166 matches
-
combatere. Se aplică aceleași măsuri de prevenire și combatere ca la celelalte specii de Pieris. Răspândire. Albilița rapiței este răspândită în Europa, Asia și America de Nord. La noi în țară este o specie comună, fiind întâlnită în zonele unde se cultivă crucifere. Descriere. Albilița rapiței se aseamănă cu Pieris brassicae L., fiind mai mică. Aripile au aceeași formă, cu vârful subacut, cu nervure ceva mai proeminente. Pata neagră de la vârful aripilor anterioare este mai mică decât Pieris brassicae L., fiind mai puțin
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu pete negre (fig. 15 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar adulții. După împerechere ouăle sunt depuse pe frunzele diferitelor crucifere cultivate și spontane, izolat. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă varza, conopida, rapița și unele crucifere sălbatice. Populația de Pieris rapae L. este atacată de un număr mare de specii parazitoide fiind comune pentru Pieris brassicae și Pieris napi
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în stadiul de crisalidă. Primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar adulții. După împerechere ouăle sunt depuse pe frunzele diferitelor crucifere cultivate și spontane, izolat. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă varza, conopida, rapița și unele crucifere sălbatice. Populația de Pieris rapae L. este atacată de un număr mare de specii parazitoide fiind comune pentru Pieris brassicae și Pieris napi L. Speciile parazitoide reduc populațiile de Pieris rapae L. în proporție de 70 - 80 % (Mustață Gh., 2001
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ascunși pe sub frunze, sub bulgării de pământ etc. După câteva zile de hrănire, au loc împerecherea și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de 10 - 40 (uneori până la 150) pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, ridichi și alte crucifere. Prolificitatea unei femele poate să ajungă până la 2700 ouă, în medie sunt depuse 600 - 800 ouă. Incubația durează 12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin solitare și ajung
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și migrează în sol, unde se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 10 - 12 zile, iar fluturii apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație de larve. Acestea se dezvoltă pe varza de toamnă sau alte crucifere până în luna octombrie, când se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Populațiile de Mamestra brassicae L. sunt parazitate de numeroase specii de himenoptere. Astfel, Trichogramma evanescens Westw. parazitează ouăle de Mamestra brassicae L., în procent cuprins între 35 - 90
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Microplitis mediator Hal., procentul de parazitare fiind de 10 - 40 %. Pupele sunt parazitate de Coccygomimus instigator F. și Ephialtes compunctor L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri preventive și curative și anume: o executarea arăturii de toamnă pentru scoaterea la suprafața solului a pupelor, reducându-se rezerva biologică; o distrugerea buruienilor crucifere în tot cursul perioadei de vegetație, pe care se înmulțește acest dăunător; o plantarea răsadurilor de crucifere să se facă cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite, pentru a se obține plante viguroase, mai rezistente la atac. La semnalarea atacului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și curative și anume: o executarea arăturii de toamnă pentru scoaterea la suprafața solului a pupelor, reducându-se rezerva biologică; o distrugerea buruienilor crucifere în tot cursul perioadei de vegetație, pe care se înmulțește acest dăunător; o plantarea răsadurilor de crucifere să se facă cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite, pentru a se obține plante viguroase, mai rezistente la atac. La semnalarea atacului se vor aplica tratamente chimice cu aceleași produse specificate la Peris brassicae L. Pragul economic de dăunare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor este un dăunător polifag, ce produce pagube la culturile de crucifere, sfeclă, sparanghel etc. Pagubele sunt mai reduse decât cele cauzate de Mamestra brassicae L. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri de prevenire și curative ca și pentru buha verzei - Mamestra brassicae L. Molia verzei - Plutella maculipennis Curt
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
