11,062 matches
-
copii... Am venit din lumi astrale Nălucind pe firmament, Efemeră și plăpândă La trecut să spun prezent. Luminată fiind de Domnul, Am venit pe-acest pământ Moartea să o prind de coasă Aruncând-o în mormânt. Lumea-i însă falsă, crudă, Cred prea mulți că totu-i bani, Iubesc idoli, n-au credință, Unii sunt doar șarlatani! Etalându-și haine scumpe, Mulți au suflet păcătos, Iar spre Tine, Doamne sfinte, Loc își fac cerând folos. Iartă-i, Doamne, dar le-arată
ACROSTIH ÎN FAMILIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Acrostih_in_familie_marian_malciu_1360423271.html [Corola-blog/BlogPost/351861_a_353190]
-
un plug de lemn și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n gând. Referință Bibliografică: LA ARAT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1428391096.html [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
Căprar Florin Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Noi suntem. Dar oare ce înseamna a fi În terna existența efemera ? Tăcute roluri jucate în puștii De noi, actori în viață pasagera. Suntem actorii unui crud destin Pe-o scenă putredă-n a ei esență Și primadone cu toții vrem să fim Dar nu simțim a rostului absența. Trăim un azi tăcut, indiferent, Si ignorăm un ieri ce l-am pierdut, Iar mâine e eternul repetent C-
ROLUL VIEȚII de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/caprar_florin_1434271753.html [Corola-blog/BlogPost/360487_a_361816]
-
iarăși ploaia o să ne cuprindă Cu brațele de apă, reci și ude, În gene bruma-ncet o să se prindă, Iar vânt, făr-adieri, n-o să se-audă. Dacă privim spre timp, ca-ntr-o oglindă, Abia ne mai zărim prin cețuri crude. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: SCORUȘ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SCORUŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1475346088.html [Corola-blog/BlogPost/382371_a_383700]
-
și indiferența altor polițiști implicați în acest gen de cazuri, prelungește deznodământul nefericitei întâmplări. Remarc aici că autorul se mișcă cu dezinvoltură în mediul juridic și polițienesc și că ancheta, filierele urmate, sunt extrem de atent descrise și oferă o imagine crudă a Poliției Române și a organelor de drept abilitate să rezolve asemenea cazuri. Din păcate, tot victima este cea care își scurtează suferința reușind să-și alerteze la timp părinții, care la rândul lor alertează autoritățile, fata reușind să fie
ROMANUL CARE ACUZĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanul_care_acuza.html [Corola-blog/BlogPost/341791_a_343120]
-
murit Shaul și Dumnezeu a rămas îngândurat nemaiavând cu cine să se certe ai murit Shaul și Soarele s-a culcat la pământ și Luna s-a culcat la pământ și lacrima mea s-a culcat la pământ și tăcerea crudă s-a culcat la pământ la mulți ani, prietene în veșnicia ta, în care copacii nu mai trebuie curățați de moarte! ----------------------------- [1] Roni Căciularu: „Un buldozer numit Shaul Carmel”, Revista „Romanian VIP”, Dallas, Texas, SUA, 20 februarie 2010 [2]Idem
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Shaul_carmel_fericitul_care_pleaca_.html [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
la hidră, Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** ArtFoto: Paul Gronner - Instagram Referință Bibliografică: Fărâme din pulberi de stele ... / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442734287.html [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
În valuri de iubire mă arunc, lacrimi de soare îmi zvântă visurile în care plouă cu dor, mă înec în ale tale dezmierdări care prefac în jar, triste regrete oprește, cu privirea-ți colorată în nuanțele apusului din Rai, clipa crudă care iute se grăbește gonind prin clepsidra de iluzii, să mă lase să gust nemărginirea ce are parfumul săruturilor tale să simt atingerea gândurilor tale din diminețile fierbinți de vară. iubite, simți cum sufletele noastre dansează pe melodia tainelor vieții
ÎN VALURI DE IUBIRE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_valuri_de_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/356778_a_358107]
-
Soarele amiezii de februarie în Cipru poate fi asemuit cu blândul astru al zilelor de mai în România noastră, așa că, în decorul absolut superb al munților care se desfășurau ca o nesfârșită împletitură din stânci ornate cu ochiuri de verde crud, primăvăratic, rulam vesele pe șoseaua dăltuită în munte spre un loc în care, îmi spusese Mădălina, urma să mă bucur din toată inima, și așa a fost!" Cartea parcă se structurează de la sine, lăsând să curgă ca-ntr-un moment
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
