KorAP: Find »[drukola/base=cuantificator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...11 >

254 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

cu scaunul ș.a.m.d.): (33) a. Scaunul a fost vândut. b. Guvernul a fost învestit. c. Bucureștiul este capitala României. d. Apa este un lichid. Restricția sintagmelor partitive de a se combina doar cu predicate omogene se datorează semanticii cuantificatorului partitiv. Sintagma partitivă are o referință cumulativă, indiferent ce tip de nominal se află pe poziția a doua. Atunci când cuantificatorul partitiv se combină cu nominale care nu au în sine o referință cumulativă (de exemplu, substantivele numărabile la singular 65

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
României. d. Apa este un lichid. Restricția sintagmelor partitive de a se combina doar cu predicate omogene se datorează semanticii cuantificatorului partitiv. Sintagma partitivă are o referință cumulativă, indiferent ce tip de nominal se află pe poziția a doua. Atunci când cuantificatorul partitiv se combină cu nominale care nu au în sine o referință cumulativă (de exemplu, substantivele numărabile la singular 65), ele schimbă tipul de referință a nominalului: aceasta devine cumulativă, obținută prin suma părților minimale din denotația substantivului. Sintagmele partitive

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Bucureștiul, respectiv apa. Dintre aceste patru entități, doar entitatea colectivă guvern are unități minimale de tip atomic (individ) în denotația sa, mai precis, miniștrii. 1.4. Acordul sintagmelor partitive Acordul verbului predicat cu sintagmele partitive este determinat de semantica nominalelor cuantificatoare din aceste sintagme (N1), de tipul de predicat cu care se combină sintagma partitivă și de sensul nominalului cuantificat (N2). 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă Faptul că nominalele colective admit acordul verbului predicat la

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
4. Acordul sintagmelor partitive Acordul verbului predicat cu sintagmele partitive este determinat de semantica nominalelor cuantificatoare din aceste sintagme (N1), de tipul de predicat cu care se combină sintagma partitivă și de sensul nominalului cuantificat (N2). 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă Faptul că nominalele colective admit acordul verbului predicat la plural doar când fac parte dintr-o sintagmă partitivă este foarte important pentru înțelegerea semanticii cuantificatorilor partitivi și a acordului cu sintagmele partitive, în general

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de sensul nominalului cuantificat (N2). 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă Faptul că nominalele colective admit acordul verbului predicat la plural doar când fac parte dintr-o sintagmă partitivă este foarte important pentru înțelegerea semanticii cuantificatorilor partitivi și a acordului cu sintagmele partitive, în general. Înțelegând care este referința sintagmelor partitive, putem înțelege de ce se poate face acordul la plural când nominalul cuantificat este un colectiv sau un substantiv numărabil la plural. Cuantificatorul partitiv schimbă tipul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
pentru înțelegerea semanticii cuantificatorilor partitivi și a acordului cu sintagmele partitive, în general. Înțelegând care este referința sintagmelor partitive, putem înțelege de ce se poate face acordul la plural când nominalul cuantificat este un colectiv sau un substantiv numărabil la plural. Cuantificatorul partitiv schimbă tipul de denotație al colectivului: acesta nu mai denotă un grup, ci o sumă. Denotația de tip grup este specifică substantivelor colective la singular (guvern, echipă), iar cea de tip sumă caracterizează substantivele numărabile la plural (scaune, mere

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
au în denotația lor entități atomice, spre deosebire de alte substantive la singular (cele numărabile, cele masive, numele proprii). În denotația substantivului guvern se regăsesc entitățile atomice miniștrii, în denotația substantivului colectiv echipă găsim entitățile atomice jucători etc. În combinație cu un cuantificator partitiv, aceste entități devin vizibile pentru sintaxă. Când aceste entități atomice sunt pertinente din punct de vedere pragmatic sau accesibile din punct de vedere cognitiv, este posibil acordul la plural: (34) a. O parte din guvern este corupt / % sunt corupți

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
plural, deoarece în denotația lor nu regăsim entități atomice 67. Ipoteza referitoare la acordul la plural al sintagmelor partitive cu substantive colective poate fi aplicată și la acordul sintagmelor partitive cu N2 la plural (O parte din studenți au venit). Cuantificatorul partitiv exprimă suma părților minimale din care este alcătuită entitatea denotată de N2 (nominalul cuantificat). În denotația substantivelor numărabile la plural regăsim ca părți minimale entități atomice (studenți = student + student + student etc.), astfel încât sintagma partitivă exprimă suma unor entități atomice

