2,383 matches
-
o personalitate generoasă ce-și omagiază înaintașii, făcându-i cunoscuți generațiilor de astăzi, prin cărți scrise cu competență științifică, dar și cu sufletul. Volumul despre care facem vorbire “Despre marele profesor Iuliu Hațieganu “ abordează viața și opera profesorului Iuliu Hațieganu “ctitorul școlii medicale în limba română din Cluj “, care “rămâne un mit pentru toate generațiile de mediciniști de-a lungul timpului. “(Ștefania Kory Calomfirescu ), lucrare ce se deschde cu o “Prefață“ semnată de prof.univ.Dr.Adela Maria Moș, în rândurile căreia descoperim
ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- DESPRE MARELE PROFESOR IULIU HAȚIEGANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472670855.html [Corola-blog/BlogPost/375422_a_376751]
-
Hațieganu, viitorul personaj al prezentei cărți, urmează cursurile primare în satul natal, apoi la Cluj, și Blaj, urmând, începând cu 1904, Facultatea de Medicină din Cluj, ca bursier al Societății “Transilvania “ din București. În anul 1909, viitorul profesor universitar și ctitor de școală medicală în limba română, “absolvă strălucit facultatea și susține diploma de doctor, devenind preparator la Clinica medicală I din Cluj.“ Pe parcursul anilor, datorită inteligenței, a stăruinței în acumularea de noi cunoștiințe din domeniul medical, și nu numai, după
ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- DESPRE MARELE PROFESOR IULIU HAȚIEGANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472670855.html [Corola-blog/BlogPost/375422_a_376751]
-
Craiova la Filiași!), despre bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și cuminecării, al iertării tuturor celor ce au încercat, peste veac, să ne sugrume aspirațiile și idealurile noastre, de urmași ai lui Zamolxe, Zalmoxe și Deceneu, ai lui Burebista
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Laurențiu Streza, P.S. Părinte Episcop Daniil Stoenescu, Părinții Profesori: Ilie Moldovan, Constantin Voicu, Gheorghe Lițiu, Dumitru Megheșan, Miron Erdei și alții precum Părintele Profesor Dumitru Stăniloae sau cum ar fi Domnul Prof. Univ. Dr. Ing. Theodor Maghiar - Rectorul emerit și ctitorul Universității din Oradea - care l-a iubit și stimat foarte mult pe Părintele Savu; Nu în cele din urmă îmi aduc aminte de zecile de articole și studii pe care le-a scris cu o competență și cu o rigoare
CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE ARHID. PROF. UNIV. DR. TEODOR SAVU (1916 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_cinci_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1336390402.html [Corola-blog/BlogPost/358614_a_359943]
-
ieromonahul Arsenie de la mânăstirea Brâncoveanu. Datorită abonamentelor masive ce le-a procurat P. Cuv. Sa, am putut face față unor greutăți ce se ridicau ca munții în calea tipăririi acestui volum. P. Cuv. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei românești. După imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere, acum susține cu putere neslăbită lucrarea de tipărire. Dacă Dumnezeu va ajuta să apară întreaga operă în românește, acest act va rămâne legat
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
volumului următor (III), aprecierile sunt succinte dar la fel de elogioase: „Preacuviosul Părinte Ieromonah Arsenie a reînviat cu viața și cu propovăduirea duhul Filocaliei în viața religioasă a poporului nostru”. Sau: „Preacuviosul Părinte Arsenie Boca împreună cu mișcarea religioasă din jurul Mânăstirii Brâncoveanu sunt ctitorii Filocaliei românești”... În sfârșit, prefața volumului IV, afirmă că „P. Cuv. Păr. Ieromonah Arsenie Boca ... a continuat să dea același sprijin hotărâtor (la tipărirea Filocaliei) prin abonamentele făcute” (Cf. http://alexandruvalentincraciun.wordpress.com/2010/10/25/parintele-arsenie-boca-si-locul-sau-in-spiritualitatea-romaneasca-o-smerita-reconsiderare-2/) ... Despre coperta Filocaliei
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
Mai 2004 am participat la simpozionul de Teologie Liturgică dedicat Sfântului Nicolae Cabassila 18 - 20 Iulie 2004 am participat la Simpozionul „Zilele Patriarh Miron Cristea”, ediția a VII - a, care a avut loc la Toplița, în cadrul căruia am prezentat studiul: „Ctitori și Ctitorii Românești la Sfântul Munte Athos” 20 - 26 Iulie 2004 am participat la Izvorul Mureșului la Simpozionul dedicat Românilor de pretutindeni - ediția a VII - a, în cadrul căruia am expus tema: „ Ștefan cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
am prezentat studiul: „Ctitori și Ctitorii Românești la Sfântul Munte Athos” 20 - 26 Iulie 2004 am participat la Izvorul Mureșului la Simpozionul dedicat Românilor de pretutindeni - ediția a VII - a, în cadrul căruia am expus tema: „ Ștefan cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale din Sfântul Munte Athos” 30 Iunie - 3 Iulie 2004 am participat la manifestările organizate la Mănăstirea Putna, județul Suceava, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Ștefan cel Mare și
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
