154 matches
-
locuțiune învechită este "a-i veghea voie cuiva", înlocuită astăzi prin "a-i intra cuiva în voie"; încolo aceste șiruri sânt astăzi înțelese la Oradea Mare sau în Sighetul Maramureșului, deși sânt scrise înainte de 250 de ani la... Buzău. Întreg cronograful acesta, scris mărunțel pe mai bine de 800 de fețe și bogat în locuțiuni proprie numai limbei românești ar fi astăzi priceput ca și pe timpul în care s-au scris. Am avut nevoie să facem această precuvântare cam lungă pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a semnelor poate arunca țările în război. El poposește deseori, obligat de gazdele sale protocolare. În tabără, principalele ocupații sînt negocierea directă a înaintării caravanei și scrisul ("ultimele zile mi le-am petrecut scriind toate acestea"). Mai mult decît un cronograf, mai mult decît un călător la capătul lumii, Nicolae Milescu este un călător literar la începuturile literaturii române. Scriind în Europa Orientală prima operă care vorbește minuțios despre China, despre Extremul Orient, atît de puțin cunoscut în epocă, autorul scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
narator, străduindu-se să-l urmărească cum înaintează într-o uluitoare ubicuitate, actor și sursă a nenumărate istorii diferite. Narațiunea autorului francez este o concatenare de biografii, epoci, personalități și stiluri ce se cheamă unele pe altele într-un interminabil cronograf al lumii, în care Jidovul Rătăcitor joacă toate rolurile posibile în felurite, mefistofelice travestiuri, atribuindu-și și asumându-și a posteriori ideile cele mai iscusite sau cele mai pustiitoare din istoria omenirii, preluate și puse în practică de conducătorii lumii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de Film GoEast, Wiesbaden, 2008; Premiul în memoria lui Reinhard Kämpf la Festivalul de Film GoEast, Wiesbaden, 2008; Marele Premiu la Festivalul Mediawave Festival, Györ, Ungaria, 2008; Premiul pentru cel mai bun film despre migrarea forței de muncă la Festivalul Cronograf, Chișinău, Moldova, 2008; Premiul pentru cel mai bun film care a reflectat tema Drepturile Omului la Festivalul Cronograf, Chișinău, Moldova, 2008; Trofeul Marea Neagră, pentru cel mai bun film documentar, la IPIFF, Mamaia, 2008; Premiul pentru cel mai bun film la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Marele Premiu la Festivalul Mediawave Festival, Györ, Ungaria, 2008; Premiul pentru cel mai bun film despre migrarea forței de muncă la Festivalul Cronograf, Chișinău, Moldova, 2008; Premiul pentru cel mai bun film care a reflectat tema Drepturile Omului la Festivalul Cronograf, Chișinău, Moldova, 2008; Trofeul Marea Neagră, pentru cel mai bun film documentar, la IPIFF, Mamaia, 2008; Premiul pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional de Film de la Jihlava, Cehia, 2008; Premiul UCIN pentru film documentar, București, 2009; Premiul GOPO pentru
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
1893). O altă serie de aparate servea la măsurarea duratei actelor psihice; un cronometru a lui Cattell, două cronoscoape ale lui Hipp și două aparate pentru a controla acest cronoscop. Pentru a măsura mai precis timpul de reacție, laboratorul poseda cronograful lui Wundt. Alături de aparatele care serveau la măsurarea timpului se găseau o serie de aparate permițând producerea de excitații vizuale, auditive tactile sau motorii. Organizarea internă Personalul laboratorului se compunea în timpul anului universitar 1892-1893 din 25 de persoane: Wundt, pe
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
scrierile Enciclopediei, ale lui Montesquieu, D'Alembert, Voltaire sau Wolf. Memoriile și scrierile sale politice de mai târziu indică faptul că Balș a fost preocupat, mai mult decât oricare contemporan al său, de cunoașterea trecutului. Lecturile din istoricii antici, din cronografii și istoricii bizantini, din vechile cronici moldovenești și muntenești sau din opera lui Dimitrie Cantemir (mai multe exemplare din lucrarea Histoire de l'Empierre Ottomane, apărută la Paris, în 1743, se aflau în biblioteca logofătului Ioan Balș, în 1840) i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
românească", Zaharia Carcalechi. "Biblioteca românească" nu are preocupări strict literare, propunându-și să informeze pe cititori, dându-le cunoștințe despre istoria românilor, moravurile și legea lor. Istorismul iluminist avea să fie rezolvat aici în spirit cronicăresc, așa cum erau și vechile cronografe din Moldova, realizate după modele bizantine. Sfera literară era foarte redusă, de aceea s-a simțit nevoia să fie completată cu "anecdote sau povești trecătoare". "Bibliotecii românești" a lui Zaharia Calcalechi îi lipsesc atributele esenția1e pentru a putea fi socotită
