KorAP: Find »[drukola/base=cruciferă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...7 >

166 matches

Corola-website/Law/131386_a_132715

Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - *Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - *Dianthus diutinus (Garofița) - Moehringia jankae (Merinana) Chenopodiaceae - *Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterfii (Cosaci) Iridaceae - *Gladiolus palustris (Gladiola) - Iris aphylla ssp

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/131386_a_132715]
Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471

alimentar real din România variază între 60-130 mg/zi. Carența iodată este agravată de unele stări fiziologice sau așa-numiții alți factori gușogeni: sarcina (prin creșterea necesarului de iod și a clearancelui renal al iodurii), unele alimente (pe bază de: crucifere, mei, manioc, sorgho), carența în seleniu, excesul de nitrați, de ioni de calciu, litiu, cloruri, fluoruri, acizi huminici. Toate metodele clinice sunt imprecise și se tinde a fi părăsite în favoarea volumetriei ecografice. Gușa endemică este o maladie adaptativă față de deficitul

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

adultul, lipsită de aripi și imatură sexual. La apariție are culoare galbenă-portocalie, iar la completa dezvoltare devine galben-roșcat; capul, toracele și picioarele sunt de culoare neagră (fig. 3 c). Biologie. Iernează ca adult în frunzarul din păduri, pe sub frunzele de crucifere sau alte plante rămase în câmp după recoltare, pe sub bulgării de pământ. Prezintă 1 - 2 generații pe an, în funcție de regiune: două generații pe an în zonele sudice și o generație în cele nordice. Primăvara devreme, adulții părăsesc locurile de hibernare

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
an, în funcție de regiune: două generații pe an în zonele sudice și o generație în cele nordice. Primăvara devreme, adulții părăsesc locurile de hibernare, când temperature aerului are valori de 14 - 15 C. In primele zile adulții se hrănesc pe diferite crucifere spontane și apoi trec pe cele cultivate (răsaduri sau seminceri de varză, conopidă). Ploșnițele sunt mai active în zilele însorite și călduroase, când pot zbura la distanțe destul de mari. După 2 - 3 săptămâni de hrănire suplimentară pentru maturare sexuală au

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
distanțe destul de mari. După 2 - 3 săptămâni de hrănire suplimentară pentru maturare sexuală au loc copulația și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de 12 - 14, rareori până la 36 pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, hrean și alte crucifere. Perioada ovipozitară se eșalonează pe o durată de 4 - 6 săptămâni, timp în care o femelă depune 80 - 120 ouă. Incubația durează 815 zile. Larvele neonate stau grupate în locurile unde au fost depuse ouăle. După prima năpârlire larvele se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Trissolcus festivae Vick., Trissolcus semistriatus Nees. Dintre aceste specii, Trissolcus simoni Mayr. poate parazita până la 80 % din totalul ouălor depuse de Eurydema ornatum L. Plante atacate și mod de dăunare Produc pagube adulții și larvele, care atacă diferite specii de crucifere cultivate și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile de atac apar pete de culoare galbenă-pal, iar țesuturile se necrozează. La atacuri puternice, petele pot cuprinde tot limbul foliar, iar procesele fiziologice sunt stânjenite, iar plantele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
contribuie la micșorarea biologică a dăunătorului; o rotația culturilor; o pe suprafețe mici se recomandă scuturarea plantelor semincere pe prelate, adunarea și distrugerea adulților. Această operație se face dimineața devreme. b) măsuri chimice: În culturile de varză, conopidă și alte crucifere pentru consum se aplică tratamente cu unul din produsele Actellic 50 EC - 0,15 %, Sinoratox 35 CE - 0,15 %, Cyperguard 25 EC - 0,015 %, Cipertrin 10 EC - 0,02 %, Decis 2,5 EC- 0,05 %, Fastac 10 EC - 0,02

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
cenușiu al verzei - Brevicoryne brassicae L., ordinul Homoptera, familia Aphididae Sin: Aphis brassicae L.; Aphis floralis rapae Curt.; Aphis raphani Schr.; Brachycolus brassicae L. Răspândire. Păduchele cenușiu al verzei este răspândit în toate regiunile de pe glob, unde se cultivă plantele crucifere. În România, Brevicoryne brassicae L. se găsește în toate regiunile țării, mai ales în bazinele legumicole, unde cultura verzei se practică pe suprafețe mari: Răcari-Dâmbovița, Ciolpani-Ilfov, Buzău, Craiova, Brașov, Galați, Brăila, Cluj, Timișoara, Blaj, Geoagiu, Sibiu, Letea, Piatra Olt, Arad

