297 matches
-
tine La viața-n doi cât ne-a fost dat ... Aș vrea să nu mai plouă seara Și ramuri să nu se mai despoaie Și să-și ascundă goliciunea Sub picuri mici și reci de ploaie ... Aș vrea natura-mpodobită Cu cușmă albă de zăpadă Și-as vrea să văd copii cum zburdă Prin curți prin parc și-n plină stradă ... Iar mie mi-aș dori pădurea Cu tihna ei neîntinată Să mă cuprindă, să mă piardă În nea și-n brazi
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364650_a_365979]
-
dacă într-un ceas nu va fi predat trupul acestuia și nu va fi prins făptașul. Între timp, „cazacii, în mulțime de două sotnii, descălecară și se înșirară înaintea primăriei, de-a lungul stradei principale. cazacii, cu priviri crunte, cu cușme mari și mițoase, cu iataganele lungi la brâu, aveau un aspect îngrozitor dar totodată și neobișnuit de atrăgător”. Cetele de cazaci au început să caute prin oraș, „au năvălit prin case, au lovit cu stratul puștei, au biciuit cu nagaica
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
legănați de cântecul păsărilor ce viața v-o soarbe, numai,nu îndrăzniți s-adormiți pe veșnicia stâncii! Mi se umplu ochii de alb, de iubire și foșnet, ca și-atunci când surprind măreția lunii printre coarne de cerb, pământul își trage cușma peste lumina din creștet, din pântecu-i rânced nămeții se-nfruptă acerb! Referință Bibliografică: SCUTURAȚI-VĂ FULGI! Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul VI, 15 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate
SCUTURAȚI-VĂ FULGI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348545_a_349874]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului vremuri de criză - „Colț de rai” vinde cruci și prosperă din plin liber la viață - mașina funerară întroienită cușme pe stradă - prin zăpada adâncă nici urmă de roți pasul încremenit - sub lumina stelelor ecoul tăcerii spital în beznă - haotic zbate vântul ramurile goale deodată cald - sub flori de nu-mă-uita mormântul iernii rondul înflorit cu lalele galbene - orinicul oprit la
HAIKU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347571_a_348900]
-
pe ramuri plecate-n odihnă, Pe valuri de mare oprite în tihnă, Pe culmi și pe streșini, în chip de pomadă! Să vină iar Moșul cu traista sa plină, Cu val de colinde și chiot pe stradă, Cu gerul pe cușmă, fular și broboadă, Cu vii derdelușuri pe albă colină! Să vină iar veste și steaua s-arate Chiar locul în care se naște Lumină, Iar lumea să cânte cu vorbe curate În imnuri de slavă, Fecioara divină! Cântată e taina
ÎNTÂMPINÂND NAŞTEREA DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366353_a_367682]
-
Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului IARNA Ninge cu mărgăritare albe, Roiuri adunate-s salbe Ce în vals ușor coboară, Argintând întreaga țară. Moale, neaua se așterne Peste câmpuri și poiene, Iar pe brazii din pădure, Cușme călduroase pune. Din flori albe dantelate Sau cristale, diamante A pictat pe la ferestre - Perdeluțe ca-n poveste. Referință Bibliografică: IARNA / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea
IARNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365780_a_367109]
-
din stația telecabinei, am pornit voinicește și în liniște la drum, singurul zgomot care ne însoțea fiind, scârțâitul zăpezii sub bocancii noștri. Înaintam fără grabă, dar eficient, în pofida ranițelor ce le purtam în spinare. La un moment dat am zărit cușma dacică a Sfinxului, relevându ni-se în continuare, pas cu pas, pe măsură ce înaintam, profilu-i grav și hotărât. După ce am depășit Babele, ne-am oprit, în sfârșit, la câțiva metri de megalitul impunător, misterios, controversat și unic. Eram lângă Sfinx. Era
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
copii de școală și-am venit să colindăm pe la case să urăm! Ne dați, ne dați, ori nu ne dați!" Nu vă imaginați cât de frumos este tot cântecul și cum răsună peste drumurile troienite și casele acoperite cu o cușmă de zăpadă! Și nu știți de ce se spune Moș Ajun! Pentru că el vestește pe fratele său mai mare și adevărat, Moș Crăciun. Este în ziua premergătoare acestei mari sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Crăciunul este ca
