90 matches
-
lacurile și sărurile sale autorizate IV/1 Colorant cosmetic Aluminiu IV/1 Colorant cosmetic Hidroxisulfat de aluminiu IV/1 Colorant cosmetic Silicat de aluminiu hidratat natural, Al2O3.2SiO2.2H2O, ce conține carbonați de calciu, magneziu sau fier, hidroxid feric, nisip cuarțos, mică etc, ca impurități IV/1 Colorant cosmetic Lazurit IV/1 Colorant cosmetic Substanțe prezente în stare naturală, în principal silicatul de aluminiu colorat cu oxid feric IV/1 Colorant cosmetic sulfat de bariu ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
T NACE 14.13: Extracția ardeziei 14.13.10.00 Ardezie, brută, degroșată sau simplu debitată în blocuri sau plăci dreptunghiulare sau pătrate 2514 kg T NACE 14.21: Extracția pietrișului și nisipului 14.21.11.50 Nisipuri silicioase (nisipuri cuarțoase sau nisipuri industriale) 2505.10 kg S 14.21.11.90 Nisipuri pentru construcție cum ar fi nisipurile argiloase; nisipuri caolinice; nisipuri feldspatice (excl. nisipurile silicioase, nisipurile metalifere) 2505.90 kg S 14.21.12.10 Prundiș, pietriș, pietre concasate
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
În nisipuri apar concrețiuni cu formă sferică, denumite trovanți, iar popular balatruci, dimensiunile lor ajungând la peste 1m în diametru, având o rezistență destul de mare, asemănătoare cu cea a gresiilor. Se găsesc în Dealul Feleacului - Cluj, la Costești - Vâlcea. Nisipurile cuarțoase curate, prin mobilitatea lor mare permit alunecarea particulelor unele peste altele, creepingul fiind în acest caz un proces de modelare principal. Pentru nisipurile argiloase procesele care le modelează sunt solifluxiunea și șiroirea. Când nisipurile cuprind în amestec și pietrișuri, prin
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului de la Crasnaleuca se exploatează argile bentonitice, gresii calcaroase și nisipuri obișnuite. Carierele de piatră sunt exploatate încă din secolele XV - XVI. Piatra extrasă este folosită în zidurile de împrejmuire
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
grafitul și diamantul care, având diferite proprietăți, diamantul fiind cea mai dură substanță de pe Terra, iar grafitul un mineral cu duritate mică, au aceeași formulă chimică, și anume C-carbon. Ingredientul principal din sticlă este cuarțul (silicea) provenit din nisipul cuarțos. Silicea se incălzește până se topește, la circa 1100 °C, modelată, apoi răcită rapid. Alte ingrediente importante sunt calcarul și soda. Se adaugă borax pentru a-i mări rezistența la caldură. Oxidul de plumb îi mărește strălucirea și calitatea la
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
minieră din Ocna Mureș, județul Alba. În afară de exploatarea zăcămintelor de sare gemă de la Ocna Mureș și Războieni-Cetate, a avut în ultimele decenii și sarcina exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale nemetalifere (zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii și zăcământul de bentonit de la Ocna Mureș). Intreprinderea aparține "Societății Naționale a Sării" din București (SALROM). Adresa: str. Mihai Eminescu 19, 515700 Ocna Mureș. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei. Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
<br> Gresia este o rocă sedimentară rezultată din granule de nisip cimentate. Ea poate fi friabilă sau bine consolidată. Gresiile sunt utilizate în industria materialelor de construcții, în industria sticlei (gresiile cuarțoase), în sculptură și în arta decorațiunilor interioare și exterioare în general. O gresie argiloasă, cu granule fine, care se poate desface usor în foi subțiri, utilizate la acoperirea caselor, ca dale pentru pardoseli și, în trecut, la fabricarea tăblițelor pentru
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
din această unitate montană. În partea nordică și centrală a Suhardului, cristalinul formează un anticlinal, care dă cele mai mari înălțimi; în axul lui apar șisturi mezometamorfice, iar flancurile sînt alcătuite din șisturi epimetamorfice. Șisturile mezometamorfice sînt prezente prin micașisturi cuarțoase, biotitice și cu granați, șisturi cuarțito-biotitice, paragnaise, gnaise și calcare, care generează un relief cu forme mai rotunjite, cu excepția calcarelor ce se înscriu în peisaj printr-o morfologie aparte, în special în lungul culmilor principale. Seria șisturilor epimetamorfice acoperă transgresiv
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
care generează un relief cu forme mai rotunjite, cu excepția calcarelor ce se înscriu în peisaj printr-o morfologie aparte, în special în lungul culmilor principale. Seria șisturilor epimetamorfice acoperă transgresiv nucleul zonei anticlinale și sînt formate dintr-un complex inferior cuarțos — cu participarea largă a cuarțului (fapt vizibil în Masivul Omu, unde cuarțul lăptos apare frecvent la zi, imprimînd peisajului o notă specifică prin culoarea sa alb-strălucitoare) și dintr-un nivel sericito-cuarțos. Formațiunile sedimentare sînt alcătuite în primul rînd din sedimente
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe. Fauna este bogată atât în zona împădurită, cât și în zonele agricole și în cea acvatică. În raza satului Bajura se găsește, la mare adâncime, nisip cuarțos (silicos), îmbibat cu apă. Stratul de nisip ocupă o suprafață de circa 40 km pătrați, în grosime de 3-17 m, care poate fi exploatat prin metoda „aer - lift”. La Podriga (2 km sud-vest de Darabani) forajele au întâlnit gaz metan
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
paleogen, burdigalian, tortonian-sarmațian și pliocen. Însă, în regiunea bazinului Secașului Mic extindere deosebită au numai depozitele ciclurilor: paleogen (depozitele oligocene = conglomerate, gresii roșii și vărgate și nisipuri), tortonian-sarmațian (depozitele sarmațiene = marne, marne nisipoase și nisipuri) și pliocen (depozitele pannoniene = nisipuri cuarțoase și micacee, argile marnoase și pietrișuri). Depozitele pleistocene (pietrișuri și nisipuri), întâlnite cu precădere pe stânga Secașului Mic, intră în componența teraselor, iar cele holocene (nisipuri și pietrișuri aluvionare), în componența luncilor. are o suprafață de 356 km², cu lungimea
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
suprafețe mari pe versanții sudici, ce aparțin Podgoriei Dealu Mare. Pe flancurile sudice ale anticlinalului Istriței apar complexe de calcare sub formă de cuestă, exploatabile pentru industria materialelor de construcții, care beneficiază pe plan local și de existența unor nisipuri cuarțoase. Industria extractivă este prezentă prin mina de petrol de la Sărata Monteoru. Rețeaua națională de telcomunicații beneficiază de un număr de relee radio-TV și de telefonie mobilă - situate la nivelul vârfului, unde se află și o stație de monitorizare seismică. Turismul
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Năeni, Istrița, Pietroasele, Ciuhoiu, sunt folosite ca și piatră brută sau cioplită pentru construcții, monumente funerare, materie primă pentru prepararea varului și prin măcinare și pentru prepararea filerului necesar acoperiririi îmbrăcăminților asfaltice. La Năeni există și o exploatare de nisipuri cuarțoase. La Sărata Monteoru industria extractivă este prezentă printr-o mină de petrol. Turismul beneficiază atât de pe urma stațiunii Sărata Monteoru, cât și de pe urma obiectivelor din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii - Drumul Cramelor. Satele pomi-viticole, răspândite în special pe povârnișurile
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]