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de aripi. Masculul are 1,49 - 1,54 mm lungime și prezintă senzori pe articolele III, IV și V ale antenelor. Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă de femela amfigonă pe tulpinile sau pețiolul frunzelor diferitelor plante crucifere cultivate sau spontane. Primăvara, la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, din ouă apar larve, care în câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sunt șiștave. În anii de invazie se pot înregistra pagube de până la 2040 %, dacă nu se aplică măsuri corespunzătoare de combatere. În literatura de specialitate sunt menționate 47 de specii de plante gazdă ale păduchelui cenușiu al verzei. Atacă atât cruciferele cultivate, cât și cele spontane. Dintre cruciferele spontane, numai rapița sălbatică s-a dovedit o bună plantă gazdă pentru înmulțirea păduchelui. Nici un soi de varză nu prezintă rezistență față de atacul acestui dăunător (fig. 5 d). La seminceri, când atacul se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pot înregistra pagube de până la 2040 %, dacă nu se aplică măsuri corespunzătoare de combatere. În literatura de specialitate sunt menționate 47 de specii de plante gazdă ale păduchelui cenușiu al verzei. Atacă atât cruciferele cultivate, cât și cele spontane. Dintre cruciferele spontane, numai rapița sălbatică s-a dovedit o bună plantă gazdă pentru înmulțirea păduchelui. Nici un soi de varză nu prezintă rezistență față de atacul acestui dăunător (fig. 5 d). La seminceri, când atacul se produce înainte de înflorit, plantele sunt distruse total

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pagubele ajung la 50 - 60 %. Măsuri de prevenire și combatere. Importanță deosebită prezintă măsurile agrotehnice și anume: - adunarea și distrugerea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare (frunze, cotoare, rădăcini) pe care se găsesc ouăle hibernante ale dăunătorului; - distrugerea cruciferelor spontane ce constituie gazde intermediare în dezvoltarea păduchelui cenușiu; - aplicarea de tratamente chimice la apariția primelor colonii de păduchi pe frunze cu unul din următoarele produse: Actellic 50 EC - 0,15 %, Diazol 60 EC - 0,15 %, Ekalux S - 0,1

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în câmp după recoltare (frunze, tulpini etc.), în frunzarul pădurilor, în stratul superficial al solului. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ei se hrănesc pe diferite crucifere spontane (muștar, rapiță sălbatică etc.), apoi trec pe crucifere cultivate (răsaduri de varză și conopidă sau pe ridichi, hrean etc.). Adulții sunt activi în zilele însorite și călduroase, iar în zilele înnorate și ploioase se ascund în diferite locuri adăpostite