pe cărare vrea timp să mai câștige până turma s-o-ndepărta în noaptea-ntunecoasă de haită în pădurea prietenoasă și prin tufișuri își va pierde urma s-a dat pe el dând iedului iar viață oprind pe lupi din cruda hăituire și-apoi se stinge ca o amintire a codrului topindu-se în ceață *** [imagine Karl Wilhelm Diefenbach] Referință Bibliografică: sacrificiu / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1687, Anul V, 14 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439533143.html [Corola-blog/BlogPost/373263_a_374592]
-
cartea mea, vei merge la Roma fără mine,/ Acolo unde mie a merge nu mi-i dat./ Te du făr' de podoabe, căci astfel se cuvine:/ Un exilat ți-i tată, ia-ți strai de exilat!/ (Ovidiu, Tristele) Încă din crudă tinerețe am avut o viață foarte aventuroasă. Acest fapt m-a determinat să o dezvălui în scris. Mulți ani însă, am ținut-o în suflet... am ascuns-o de frică repercursiunilor, a oamenilor cărora nu le plăceau faptele mele și
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Viorel_nichols_taina_scrisului_30_viorel_nichols_1345534767.html [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]
-
ca pastor al bisericii „Elim” ( www.elimarizona.com ). Din întuneric la lumină Odată cu volumul „Pași spre lumină” remarcăm talentul deosebit al lui Petru Lascău de a îngemăna într-o singură expresie, credința în Dumnezeu și sentimentul suferinței în fața unei realități crude și nemiloase - realitatea comunistă - ce căuta să înăbușe orice dorință de libertate. Iată de ce, prin eseurile scrise în acea perioadă, ne este oferită șansa de a retrăi o epocă „de aur” care din fericire, avea să apună la scurt timp
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/_pasi_spre_lumina_de_petru_lascau_o_carte_despre_sfintenie_si_renastere_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
el, un om de jos, dar înălțat printr-o credință vie în Dumnezeu, Iosif Trifa ne uimește ori de câte ori îi citim biografia și ori de câte ori avem ocazia să-i vedem lucrarea pe care a început-o pe pământul românesc. Viața a fost crudă cu Iosif Trifa, astfel că „începând din 1912, când i se naște primul copil, o fetiță pe nume Olimpia, pentru tânărul preot începe calvarul unei cumplite suferințe. Fetița îi moare în anul următor. Al doilea băiat, Gheorghe-Titus se stinge la
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/_pasi_spre_lumina_de_petru_lascau_o_carte_despre_sfintenie_si_renastere_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
verii învăluit de florile salcâmilor al teilor al crinilor ai stat la lumina stelelor, al lunii unde greierii au cântat simfonia celor care se iubesc? iubitule ai ascultat cântecul frunzei care a trudit o vară sub razele soarelui iar toamna crudă s-a leapădat de ea nu i-ai ascultat tânguirea în drumul spre pământ? toate acestea mi le ascunde an de an iarna sub un troian de zăpadă iar pe tine timpul care ne petrece în nisipul clepsidrei care se
ELEGIA SIMŢURILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elegia_simturilor_vasilica_ilie_1383339071.html [Corola-blog/BlogPost/363104_a_364433]
-
am venit în provincie să le dăm lor premiile? Cuvintele strecurate dinspre masa juriului ajung la ea pe finalul piesei. Luminile verzi ale universului se tulbură și stelele prind a lăcrima. Trupul subțire tremură de durerea rănilor însângerate în sufletul crud. Caută sprijin, cu ochii mari, umezi, trecând peste fețele necunoscute, crispate. E acolo! Mama îi zâmbește cald, cu palmele unite ca într-o rugăciune, semn că a cântat frumos. Îi surâde și ea, amintindu-și cum a învățat-o să
VREAU SA FIU O STEA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416024467.html [Corola-blog/BlogPost/371688_a_373017]
-
2011 Toate Articolele Autorului Noiembrie cu frunza galbenă și rară, Parânguri albe străjuiesc la miazănoapte Lumina din obrajii arțarilor de ceară Topitu-s-a în zarea... amurgurilor coapte Mai ’naltă-mi pare-acum pădurea de salcâm Noiembrie... melancolia ta mă doare crud Tămâia serilor ce-au ars se face scrum Și vântul suflă versuri pe care nu vreau să le-aud Mărețul frig cuprinde tot cu mantia-i avidă Tăcerea ierbii vitrificată într-a lacului patină. Noiembrie...m-a săgetat privirea ta
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Noiembrie.html [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
lungă” (Cât încă...). Jocul amăgirilor și îndoielilor, în contrast cu momentele de plenitudine și elan, se continuă în alte câteva poeme de aceiași factură concretă, dense de imagini iradiant simbolice. În Fiat lux citim astfel de versuri: “Ecouri, zig-zaguri neliniște/ Curge laptele crud al poemului/ Ce altceva să mănânc/ rănile frunzei mă vor fărâmița/ Mai încolo spre toamnă/ Sufletul tot atunci/ Ca o rădăcină cioplită de vânt/ Va lupta să trăiască ori va muri/ Prelungiri din instinct/ genunchiul din fire uimit/ Cum asudă