-mai) apar adulții, care au un zbor crepuscular, rapid și de scurtă durată. Împerecherea are loc la câteva zile de la apariția adulților. Depunerea ouălelor are loc izolat sau în grupe mici (2 - 4), pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi,gulii etc). O femelă poate depune 80 - 120 de ouă. Incubația durează 3 - 7 zile, iar larvele care apar pătrund în frunze, unde rod parenchimul, rozând mine caracteristice. După o perioadă de hrănire de 415 zile, larvele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Astfel, larvele sunt parazitate de Agnita fenestralis Hall. și Microplitis mediana Rath., iar pupele de paraziții: Diadegma fenestralis Hall., Diadegma armillatta Grav., Diadegma chrysostictos Grav., Diadegma gracilis Grav. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător specific culturilor de crucifere, cum ar fi: varza, conopida, gulia, muștarul hreanul etc. Cele mai mari pagube le produce la varză și conopidă. La apariție, larvele sunt miniere distrugând parenchimul frunzelor. Apoi larvele trec pe partea inferioară a frunzelor, unde rămân până la dezvoltarea completă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pot ataca inflorescențele, în care rod galerii. Pagubele produse de molia verzei în culturile de consum și semincere pot ajunge până la 50 %. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri ce au fost specificate la alți dăunători ai plantelor crucifere. Dintre produsele de combatere chimică existente în prezent, cele mai indicate pentru tratamente împotriva dăunătorilor din culturile de crucifere sunt cele prezentate în tabelul 2. În tabelul 1.2. se prezintă spectrul de acțiune a unor pesticide utilizate în combaterea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ajunge până la 50 %. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri ce au fost specificate la alți dăunători ai plantelor crucifere. Dintre produsele de combatere chimică existente în prezent, cele mai indicate pentru tratamente împotriva dăunătorilor din culturile de crucifere sunt cele prezentate în tabelul 2. În tabelul 1.2. se prezintă spectrul de acțiune a unor pesticide utilizate în combaterea dăunătorilor din culturile crucifere. Abrevieri: - neinvestigat; + efect redus; ++ efect mediu; +++ efect foarte bun. Bb - Brevicoryne brassicae; Py - Phyllotreta spp
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
combatere chimică existente în prezent, cele mai indicate pentru tratamente împotriva dăunătorilor din culturile de crucifere sunt cele prezentate în tabelul 2. În tabelul 1.2. se prezintă spectrul de acțiune a unor pesticide utilizate în combaterea dăunătorilor din culturile crucifere. Abrevieri: - neinvestigat; + efect redus; ++ efect mediu; +++ efect foarte bun. Bb - Brevicoryne brassicae; Py - Phyllotreta spp.; Cq - Ceuthorrhynchus quadridens; MbMamestra brassicae; Pb - Pieris brassicae; PrPieris rapae; Pm - Plutella maculipennis; Db -Delia brassicae; Gg - Gryllotalpa gryllotalpa; Aa - Agriolimax agrestae. Musca minieră - Liriomyza
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
stau ascunși sub plante sau bulgării de pământ. Depunerea ouălor începe la 8 - 15 zile de la apariția adulților. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe de 2 - 3 la baza plantelor sau în crăpăturile solului, în apropierea rădăcilor plantelor de crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). O femelă poate depune 30 --120 ouă, uneori până la 300. Pe o plantă pot fi depuse un număr mare de ouă de mai multe femele. Incubația durează 5 - 12 zile, frecvent 7 - 10 zile. Larvele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Aleochara bilineata Gyll., Oxytelus insectatus L., Paederus fuscipes Curt., Staphylinus caesareus Ced., Tachyporus nitidulatus F. etc. Dintre paraziți, importanță economică prezintă speciile: Phygadenon vagatus Grav., Stilpnus gagates Grav., Orthocentrus radialis Grav. etc. Plante atacate și mod de dăunare Larvele atacă cruciferele spontane și cultivate: varza, conopida, ridichile, rapița, muștarul etc. Larvele rod galerii în rădăcină și în zona coletului. Atacul începe uneori chiar din faza de răsad sau după plantare. Atacul devine evident după 25 - 30 de zile de la infestare. Frunzele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cazul cultivării cartofului pe terenuri grele și umede. pH-ul solului poate să acționeze atât asupra plantei cât și a agentului patogen. Un pH puțin favorabil sau nefavorabil dezvoltării plantelor le micșorează rezistența la diverși agenți fitopatogeni. Terenurile acide sensibilizează cruciferele la ciuperca Plasmodiophora brassicae, în timp ce solurile alcaline predispun plantele de sfeclă la atacul ciupercii Pleospora betae etc. Alți factori externi care intervin și modifică rezistența plantelor la boli sunt: infecțiile mixte, poluarea chimică a mediului etc. 3.4.2. Măsuri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se caracterizează prin climat răcoros, cu precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc diferențiat, în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele favorabile cartofului, materialul de plantare se poate menține 3 ani, în timp ce în celelalte zone, acesta se degradează repede