prăznuiește minunile săvârșite, după slăvita lui adormire, la mormântul Sfântului Ioan Evanghelistul, pentru toți cei care au căutat cu credință, tămăduire de neputințele lor sufletești și trupești prin rugăciunile ucenicului iubit al Mântuitorului. Al doilea hram al mănăstirii, datorat evlaviei ctitorilor ei, este pe 25 septembrie, când este prăznuită Sfânta cuvioasă Eufrosina. Având în minte gândul Preafericitului Părinte Daniel, care a pus mănăstirea sub ocrotirea Sfântului Ioan Evanghelistul, vestitorul descoperirii dumnezeiești, al celei mai adânci cunoașteri a lui Dumnezeu care ”dragoste
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
prăznuită Sfânta cuvioasă Eufrosina. Având în minte gândul Preafericitului Părinte Daniel, care a pus mănăstirea sub ocrotirea Sfântului Ioan Evanghelistul, vestitorul descoperirii dumnezeiești, al celei mai adânci cunoașteri a lui Dumnezeu care ”dragoste este” (I Ioan 4, 8) și gândul ctitorului mănăstirii, care a dorit pentru intelectualii însetați de Dumnezeu un loc de meditație și rugăciune, obștea mănăstirii trăiește în nădejdea sporirii în cunoașterea lui Dumnezeu și în iubirea arătată prin slujirea celor care caută o oază de liniște, de îmbogățire
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
un sfânt fior și ne determină să-i recunoaștem înălțimea spirituală. El o cutează, fiindcă știe că deasupra veghează privirea ei plină de lacrimi îndurătoare.” (Gândirea, anul XVII, nr.1, Ianuarie, 1938) Prin toată creația sa genială, Mihail Eminescu devine ctitorul care definește sensul spiritual al Culturii ortodoxe național-universale. Profetul nostru a asimilat selectiv domeniile sufletului, poezia, gândirea, cugetarea, cosmologia, credința, libertatea, adevărul, numai în concordanță cu mărturisirea Evangheliei Hristice. Geniul său religios-creștin ni s-a descoperit în toată amploarea și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Atunci, Dumnezeu ne-a dat oameni care nu au fost din parohie, dar care au venit, cum a fost doamna arhitectă Livia Câlția, care a făcut proiectul fără absolut nici un ban și s-a implicat cu tot sufletul ca un ctitor adevărat. Dar și ceilalți, pentru care construcția și reușita acestei biserici a devenit o problemă sufletească. Parohia a rămas, în continuare, în legătură cu toți specialiștii care au fost implicați în această construcție, într-o relație foarte frumoasă, de prietenie. Ei au
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
cu mănăstirea, personaj însă fabulos, ca și prestație, la sfârșit de secol XVIII și început de secol XIX, aceasta a fost deja o taină. Când am descoperit pisania veche cu înscrisurile complet șterse ca să nu se poată ști nimic despre ctitorul așezământului nostru de odinioară, lucrurile s-au adâncit. A venit apoi anul 2008, când simple lucrări de curte au dus la descoperirea unor morminte cu schelete îngropate în poziție chircită, diagnosticate inițial ca aparținând unui cimitir din Epoca Bronzului (1500
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
și Dâmbovița, odinioară, pe la începutul aniloe 50, flamba triumfător „steaua trumffătoare a comunismului victorios!”. Ie-tea-șa ! Era înfiptă pe fruntea teșită și calcaroasă a stâncii interioare dinspre sat, opusă albiei Dâmboviței. Acea scopul nedeclarat dar pasă-mi-te protector (în viziunea „ctitorilor noilor rânduieli”) să țină trează prostimea locuitoare, din orice colț al așezării se va fi uitat către ea. Domina cu cutezanță și emfază, transmițând la intervale regulate semnale luminoase, parcă pentru a întoarce din drum pe „cei rătăciți”. Era un
STEAUA ROŞIE CU CINCI COLŢURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/_steaua_rosie_cu_cinci_colturi_.html [Corola-blog/BlogPost/367383_a_368712]
-
fotografii, unele chiar de la începutului secolului al XX-lea, bine conservate și făcând parte din amintirile familiei sale. În Partea a II-a, inventarul arhivistic al lucrării se îmbogățește, cu prezentarea principalelor instituții ale comunei Țigănești și istoriei acestora, printre ctitorii unora dintre acestea fiind și câțiva dintre membrii familiei sale (Necula și Ecaterina Capră - născută Buică). Printre instituțiile antologate se regăsesc: biserica/bisericile, școala, primăria, căminul cultural. Tot în această parte, autoarea evocă obiceiurile și tradițiile specifice zonei. Multe dintre
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
de sânge). Unul dintre ei, văzut de mine, nu de altcineva, trecând pe lângă o fântână, la o intersecție de drum, fântână care avea o troiță pe care erau pictați sfinți hieratici, după tradiția noastră creștin-ortodoxă, sub care erau scrise numele ctitorilor și ale altor credincioși din sat, s-a uitat cu o privire sfidătoare la icoană, s-a strâmbat și a scuipat a greață și dezgust într-acolo. Demonstra prin gestul său că avusese efect educația ateistă imprimată de tătucul Stalin
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Culturale privnd Oltenia Modernă, dedicațio Constantin Brâncoveanu -300 de ani de la martirizare,m Editură Damira, Drobeta Tr Severin , 2014, p.59-73. Th. Costescu s-a născut la Rovinari în anul 1864. În 1934 devine membru al Academiei Române. Pedagog-reformator , edil și ctitor de instituții, operă acestui gigant de energie pare a fi și azi un fenomen. După ce a terminat facultatea ( Srcția chimie-fizică, a Facultății de Stiinte din București , a preferat să se întoarcă în provincie. A petrecut un an la gimnaziul din