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului E-atâta liniște-ntre noi De parc-ar fi după război; Nici Dumnezeu nu mai respiră La fel de tare cum se miră. E-atâta liniște c-aud Mirarea lui din cerul crud Care ne-a blestemat să fim Înfrânți și să ne despărțim. 29 Martie 2004, noaptea Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: NELINIȘTE ȘI PACE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NELINIŞTE ŞI PACE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Neliniste_si_pace_marius_robu_1383510797.html [Corola-blog/BlogPost/372066_a_373395]
-
rătăcit pe aici. Și mi s-a făcut o frică de moarte; acest om poate să mă omoare, să mă spânzure, să facă ce vrea cu mine... -Nu te speria că nu-ți fac nimic rău! Tu ai o minte crudă, vei ține minte ce-ți spun; peste timp trebuie să povestești ș tu copiilor și nepoților tăi despre mine. Ia stai lângă mine să-ți spun o poveste! -Bine dar am boii lăsați în pădure! -Nu-i nimic, am eu grijă
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
necinstit avânt pământul gata de rodire fie ploaie, fie vânt. Nu pot să tai din carnea sufletului de la poalele nevoii, neobosita, rotitoarea dăruire, să fiu călăul ce ucide bucuria, când toate florile se pleacă voii. Nu pot să-nfig cuțitul crud în inima ce bate după ritmul păcii, după divorțul nopților de zi, când ani în șir s-a reflectat scindarea-n palid cânt. Nu pot să-ncremenesc sonorizantul gest ce vrea doar înflorirea pe trecutele poteci, în neumblatele răscruci, să
RĂSPUNS de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1491642608.html [Corola-blog/BlogPost/372492_a_373821]
-
răsufle vrea scârboasa pocitură. Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-ți, fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii, carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi. Și călări pe tine, țară, se cred zei aceste bestii, Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
și de cumpăna dreptății, Și de oameni, și de țară, și de tot ce-i sfânt pe lume! Peste veacuri depărtate vor pluti a voastre nume, Și vor spune că sub soare n-au stat răi, călăi, bandiți, Nici atât de cruzi la suflet, nici atât de iscusiți. ȘI ACUM Dacă-n versurile sale, Alexandru le-a prezis... E normal ca șarlatanul să steie în boxă-chis! Cum au fost cârmacii țării pe cel timp de grea robie... Priviâi-i, la fel conduc și astăzi
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
ei ne-au vândut cu totul, Din interes meschin am fost amanetați Și ne-au târât în mlaștini și ne-au mințit cu votul, Dușmani de moarte sunt, desi credeam că-s frați. Trezește-te bărbate, femeie și copile, Căci crud e adevărul și timp nu mai avem, Ne-am ridicat bătrânii din scaun cu rotile, Chiar de suntem slăbiți, să reușim putem! Istoria nu iartă și crunt ne pedepsește, Ne va trata la fel cum facem noi cu ea, Trăim
TREZEŞTE-TE BĂRBATE, FEMEIE ŞI COPILE! de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Trezeste_te_barbate_femeie_alexandru_florian_sararu_1387377357.html [Corola-blog/BlogPost/347703_a_349032]
-
camino hacia tenerife (Ediciones Idea, Santa Cruz de Tenerife, 2010)** a însemnat descoperirea de către cititorul spaniol a unui autor de talia românului Eugen Dorcescu (Timișoara, 1942), Poemas del Viejo*** reprezintă confirmarea unei voci fundamenale în poezia contemporană. Cu un limbaj crud, direct, nud, parcimonios în ce privește retorica, Dorcescu confruntă - și ne determină să confruntăm - viziunea sa descărnată asupra morții. Eul poetic, alter ego, copie a autorului însuși, realizează un periplu ce-l conduce la a se întreba asupra locului său în această
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_metafizica_a_lui_eugen_dorcescu_eugen_dorcescu_1334941633.html [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
să povestească De nașterea lui Hristos. Noi, de altfel, ne uitarăm Privind către el uimiți Și cuvintele-ascultarăm Lângă-ai noștri dragi parinți. Ne spunea c-a fost odată Demult, tare de demult, Un bătrân, Crăciun anume, Rău la inimă și crud Și-ntr-o noapte la'lui poartă, Cineva bătând ușor, Ceru ca să-i găzduiască Până dimineața-n zori. Cu cuvinte de ocară Către poartă alergând, Văzu-o tânară Fecioară Și-un bătrân cu chipul blând. Și voind el să-i
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1481633999.html [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]