95 matches
-
defilaseră pentru un singur om, iar acela era mort de-acum. Dantela spătarului de pai fusese spartă de-un pumnal. Sprijinit de brațele fotoliului cu spătar Înalt, cadavrul era țeapăn. Anglada a observat Îngrozit că incredibilul ucigaș se folosise de cuțitașul băiatului. Spune-mi, don Formento, cum făcuse tâlharul rost de arma aceea? — Mister. După ce și-a agresat tatăl, pe băiat l-a lovit strechea și și-a zvârlit sculele de gaucho În spatele hortensiilor. — Știam eu. Și cum Îți explici prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Cuțitul lui Pampa a contribuit la implicarea a două persoane: a lui Pampa Însuși, care-i aproape nebun, și a ta, don Anglada, care te dai drept amantul damei și nu o dată te-ai jucat de-a tartorul. A lăsat cuțitașul În odaia ta, să-l găsească poliția. Mie mi-a adus cartea cu poze, pentru ca bănuiala mea să cadă tot asupra ta. Fără să-i stea nimeni În cale, a ieșit pe terasă și a Înfipt pumnalul În Muñagorri. Ocupați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
afurisit de avocat. Bruno dădu din cap, trase un pic de peticul de pe ochi și apoi își transferă nervii asupra pipei - simbolul eșecului parteneriatului nostru. Urăsc toate accesoriile care însoțesc fumatul de pipă: punguța de tutun, filtrul, peria de curățat, cuțitașul de buzunar și bricheta specială. Fumătorii de pipă sunt maeștri ai neastâmpărului fără rost și o tot atât de grozavă mană pentru lumea noastră ca un misionar care debarcă în Tahiti cu o valiză plină cu sutiene. Nu era vina lui Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ce trebuie să fi simțit biata fată din Exorcistul. —Iubito, trebuie să mănânci ceva, schimbă subiectul Lara. Comandăm la room-service. Ce-ai vrea? Doar un cuțit de desert din argint, i-am răspuns. —Ce-ai zis? se miră Jolene. Un cuțitaș de desert din argint, am repetat. Ca să îmi tai venele elegant. —E nebună de legat, îi șopti Jolene lui Lara. Dumnezeule, mi-am zis, e numai o chestiune de timp până mă expediază la We Care Spa, acel minunat centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
și în momentele de uitare voi privi lumea altfel, numai din pricina ei. Lângă mine, pe nisip, s-a întins Collette. Colette e fragilă și vaporoasă, piciorul ei mititel abia atinge pământul, vorba ei sună ca cristalul lovit încetișor cu un cuțitaș de argint. A ieșit abia din mare, apa scânteie pe dânsa și pare o naiadă obosită. Respiră ușurel, ca și cum s-ar prelinge pe corpul ei o adiere, și sânii mititei îi tremură ca două frunze gemene. Cu brațele pe solduri
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
aduci aminte unde ne-am întâlnit prima oară? Ne întâlnim acolo la noapte, îmi șoptește. În apartamentul meu, caseta de la robotul telefonic s-a terminat. În cutia poștală, facturile sunt atât de îndesate, încât le scot de-acolo cu un cuțitaș. Pe masa de bucătărie e un mall, construit pe jumătate. Se vede clar ce este chiar și fără poza de pe cutie, fiindcă parcările sunt făcute. Pereții sunt ridicați, ferestrele și ușile sunt puse deoparte, cu geamurile deja instalate. Panourile acoperișului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ce anunța că, "din acest moment, intrăm într-o etapă superioară a construcției societății, în care avem de rezolvat probleme hotărâtoare, într-un spirit revoluționar și militant". Își dezbrăcă fluierând blana, coada, coarnele și copitele și săpă grăbit cu un cuțitaș o groapă măruntă, împingîndu-și înăuntru accesoriile făcute sul, învelite în blana cu păr negru, lucind murdar și stins precum floacele unui câine, înnodate strâns cu mânecile fără manșete, și astupîndu-și-le cu mișcările ritmate ale unui parașutist ce-și îngroapă parașuta
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
erau scrisori, amândouă erau plicuri. Îl extrase pe primul, cel cu pântecul mai supt, folosind două degete, învîrtindu-l pe toate părțile și luând notă că era sigilat. - Să-l desfac? - Evident. Ar fi foarte dificil de citit nedesfăcut. Primi un cuțitaș și îi trecu lama pe sub sigiliu. Sigilii mai văzuse doar în pozele din "Magazin istoric". Acum fărâmița aievea unul. Sigiliul era roz, plicul roz, hârtia care scăpă din vizuina plicului era roză și, pentru a frânge pe genunchi monotonia în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu am să-l mai văd vreodată - un briceag mic, o jucărie mai mult, pe care îl adusese tatăl meu de pe front. I-l dăduse, spunea, spre a o necăji pe mama, o fată la Brno. Era de fapt un cuțitaș de desfăcut scrisori, cu mici plăsele de os gălbejite de timp. „Știi“, mi-a spus Ghidale când mi-a dat timbrul acela, „la Hanuca, noi aprindem luminile și cântăm un cântec tare frumos. M-a învățat mama. Dacă vrei, ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de înspăimântător - parcă eram încă în amintirea mea, privind în același timp prezentul. Dar apoi s-a întors și într-o clipă am știut ce face și am înțeles că nu era nicidecum vorba de excremente de șoarece. Ținea un cuțitaș cu o mână, iar cealaltă se odihnea pe masa de toaletă. Deasupra unui cartonaș. Dar nu era singurul. Erau cu duzinile - ba nu, cu sutele. Într-o grămadă dezordonată într-o parte a ei. Și cu o groază de nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