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se află și o fată îmbrăcată în alb.Se opresc la câțiva metri de ei. Meșterii își scot cușmele de pe cal și îngenunche, și vor să se apropie să-i sărute cismele.Domnitorul le face semn să se ridice. Fata în alb este Cozia, se înclină. Meșterii își strâng cușmele în palmele lor bătătorite. MIRCEA CEL BĂTRÂN Ridicați-vă
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
opresc la câțiva metri de ei. Meșterii își scot cușmele de pe cal și îngenunche, și vor să se apropie să-i sărute cismele.Domnitorul le face semn să se ridice. Fata în alb este Cozia, se înclină. Meșterii își strâng cușmele în palmele lor bătătorite. MIRCEA CEL BĂTRÂN Ridicați-vă meșteri ce veți înălța aici veșnicia! Voi ce nu cunoașteți vraitul și nimicnicia Nu trebuie să îngenunchiați în fața odăjdiilor domnești, Chiar dacă în ele se află Domnul Țării Românești! Voi sunteți de
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
voi mă voi întoarce, Pentru acest pământ îndurător ce...tace, Ocina să cunoască numai pace. Hei! Ce ziceți, monăstirea o vom ridica? Spune meșter Niculai părerea ta! Se lasă liniștea. Meșterii se privesc. MEȘTERUL NICULAI ( Înaintând un pas, emoționat, având cușma în mână. Dorința e poruncă, Măria -Ta! ( După o pauză, în timp ce privește înapoi la tovarășii lui. ). O zidim din piatră, slavă Domnului, E destulă pe Valea Oltului! MIRCEA CEL BĂTRÂN Planul monăstirii l-am încropit noi, Împreună cu logofătul Neacșu, dar
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea în loc, Trecură luni vreo nouă Și veni ceasul de soroc Pentru făptură nouă... Moșit pe-
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ninge cu mărgăritare albe, Roiuri adunate-s salbă Ce în vals ușor coboară, Argintând întreaga țară. Moale, neaua se așterne Peste câmpuri și poene, Iar pe brazii din pădure, Cușme călduroase pune. Din flori albe dantelate Sau cristale, diamante A pictat pe la ferestre - Perdeluțe ca-n poveste. Referință Bibliografică: Iarna / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Floarea
IARNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356237_a_357566]
-
Aiud. (Demostene Andronescu-Reeducarea de la Aiud. Peisaj Lăuntric. Memorii și versuri din închisoare. Ed. Christiana, București, 2009, p. 52-54) Iarna în hlamida de sărbătoare scânteia pe brazii înalți și verzi, pe crengile copacilor desfrunziți, pe coamele țuguiate ale caselor ca niște cușme de daci liberi, lăsându-se peste tot: peste livezi, peste curțile oamenilor, peste clădiri, peste toate penitenciarele, peste toate închisorile, peste cei deportați, peste celebrul, flămândul și cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru cei suferinzi și pentru posteritate admirabilul
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
întinderi de ape și somnul curge vis s-adape. Arar un ochi de stea surâde stins, de unda unui gând se lasă prins, țese prin nouri fir de armonie, dorul de tine dorința-nvie... Suri zorii cădelnița-și fumegă, pe cușma nopții ușor lunecă, pal se deschide-un ochi de cicoare, curând măturat de gri fuioare. O nouă zi se-agață de gene, înflorește din nesomn alene, și azi ca și ieri clipele se țes cu același în suflet înțeles. Suntem
SOMNUL CURGE VIS S-ADAPE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370641_a_371970]
-
zi, cel mult două, totul reintră în făgașul obișnuit. Oamenii au înțeles că a venit vremea să se îmbrace mai gros, ca de omăt mare. Și-au scos din magazie săniile ca pentru vreme de zăpadă. Își îndesară mai tare cușmele de miel pe cap, își puseseră pe spinare câte un cojoc de oaie, gros și călduros. Nu după mult timp, luându-se cu munca, vor năduși, își vor da jos cojoacele și vor munci doar în flanele groase, țărănești, de
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