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pădurilor, în stratul superficial al solului. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ei se hrănesc pe diferite crucifere spontane (muștar, rapiță sălbatică etc.), apoi trec pe crucifere cultivate (răsaduri de varză și conopidă sau pe ridichi, hrean etc.). Adulții sunt activi în zilele însorite și călduroase, iar în zilele înnorate și ploioase se ascund în diferite locuri adăpostite sau în pământ. Ouăle sunt depuse izolat sau în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
depuse izolat sau în grupe mici în pământ, printre rândurile de plante. Incubația durează 1 - 2 săptămâni, în funcție de condițiile climatice. Larvele apar la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie și se dezvoltă în sol, hrănindu-se cu rădăcinile plantelor crucifere, fără a produce pagube mari. Dezvoltarea larvară durează 12 - 30 zile. Transformarea în pupe se face în celule speciale în sol, stadiu ce durează 2 săptămâni. Noii adulți apar la sfârșitul lunii iunie sau în iulie și se hrănesc pe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
a produce pagube mari. Dezvoltarea larvară durează 12 - 30 zile. Transformarea în pupe se face în celule speciale în sol, stadiu ce durează 2 săptămâni. Noii adulți apar la sfârșitul lunii iunie sau în iulie și se hrănesc pe diferite crucifere până în toamnă, când se retrag pentru hibernare. Larvele puricelui negru al verzei pot fi parazitate de specii de nematozi, dintre care un rol important îl are Howardulla phyllotretae Old. și braconidele Diospilus morosus Reinh. și Perilitus aethiops Nees. Plante atacate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
parazitate de specii de nematozi, dintre care un rol important îl are Howardulla phyllotretae Old. și braconidele Diospilus morosus Reinh. și Perilitus aethiops Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții atacă varza, conopida, gulia, ridichea, muștarul, rapița și alte crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii, mai ales pe margini, aspect ce se numește “ciuruirea frunzelor”. În locurile roase odată cu creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de ciuruit. Pagube mai mari se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de ciuruit. Pagube mai mari se înregistrează la varză și conopidă abia plantate, care pe timp secetos se pot usca (fig. 6 b). Adulții pot provoca pagube însemnate și la semincerii de crucifere la care atacă mugurii, florile și chiar fructele, reducând producția de semințe. Măsuri de prevenire și combatere o Distrugerea cruciferelor spontane ce sunt plante gazde pentru purici. o Plantarea răsadurilor cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite (fertilizate), apoi irigarea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
plantate, care pe timp secetos se pot usca (fig. 6 b). Adulții pot provoca pagube însemnate și la semincerii de crucifere la care atacă mugurii, florile și chiar fructele, reducând producția de semințe. Măsuri de prevenire și combatere o Distrugerea cruciferelor spontane ce sunt plante gazde pentru purici. o Plantarea răsadurilor cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite (fertilizate), apoi irigarea culturilor. o Aplicarea de tratamente chimice la apariția puricilor, dimineața sau seara, când adulții stau liniștiți pe plante. Tratamentele trebuie

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
formă de cârlig (fig. 7 b). Biologie. Dăunătorul iernează ca adult în sol, sub resturile vegetale, în frunzar etc. Are o generație pe an. Adulții apar în luna aprilie sau începutul lunii mai. Ei se hrănesc pe diferite specii de crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii. După o perioadă de hrănire, are loc împerecherea și apoi femela depune ouăle în sol, obișnuit în jurul plantelor. Incubația durează 10 - 12 zile. Larvele care apar pătrund în pețiolul frunzelor

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fig. 8 b). Biologie. Iernează ca adult sau larvă în sol și are o generație pe an, cu două cicluri evolutive în funcție de planta gazdă și diapauză. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara în luna aprilie și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la baza tulpinii (la colet) diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). În fiecare cavitate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în luna aprilie și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la baza tulpinii (la colet) diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). În fiecare cavitate, femela depune câte un singur ou, care este astupat cu o secreție gălbuie, ce se întărește în contact cu aerul. La plantele mai dezvoltate, cu țesuturi lignificate, ouăle sunt depuse pe rădăcini

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
unde își confecționează loji din particule de pământ, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 1 - 2 săptămâni. Adulții apar în luna iunie sau începutul lunii iulie, se hrănesc un timp scurt cu lăstarii și florile diferitelor crucifere și apoi se retrag pentru iernat. La indivizii care au iernat în stadiul de larvă adulții apar mai târziu prin luna iunie și depun ouăle în iulie-august. Larvele care apar evoluează în tot cursul iernii până în primăvara următoare. Larvele gărgăriței

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
cursul iernii până în primăvara următoare. Larvele gărgăriței galicole a verzei pot fi parazitate de Aneuclis melanarius Holm. (familia Ichneumonidae) și Triaspis obscutrellus Nees. (familia Braconidae). Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube la culturile de varză, conopidă și alte crucifere. În galele produse de larve se instalează diferite microorganisme, care provoacă putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor. Atacul acestui dăunător se poate confunda cu cel produs de ciuperca Plasmodiophora brassicae Woron. - hernia rădăcinilor de varză. Deosebirea constă în aceea că galele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
ce reprezintă plasmodiu sporulat. Galele produse de gărgăriță prezintă fie un orificiu prin care a ieșit larva sau se găsește larva în interiorul galei (fig. 8 c). Măsuri de prevenire și combatere o Controlul răsadurilor, semincerilor de varză și a altor crucifere înainte de plantare; plantele care prezintă gale pe rădăcini sunt distruse; o Distrugerea buruienilor din familia Cruciferae (muștar sălbatic, rapiță sălbatică), pe care se dezvoltă dăunătorul; o Tratamente la răsad, înainte cu 3 - 4 zile de plantare cu insecticidul Confidor 24

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]