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
N2 la plural, dar nu cu N2 colectiv. Substantivele colective sunt doar semantic plurale, astfel încât acordul la plural se produce doar în anumite condiții semantice: membrii colectivității sunt mai pertinenți în context decât ansamblul. 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă Substantivele care pot apărea pe prima poziție în sintagma partitivă pot avea sau nu sens intrinsec partitiv: (i) cuantificatori partitivi: majoritatea, o parte, restul, un sfert, o jumătate, numeralele fracționare (o treime, o pătrime, o cincime, o

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
anumite condiții semantice: membrii colectivității sunt mai pertinenți în context decât ansamblul. 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă Substantivele care pot apărea pe prima poziție în sintagma partitivă pot avea sau nu sens intrinsec partitiv: (i) cuantificatori partitivi: majoritatea, o parte, restul, un sfert, o jumătate, numeralele fracționare (o treime, o pătrime, o cincime, o zecime etc.); (ii) nominale cantitative, fără sens intrinsec partitiv, cu diverse valori semantice: (a) substantive care exprimă ansambluri de entități (colective): o

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de studenți dintre studenți b. un kilogram din banane = un kilogram de banane din banane (iii) pronume indefinite și numerale: fiecare, niciunul, vreunul, câțiva, unul, altul, oricare, oricine, care, cine; doi, trei, al treilea etc. 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi Dacă N1 este un substantiv, cu sau fără sens partitiv intrinsec, acordul are aceleași caracteristici pe care le-am discutat mai sus, în legătură cu sintagmele cu o parte. Dacă N2 este un substantiv la plural, e preferat acordul la plural

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
parte dintre ei nu știau / *știa că au examen într-o săptămână. c. Jumătate dintre jucători au fost testați antidoping / *a fost testată antidoping. 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite Acordul sintagmelor partitive în care N1 este un pronume cuantificator, indefinit, depinde de semantica fiecărui tip de pronume în parte. (i) Unul Dacă pe poziția N1 se află cuantificatorul singular unul, este posibil doar acordul la persoana a III-a singular: (41) a. Unul dintre studenți a plecat / *au plecat

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
antidoping / *a fost testată antidoping. 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite Acordul sintagmelor partitive în care N1 este un pronume cuantificator, indefinit, depinde de semantica fiecărui tip de pronume în parte. (i) Unul Dacă pe poziția N1 se află cuantificatorul singular unul, este posibil doar acordul la persoana a III-a singular: (41) a. Unul dintre studenți a plecat / *au plecat. b. Unul dintre noi a plecat / *am plecat mai devreme. (vs Eu am plecat mai devreme.) Pentru a explica

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
am fi văzut acel glonț venind (www.motociclism.ro) c. Cel mai bine ar fi să-l întrebați pe domnul Meleșcanu și pe domnul Traian Băsescu, să vedeți dacă vreunul dintre dânșii recunosc acest lucru. (D. Rușanu, Realitatea TV, 2008) Cuantificatorul vreunul presupune mai mulți referenți posibili, virtuali (spre deosebire de unul, care are un singur referent posibil), exprimând și indecizia sau necunoașterea vorbitorului. Astfel, acordul la plural este unul semantic, reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
este unul semantic, reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). (iii) Niciunul Conform normei gramaticale, acordul trebuie să se facă la persoana a III-a, singular. Acest acord ar corespunde interpretării cuantificatorului niciunul drept subiect: (44) a. Niciunul dintre studenți nu a promovat la nivelul "foarte avansat". b. Niciunul dintre noi nu a votat pentru acceptarea propunerii de lege. Vorbitorii fac însă și acordul la plural (exemplele de mai jos sunt atestate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
un acord prin atracție care se întâlnește în limbajul neîngrijit (vezi Nedelcu, 2009). Însă acordul la plural se întâlnește și în propoziții cu topica predicat - subiect (vezi (45)a, b), unde nu poate fi vorba de acord prin atracție, deoarece cuantificatorul singular niciunul este mai apropiat de verbul-predicat. Prin urmare, explicațiile semantice sunt mai adecvate, cel puțin în unele cazuri. Propoziția Niciunul dintre studenți nu a venit are sensul "pentru fiecare x, dacă x este student, atunci x nu a venit

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sensul "pentru fiecare x, dacă x este student, atunci x nu a venit": (46) a. Niciunul dintre studenți nu a venit. b. ¬∃x [student (x) & a venit (x)] Propoziția (46)a este sinonimă cu (47)a și (47)b, fără cuantificator sau cu cuantificatorul tot: (47) a. Studenții nu au venit. b. Toți studenții nu au venit. Cu alte cuvinte, (46)a se referă la mai mulți studenți, nu la unul singur. Predicatul nu a venit se aplică mai multor entități

