 și am fost cronicar literar la ziarul Rampa. Mai târziu am fost timp de un an redactor al ziarului național-țărănesc „Dreptatea“. După aceia mi-am făcut stagiul militar și înapoindu-mă din armată mi s’a oferit un loc la „Curentul“ unde am rămas
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE by http://balabanesti.net/2012/12/27/ziaristi-online-nichifor-crainic-pamfil-seicaru-radu-gyr-condamnati-la-moarte-si-inchisoare-de-sotia-lui-brucan-acuzatorul-public-sidorovici-documente/ [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
înveșmântează, uneori, cu aburoase sonuri de bucium și aer arhaic, orchestrată fiind în perioade lungi, somptuoase, în drapaje grele de tâlcuri, care te duc, vrând-nevrând, chiar dacă stilul, pe ansamblu, e altul, cu gândul la marile panoramări semnate de celebrii noștri cronicari Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce sau de neîntrecutul solomonar al romanelor istorice românești: Mihail Sadoveanu. Știind că proză cu străvezii reverberații istorice se poate scrie nu doar evadând în secolii trecuți, ci și ,,rămânând acasă”, în timpul tău, trăit și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]