a întrebat... Tocmai atunci intră, prin ușa întredeschisă, chipul „destul de frumos“ din portretul aflat deasupra sofalei, dar mai aprins la pielița obrazului decât era în ramă, domnișoara Iulia Margulis, îmbrăcată într o rochie de catifea verde, aducând două farfurii, două cuțitașe de argint și două mere bot de iepure. Doctorul le cerea copiilor să mănânce măcar un fruct în fiecare zi, iar pentru iarnă avea în pivniță un raft plin cu mere așezate la distanță de un deget unele de altele
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dispăruse. Nicu îl lăsă să se descarce, era obișnuit cu nervii, de la maică-sa, dar reținu noutățile. — Desenează-mi aici ce ți-a dat. Îi întinse lui Nicu o splendidă coală velină. Luă un creion și-l ascuți cu un cuțitaș. Lui Nicu îi plăcea să deseneze, dar până acum nu făcuse asta decât pe tăbliță și în zăpadă. Era prima dată că avea la dispoziție o foaie albă și un creion. Se îmbujoră și, opintindu-se ca atunci când căra un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
meu s-a oprit. Îmi puteți spune de câtă vreme suntem aici? — De o oră, spuse Josef. — Așadar Încă două ore, observă gânditor doctorul Czinner. Nici unul din ceilalți doi nu-l auzi. Josef se duse pe vârfuri la fereastră, ținând cuțitașul În mână, iar Coral Îl urmări din priviri. — Vino-ncoa, Fraülein, spuse Josef, și când ea ajunse lângă el, Îi spuse În șoaptă: Ai ceva cremă? Ea Îi Înmână un borcănaș de cremă de față din geantă și el Întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și nu putu vedea nimic, doar niște siluete neclare mișcându-se agitate Încoace și-ncolo ca să se Încălzească. Dr. Czinner Își apropie gura de sticla geamului și-i vorbi soldatului În limba lui: — Cum te cheamă? Cranț, cranț, cranț făcea cuțitașul de tăiat hârtie, dar când alunecă, zgomotul ascuțit fu Înăbușit de stratul de cremă. — Ninici, spuse o rămășiță de voce prin sticla Înghețată. — Ninici, repetă rar doctorul Czinner. Ninici. Cred că l-am cunoscut pe tatăl dumitale În Belgrad. Ninici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și atunci fața i se Încingea foarte tare. Mama obișnuia să se așadă lângă el cu o cârpă, ca să-l șteargă de sudoare. Ce chestie că Înălțimea voastră l-a cunoscut! Să deschid cumva fereastra, să putem vorbi mai bine? Cuțitașul lui Grünlich făcea cranț, cranț, cranț. Un șurubel ieși și se auzi un clinchet ca de ac căzut pe podea. Nu, spuse Czinner. Tovarășului tău s-ar putea să nu-i placă asta. — S-a dus până În oraș, la cazarmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
găsește totdeauna cale de întoarcere. Întoarcerea acasă... 29 iunie 2007 Am ajuns la ultima pagină a caietului. De fapt, nu chiar ultima. Mai sunt două file lipite de copertă. Nu știu dacă întâmplător sau intenționat. Le dezlipesc ușor cu un cuțitaș. Și iată surpriza: o notă de final scrisă de P.H.L., cu literă măruntă și aruncată grăbit: „Am transcris aceste întâmplări după povestirea bunului meu prieten și fost coleg de liceu - Vladimir Răuțki. S-a hotărât să-mi spună totul când
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Încă primeam notificare instantanee când Îmi venea un nou e-mail. L-am deschis. Bună, iubito, ce faci?? Lucrurile sunt nebunești pe aici, ca Întotdeauna. Mai ții minte, ți-am povestit că Jeremiah le-a amenințat pe toate fetițele cu un cuțitaș pentru deschis cutii pe care Îl adusese de acasă. Ei bine, se pare că a vorbit serios - azi l-a adus din nou la școală și a tăiat-o pe mână pe o fetiță În timpul recreației și a făcut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ar fi mărit tezaurul templului pînă în înaltul ceriului unde să adune recolta de prepuțuri de la Neamuri și mare bucurie ar fi fost în tot tribul întunecaților conduși de Talpa Iadului. Și tot ei ar fi fost beneficiarii industriei de cuțitașe cu care trebuiau tușinate abajururile goimilor, iar această prosperitate de prospături era numai pentru ei. Tot așa sînt astăzi benefi- ciarii industriei holocaustului și ai celor ,,șase milioane de asasinați de către naziștii germani și fasciștii români” din care ei au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
toată mulțimea la o gazdă, stăpâna casei împodobește o masă cu o față curată , iar gospodarul pune pe masă un ciubăraș sau un vas cu apă neîncepută. O dată Vergelul început, fiecare participant la ceremonie aruncă în apa neîncepută un obiect cuțitaș, crucer, bumb, inel, cheiță, cercel). Apoi, un băiat, de 10-13 ani, scoate câte un obiect din apă și, împreună cu "vergelatorul" sau vestitorul de Anul Nou, prevesteau norocul fiecăruia, rostind, în același timp, urarea de Anul Nou: "Anul vechi, ici, se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale conjuntivitei datorită iritării globului ocular de către unele fire ale genelor de pe pleoapele inferioare, ce cresc anormal și care se manifestă prin mâncărime, se fac spălături și se pun comprese cu ceai de busuioc, scoțându-se perii cu ajutorul unei pensete, cuțitaș sau al unui ban de argint. Oblojeli cu aluat făcut din albuș de ou și miere de albine, cu felii de castraveți verzi, cu cartofi cruzi, chișleag amestecat cu tărâțe de grâu și făină de porumb, precum și cu miere de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]