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
x, dacă x este student, atunci x nu a venit": (46) a. Niciunul dintre studenți nu a venit. b. ¬∃x [student (x) & a venit (x)] Propoziția (46)a este sinonimă cu (47)a și (47)b, fără cuantificator sau cu cuantificatorul tot: (47) a. Studenții nu au venit. b. Toți studenții nu au venit. Cu alte cuvinte, (46)a se referă la mai mulți studenți, nu la unul singur. Predicatul nu a venit se aplică mai multor entități (tuturor studenților denotați

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
celălalt exclusiv. Când este utilizat oricare inclusiv, predicatul se aplică în mod cumulativ tuturor entităților denotate de sintagma partitivă, ca în exemplele de mai sus. Acest tip semantic permite acordul la plural. Propozițiile din (50) sunt sinonime cu propozițiile cu cuantificatorul universal tot din (51): (51) a. Toți au responsabilități diferite. (cf. Oricare dintre ei au responsabilități diferite.) b. Toți au făcut greșeli. (cf. Oricare dintre ei au făcut greșeli.) Când este utilizat oricare exclusiv, predicatul se aplică doar uneia dintre

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
propozițiile cu tot: (54) Fiecare dintre studenții din grupa 3 au primit nota 10. = "Toți studenții din grupa 3 au primit nota 10" Acordul la plural este semantic: predicatul se aplică unui ansamblu de indivizi, nu doar unuia singur. Prezența cuantificatorului fiecare subliniază lectura distributivă a predicatului, faptul că fiecare dintre entitățile denotate de sintagma partitivă verifică valoarea de adevăr a propoziției. Dacă pronumele cuantificator fiecare se combină cu un nominal la singular, chiar dacă din context reiese faptul că este vorba

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
la plural este semantic: predicatul se aplică unui ansamblu de indivizi, nu doar unuia singur. Prezența cuantificatorului fiecare subliniază lectura distributivă a predicatului, faptul că fiecare dintre entitățile denotate de sintagma partitivă verifică valoarea de adevăr a propoziției. Dacă pronumele cuantificator fiecare se combină cu un nominal la singular, chiar dacă din context reiese faptul că este vorba de mai multe entități, acordul la plural nu este posibil: (55) a. La examen s-au prezentat o sută de studenți. Fiecare student a

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
propoziții. Acest acord inclusiv este mai degrabă de tip pragmatic, el reflectă o includere sau o implicare afectivă a vorbitorului: (60) Ne-am împărțit sarcinile. Unii am participat la decorarea sălii, alții am ajutat la prepararea bucatelor. În sintagmele cu cuantificatorii niciunul, fiecare, unii, alții, vreunii, oricare, care, cine, acordul se poate face cu N1 sau cu N2, semantic: (61) a. Niciunul dintre noi nu a plecat / am plecat. b. Fiecare dintre noi a plecat / am plecat. c. Unii dintre noi

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
din scaun a fost vopsit în verde, altă parte a fost vopsită / ?vopsit în albastru. (= "altă parte din scaun") b. O parte dintre studenți au făcut un referat, altă parte a dat / ?au dat examen. (= "altă parte din studenți") Când cuantificatorul (N1) este un pronume indefinit (fiecare, unii etc.) sau un numeral (doi, trei etc.), pronumele personale de persoana I și a II-a sunt omise destul de frecvent. Exprimarea pronumelor personale (noi, voi) nu este necesară, întrucât informația lor poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
plecat. e. Nu am stat toți până la sfârșit. = Noi nu am stat toți până la sfârșit. Această analiză are avantajul de a explica și exemplele cu tot și amândoi, pentru care ipoteza sintagmei partitive nu este acceptabilă. 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv Ștefănescu (1997) consideră că dacă N1 este reliefat, acordul la singular este obligatoriu. Ca mijloace de reliefare, autoarea menționează adverbul restrictiv de focalizare doar și adjectivele calificative subordonate nominalului partitiv: (72) a. Doar o parte dintre studenți este angajată

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
bun. (Ștefănescu, 1997: 210) c. O mare / bună parte dintre copii știa răspunsul corect. d. O parte importantă / considerabilă dintre copii știa răspunsul corect. Deși prezența unor adverbe de focalizare sau a unor adjective poate accentua valoarea referențială a nominalului cuantificator, acordul la plural este posibil și în prezența acestor elemente (cel puțin, pentru unii vorbitori). Prin urmare, generalizarea făcută de Ștefănescu (1997) este prea puternică. Reliefarea nominalului partitiv poate atrage acordul cu acesta, dar nu este o regulă: (73) a

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]