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
2003 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 8), 214-219. LC.~1650 Lemnul crucii. Ed. E. Timotin, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2001 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 5), 193-199. MC.1620 M. Moxa, Cronograf. Ed.: Mihail Moxa, Cronica universală, ed. G. Mihăilă, București: Minerva, 1989, 95-223. Mol.1689 Molităvnic. Ed. A. Dumitran, A.-M. Gherman, A. Vanca, Alba Iulia: Reîntregirea, 2009, 163-1075. NL.~1750-66 Ion Neculce, Letopisețul. Ed.: Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
20 9105.99.90 --- Altele p/st 20 91.06 Aparate pentru controlul timpului și cronometre, cu mecanism de ceasornic sau cu motor sincron (de exemplu ceasuri de pontare, ceasuri cu data, ceasuri contoare): 9106.10.00 - Ceasuri de pontaj; cronografe p/st 20 9106.20.00 - Marcatoare de pontaj p/st 20 9106.90 - Altele 9106.90.10 -- Minutare și contoare de secunde p/st 20 9106.90.90 -- Altele p/st 20 9107.00.00 Întrerupătoarele orare și alte
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
grecii stabiliți în diferite zone, exista posibilitatea să fie și unii ciprioți. Identificarea lor era posibilă, mai ales când aceștia se evidențiau pe plan local. Am găsit câteva nume de astfel de ciprioți: Matei Kigalas (1586-1654) a fost autorul unui cronograf Compendiu de diferite istorii; Marcos Porfyropoulos, profesor și director al Academiei Domnești din București; Monahul Kyprianos, un tânăr monah cipriot, care în anul 1783 fusese trimis în Moldova cu misiunea de a strânge fonduri pentru sprijinul mănăstirilor cipriote. Fiind un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
invocare și de exorcizare a târâtoarei. Autorul asociază numelui Dorinei patronimul Solomon care, printr-o "interesantă evoluție semantică", a ajuns comun sub formele a solomoni, solomonie, solomonar 157. Autorului poemei Cântarea Cântărilor și al Parimiilor, care dă numele acestor vraci, cronografele îi atribuie puteri supranaturale: "[...] A aflat firea a tot ce iaste pe lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a paserilor, a gadinilor, a peștilor, a orbilor, a jivinelor, așijderea și plantele și crugurile și toată tocmeala cerului și de suptu ceriu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
17821797”, București 1922, autorul studiază migrațiunile păstorești și condițiunile lor de desfășurare din acel răstimp, migrațiuni atât de importante pentru istoria și dezvoltarea neamului nostru. C. Brătescu, Pecinezii, Pagini de istorie medievală de Georgios, Kedrenos, p.145-154. Sunt traduse din cronograful bizantin Georgios Kedrenos acele pagini relative la pecinezi, care cuprind interesante îndemnuri la cercetări în legătură cu istoria poporului românesc din acele îndepărtate și întunecate vremi. I. Georgescu, Un martor al datoriei către țară: episc. Demetriu Radu, p. 158-189. Se dă biografia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului și la curtea sa. Dar, “spre deosebire de stilul prolix și anecdotic al cronografelor și cronicilor bizantino-slave, letopisețul lui Ștefan cel Mare este sobru, laconic, așa cum sunt și celelalte inscripții de pe mormintele înaintașilor și cele de pe alte monumente.” În anul 1972, G. Mihăilă, într-un studiu despre istoriografia românească veche, era de părere că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Praga, Veneția, Mantua etc.) În secolul al XVI-lea <endnote id="(472)"/>. Într-o legendă creștină se spune că Împăratul roman Constantin s-a Îmbolnăvit de lepră ca pedeapsă divină pentru persecutarea creștinilor. „Spurcații doftori jidovi” - spune legenda dintr-un Cronograf românesc din secolul al XVII-lea - i-au recomandat să se scalde În sângele colectat prin uciderea a mii de copii nevinovați. Pentru că, din milă, Constantin a oprit uciderea pruncilor, Sfinții Petru și Pavel i-au transmis În vis adevăratul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un vrăjitor popular cu puteri meteorologice (solomo narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat firea a tot ce iaste În lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor, a gadinilor, a peștilor, a ierbilor, a jivinilor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(113, II, p. 319)"/>. Conform istoricilor antici evrei Josephus și Hegesippus, apostolul Iacob, „fratele lui Isus” - devenit episcopul „iudeo-creștinilor” din Ierusalim -, nu a fost decapitat, ci aruncat din Înaltul Templului și omorât cu bâtele, În anul 62 e.n. Un Cronograf românesc, tradus din grecește În secolul al XVII- lea, preia acest modus operandi : „În zâlele lui Neron, văzând jidovii la Ierusalim pre sveatâi Iacov, brata bojiia [= fratele Domnului], că vesteaște numele lui Dumnezău [...], i-au Început a-i purta pizmă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cf. 237, pp. 296-300. 