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
uneori ele se întâlnesc în nisipul sau pe pământul din jurul apelor. Câteva specii trăiesc în ape salmastre, altele în bălegar (Sphaeridium, Cercion), în detritus și în alte materii organice aflate în descompunere. Unii reprezentanți din genul Helophorus pot ataca ocazional cruciferele cultivate și cerealele. Există aproximativ 1 000 de specii răspândite în toate regiunile globului. Cheia subfamiliilor 1.Suprafața pronotului prezintă 5 șanțuri longitudinale adâncite (Pl. IV, fig.5 )............ .......................................1 Helophorinae -.Pronotul neted, lipsit de șanțuri vizibile......................................................................2 2.Al 2
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sa antemediană. Unghiurile posterioare ale pronotului ascuțite, orientate spre exterior. Capul maroniu, iar pronotul este maroniu-roșcat. Elitrele galben-maronii cu pete negre extinse. Umerii elitrelor ascuțiți, baza elitrelor fiind lipsită de o bordură vizibilă. Specie fitofagă, întâlnită în biotopuri umede pe crucifere. l=4,5-5 mm. 4 Helophorus nubilus Fabricius (costatus Goeze, striatus Geoffr.) Corpul roșcat sau galben-maroniu, cu marginile laterale ale pronotului de nuanță mai deschisă. Antenele și palpii maronii, adesea cu baza roșcată, mai rar ele pot fi maroniu-unicolore. Picioarele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
20-25 cm adâncime și se va trata cu Basamid G-500 kg/ha sau Dazomet 90 PP-600 kg/ha, substanțe ce au un spectru larg de acțiune care include ciupercile de sol dar și nematozii. 5.1.2. Hernia rădăcinilor de crucifere Plasmodiophora brassicae Boala este cunoscută încă din secolul trecut (1878) când a fost studiată de M. Woronin în Rusia. Acum ea este cunoscută în toate țările cultivatoare, mai ales în zonele umede și cu soluri acide. Cercul de plante gazdă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
trecut (1878) când a fost studiată de M. Woronin în Rusia. Acum ea este cunoscută în toate țările cultivatoare, mai ales în zonele umede și cu soluri acide. Cercul de plante gazdă al acestui patogen cuprinde foarte multe specii de crucifere cultivate și spontane. Simptome. Boala poate fi întâlnită în toate fazele de vegetație ale plantelor, fiind ușor de semnalat datorită simptomelor aeriene veștejiri sau îngălbeniri, cât mai ales a simptomelor prezente pe rădăcini. Acestea suferă îngroșări care pot fi de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și la răsaduri care, odată afectate pot fi distribuite pe zone extinse. Cercul de plante gazdă a patogenului este larg, el incluzând pe lângă varză, guliile, conopida, rapița, muștarul și alte crucifere din flora spontană. Prevenire și combatere. Se impune folosirea la plantare de răsad sănătos, alegerea de terenuri cu pH-ul ușor alcalin, sau amendarea lor cu var stins 0,5-1,5 kg/m2. Solul ce va fi folosit în răsadnițe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dezinfectat termic, sporii fiind distruși în 30-60 minute, dacă temperatura este de 60oC. Se poate folosi dezinfectarea cu apă clocotită 10 l/m2 și apoi acoperirea solului cu o folie de plastic pentru o răcire încetinită. Solul destinat culturilor de crucifere, se poate dezinfecta cu Bavistin DF-1,5 kg/ha sau Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 %, având grijă să se distribuie 3-5 l soluție/m2. În asolamentele legumicole, cruciferele trebuie să revină pe aceeași solă, după 4-5 ani. Solele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de plastic pentru o răcire încetinită. Solul destinat culturilor de crucifere, se poate dezinfecta cu Bavistin DF-1,5 kg/ha sau Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 %, având grijă să se distribuie 3-5 l soluție/m2. În asolamentele legumicole, cruciferele trebuie să revină pe aceeași solă, după 4-5 ani. Solele infectate vor fi cultivate cu Mentha, Lolium sau Dactylis. Măsurile de igienă culturală prevăd distrugerea plantelor atacate în timpul vegetației dar și distrugerea prin foc a resturilor rămase după recoltare. 5
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]