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN. III(PRIMA JUMĂTATE A SEC XX) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1417683270.html [Corola-blog/BlogPost/360419_a_361748]
-
sale, au dramatizat balada populară „Constantin Brâncovanul” și poezia “Brâncovenii - Sfinți Mucenici” de Elena Armenescu și au citit legedene despre Constantin Brâncoveanu. Au fost prezentate cele două cărți realizate în memoria domnitorului “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic” și antologia “Poeți români slăvind dumnezeirea.” Cartea “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic”a apărut la Editura “Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și este o culegere de șase articole despre domnia lui Constantin
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
citit legedene despre Constantin Brâncoveanu. Au fost prezentate cele două cărți realizate în memoria domnitorului “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic” și antologia “Poeți români slăvind dumnezeirea.” Cartea “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic”a apărut la Editura “Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și este o culegere de șase articole despre domnia lui Constantin Brâncoveanu: Niculae Șerbănescu, “Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești - 275 de ani de la moartea sa martirică”; Niculaeșerbănescu, “Constantin
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
a apărut la Editura “Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și este o culegere de șase articole despre domnia lui Constantin Brâncoveanu: Niculae Șerbănescu, “Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești - 275 de ani de la moartea sa martirică”; Niculaeșerbănescu, “Constantin Brâncoveanu - ctitor de cultură românească”; Mircea Păcurariu, “Cultura în timpul lui Constantin Brâncoveanu”; Ion Barnea, “Ctitoriile bisericești ale lui Constantin Brâncoveanu”; Ioan Rămureanu,“Constantin Brâncoveanu , sprijinitor al Ortodoxiei”, Toma G. Bulat “Daniile lui Constantin Vodă Brâncoveanu către Orientul ortodox.” Antologia “Poeți români slăvind
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
Sibiu și apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din anul 1944
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1360244506.html [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
a organizat și, mai ales, a dezvoltat învățământul teologic, a ctitorit și rectitorit foarte multe biserici și mănăstiri și aici, la loc de frunte trebuie amintită mănăstirea dragă inimii sale de la Sâmbăta de Sus - al cărei cel de-al treilea ctitor este, după Domnitorul și Sfântul Constantin Brâncoveanu și după vrednicul înaintaș al său pe scaunul de la Sibiu - Mitropolitul Nicolae Bălan, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele acestea 55 de ani!... În toată această perioadă a fost foarte activ
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1360244506.html [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
episoade din viața Sfântului Ioan Botezătorul de la vestirea îngerului către Zaharia până la aflarea capului. Registrul inferior e rezervat frizei întemeietorilor vieții monahale — Sava cel Sfințit, Antonie cel Mare, Pahomie cel Mare, Maxim Mărturisitorul și Grigorie Decapolitul. Deasupra tabloului votiv al ctitorului, domină amplă și elegantă, maiestuoasă și austeră Schimbarea la Față în stil paleolog târziu. Despre paisianism între mărire și decădere Prezentă în civilizația medievală românească mai ales în formă iconografică, Schimbarea la Față și tema transfigurării spirituale a umanului prin asceză și rugăciune în
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Scrisoarea a fost primită prin Poșta Română în ziua de 16 oct. 2012 și publicată aici cu consimțământul autorului său, scriitor și muzeograf, căruia îi mulțumesc din suflet și în acest context! ( Ioan Grămadă, bunul și dragul meu prieten, este ctitorul propriului muzeu de etnografie din Câmpulung Moldovenesc - Est, în ale cărui încăperi sunt plăcut expuse peste OPT mii de articole, foarte multe cu vechime de peste o sută ori două sute de ani, constituind o întreagă istorie a gospodăriei, vieții, culturii și
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_marian_malciu_1353180147.html [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
intelectuale, și pe care a făcut-o cunoscută în toate comunitățile vorbitorilor de Limba Română din lume. Despre acest fenomen care ține de destinul unei păsări Phoenix, Nicolae Băciuț ne mărturisește cu emoție dar mai ales, cu acuretețe și responsabilitatea ctitorului de viță veche. Confesiuni, mărturisiri, dialoguri cu personalități sau, răspunsurile autorului la întrebările puse de reporteri diverși, fărâme de iluzii devenite realități palpabile prin scrisul înaintând de-a lungul zilelor și a nopților nedormite, poeme și „rapoarte” la demnitatea umană
NICOLAE BĂCIUŢ ÎNTRE PRETEXTE ŞI CONTEXTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438043259.html [Corola-blog/BlogPost/374871_a_376200]