495. Ion Ianoși, Opțiuni, Editura Cartea Românească, București, 1989. 496. András Kovács, Antisemitic Prejudices in Contemporary Hungary, The Hebrew University, The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, ACTA, nr. 16, Ierusalim, 1999. 497. Cronograf. Tradus din grecește de Pătrașco Danovici, ediție Îngrijită de Gabriel Ștrempel, studiu introductiv de Paul Cernovodeanu, Editura Minerva, București, 1998. 498. Și Sfânta Vineri - o ipostază a Sfintei Marii În mitologia folclorică românească - are puterea de a orbi și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e viziunea mea asupra lumii și alta a fiului meu. În felul acesta mă adaptez mai ușor, am mai multă certitudine. Încep cu sfîrșitul. Fiul meu ar fi foarte interesat să aibă acces la Ateneu, acum și mai tîrziu, cu cronografele sau cu alte lucruri. întrebarea, la cît spațiu se poate aștepta, cam care ar fi măsura obișnuită? Bacăul are o așezare mai prielnică decît Iașul și perspective mai bune pentru viitor. Vom avea în curînd acolo o universitate. Revista Ateneu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Poloniei și călător prin Țările Române, cu o solie diplomatică, spre Poartă. Câteva luni ambasadorul leah, fiind reținut la Iași din rațiuni obscure sau dintr-un capriciu al imprevizibilului Lăpușneanu, ar fi avut răgaz să consulte și o transcriere a cronografelor autohtone (eventual de a copia sau, mai probabil, de a-și comanda „extrasul”). Altfel, retușurile ce survin sub pana (încă) anonimului traducător („rescrierea”, în cazul unor contexte favorabile, ori ocultarea altora, ce stânjenesc) sunt, previzibil, în profitul conaționalilor poloni; de-
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
, Pătrașcu (sec. XVII), traducător. Boier moldovean cu funcții în cancelaria domnească între 1640 și 1665, lui D. i s-a atribuit traducerea unui cronograf grecesc. Dintre manuscrisele păstrate la Biblioteca Academiei Române, cel mai complet este Hronograf den începutul lumii, datat 1689, din care s-au tipărit fragmente în volumul al doilea din Cărțile populare în literatura românească (1963). Este o traducere după scrierea grecului
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
den începutul lumii, datat 1689, din care s-au tipărit fragmente în volumul al doilea din Cărțile populare în literatura românească (1963). Este o traducere după scrierea grecului Matei Kigalas Nou compendiu de diferite istorii (1637), contaminată cu părți din cronograful lui Dorotei al Monemvaziei. Manuscrisul românesc cuprinde, în cele 226 de capitole de istorie (începând cu Facerea biblică), și texte diverse, apocrife și legende, iar în final, învățături ortodoxe. Unele istorisiri s-au desprins și au circulat independent (Istoria Troadei
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
Alături de cărțile populare și de legendele hagiografice, Hronograful... a constituit lectura predilectă în epoca veche a culturii românești și a avut o largă răspândire. Unele motive epice au fost asimilate de folclorul autohton. Traduceri: Povestiri din Hronografe, CPL, II, 241-265; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici, I-II, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, introd. Paul Cernovodeanu, București, 1998-1999. Repere bibliografice: Catalogul manuscriptelor românești, întocmit de Ion Bianu, R. Caracaș și G. Nicolăiasa, I, București, 1907, 181-192, 242-243, II, București, 1913
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
Ștefănescu, Opere istorice, îngr. D. Bodin, pref. C.C. Giurescu, București, 1942, 111-186; Nicolae Comșa, Manuscrisele românești din Biblioteca Centrală din Blaj, Blaj, 1944, 52-63; Dan Simonescu, Introducere la Povestiri din Hronografe, CPL, II, 237-240; Ist. lit., I, 463-469; Doru Mihăescu, Cronografele românești (cu privire specială asupra tipului Danovici), „Memoriile Secției de științe filologice, literatură și arte”, t. I, 1977-1978, t. II, 1979-1980; Dicț. lit. 1900, 261-262; N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești în secolul al XVII-lea, Iași, 2003, 134-278
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
propune el însuși o alta mai îndreptățită 81. În fine, N.A. Ursu acceptă ipoteza lui Liviu Onu, editorul modern al textului, conform căruia traducerea i-ar aparține lui Nicolae Milescu, dar adaugă faptul că ea a fost revizuită de traducătorul cronografului numit "tip Danovici", "care ar putea fi chiar Dosoftei, în anii tinereții sale, eventual ajutat de un colaborator apropiat, rămas necunoscut"82. În urma unui excurs cazuistic, el acceptă ca plauzibilă ipoteza lui Ștefan S. Gorovei, menționând și un amănunt care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]