mare fală armele. Își pregăti și ea, în ascuns, arcul și săgețile. Pentru a nu le pierde, înfășură în jurul lor fâșii de lână roșie, după care se îmbrăcă cu haine șterpelite de la fratele ei mai mic. Își adună părul sub cușma puțin cam mare, care îi cădea pe ochi, alăturându-se altor băieți care întovărășeau grupul războinicilor. Nu îi fu greu să treacă neobservată în entuziasmul flăcăilor care mergeau pentru prima dată la luptă. Avu grijă să nu ajungă în preajma tatălui
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
o creangă groasă, întinsă chiar deasupra adunării și ciuli urechile. Nu înțelegea ea prea multe din vorbele regelui, așa că, începu să se distreze, studiind fețele și veștmintele căpeteniilor. Toți aveau privirile încruntate, ca și când, un mare pericol îi pândea pe daci. Cușmele lor, aveau ornamente aurii și argintii, așa că nu era foarte greu să îi deosebești de alți războinici. Podoabele pe care le purtau pe piept păreau grele și purtau însemnele triburilor pe care le conduceau. Bristena era de-a dreptul fascinată
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
pedepsească rău pentru că îi urmase și pentru că îndrăznise să tragă cu săgeți în fața regelui. Regele se ridică de pe scaunul lui înalt și se apropie de ea. -- Din ce trib e acest copil? Cum căpeteniile nu răspunseră întrebării, regele îi trase cușma care apropape că îi ajunsese la nas. Valul de păr, scăpat din legătura care îl ținea strâns, se revărsă pe umerii înguști ai copilei. Oroles scoase un sunet asemănător unui gâlgâit: -- Fiica mea? Bristena! -- O micuță arcașă în oastea mea
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
bune sau rele tinzând spre o uniformizare în rău. Mentalitatea civilizată, respectoasă și totuși fermă a țăranului român ar trebui cultivată, difuzată, chiar studiată în școli. Românul prin tradiție nu a plecat nicicând capul. El stă însă din respect cu cușma-n mână în fața celui pe care și-l consideră superior, mai bine pregătit. Rezumat După peripeții pe un velier în largul apei Ionel readuce de mână fetița mămicii care i-a cedat-o fără inventar pentru o excursie în doi
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
spre o uniformizare în rău. Sunt de părere că ar trebui cultivată, difuzată, chiar studiată în școli mentalitatea civilizată, respectoasă și totuși fermă a țăranului român. Românul prin tradiție nu a plecat nicicând capul. El stă însă din respect cu cușma-n mână în fața celui pe care și-l consideră superior, mai bine pregătit. Rezumat După peripeții pe un velier în largul apei Ionel readuce de mână fetița mămicii care i-a cedat-o fără inventar, pentru o excursie în doi
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
romanii, pentru a stăpâni acele teritorii? Pe cine au așezat ei pe Columna lui Traian? Nu este un semn de respect față de acel adversar puternic și viteaz pe care nu l-au putut înfrânge și cuceri în totalitate?! De ce este cușma dacă înfățișată cu un fel de mândrie ce nu poate fi etalată decât atunci când învingi egalul ori superiorul tău, pentru a arăta lumii că ești puternic și victorios? De ce acești strămoși ai noștri, dacii, sunt și acum expuși pe socluri
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Toate Articolele Autorului ELOGIU PATRIARHULUI Sunt patriarhul vieții mele! și, cojoc, pe umăr, port de baci la stele - sunt dragele-mi mioare, si ce bogat mă țin, și-s mândru că tot ceru-i carpatin - sunt patriarhul vieții mele! și cușma port că baciul osândit de Iele să-i prade turmă, frații de o seama, să-l plângă brazii-n asfințit de toamnă - sunt patriarhul vieții mele! și doru-mi port că baciu-n vremi de jele, cănd soarta-l uită-ntr-o
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
în acel ținut îndepărtat, și care era originea lor? Chinezii, au spus-o intotdeauna, consemnându-i din mileniul I î.Hr.: acesti blonzi cu ochi albaștri erau „yue-chi” originari din Țara Negurilor și a Uriașilor (titanii lui Prometeu)- Geto-Dacia; „purtători de cușme”- masagetii, după cum erau numiti in vechime. (fragment din enciclopediagetodacilor.blogspot.com). Țineți cont de faptul că decizia de a lua în considerare acest aviz-diagramă, care îl vom arăta în figura de mai jos în loc să fie un fapt împlinit, îl putem
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]