675 matches
-
Basilica de la Niculițel cu cripta (martyrion) respectivă este însemnată pentru istoria creștinismului nostru, pentru că aici s-au păstrat singurele moaște de martiri aflate până acum pe teritoriul românesc. În prezent, moaștele celor patru martiri (sfinți) sunt depuse în biserica mânăstirii Cucoș aflată în apropierea locului unde au fost descoperite.18 Creștinismul în secolul al IV-lea Unul din cele mai interesante momente din istoria spațiului mediteranean este considerat secolul al IV-lea, căruia îi este propriu un adevărat "dualism religios". Un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
giucat la păpușării”, au meritul de a încerca trasarea unor caractere în acțiune și de a cuprinde replica personajelor în versuri destul de fluide, cu o vădită dispoziție către amuzamentul motivat. Comedie banului Constandin Canta ce-i zâc Căbujan și Cavaler Cucoș, scrisă în colaborare cu Neculai Dimachi și Dumitrache Beldiman, este o satiră împotriva zgârceniei și arghirofiliei. Giudecata femeilor, datată 1 decembrie 1806, admonestează, într-un limbaj uneori cel puțin nonconformist, moravuri și năravuri ale boierimii, printre personajele vehiculate numărându-se
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
în cadrul acestui proiect. Aduc mulțumiri tuturor celor care au fost și sunt alături de coordonatorii proiectuluiprof. Liliana Lemnaru, prof. Mariana Catrina, prof. Petru Lemnaru și anume: Primariei comunei Prisacani primar dr. ing. Constantin Chirilă, Postului de Poliție Prisacaniagent principal șef Cătălin Cucoș, sponsorilor, în special doamnei Virginia Murariu și domnului Daniel Murariureprezentanții Fundației Daniel Murariu, părinților și dumneavoastră, stimate doamne și domni profesori participanți la activitățile proiectului: prof. Vasile Țifui, prof. Georgiana Niță, prof. Adina Brânzea, prof. Luminița Popa, prof. Maria Argeanu
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
o guriță. - Na! fugi... - Mamaie, mai dă-mi una... mă rog! Tare mă rog! - Ah, tare[-i] frumușică și tare e nu-ș cum. Mai dă-mi... una... mă rog. - Ei, pleac-acum. - Și mă pui să-nvăț de toate - basmele lui Cucoș roșu - Nu vreu, nu vreu nici o iotă, eu învăț ce scrie moșu. - Moșu-tău. Tare-i cu minte și moșu-tău cela. - Este, El mi-a dat să-nvăț acuma și" a codrului poveste". - Hai fată... dă-mi o gură
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Slice of life. Health Management Technology feb. 2001. 22(2): 4. 8. Blake RH: Life, death, and public policy, DeKalb, IL: Northern Illinois University Press, 1988. 9. Bronzino JD: Introduction to biomedical engineering, San Diego, CA: Academic Press, 2000. 10. Cucoș C: Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002 11. Damir Dana, Toader Elena, Importanța expertizei medico-legale în practica drepturilor fundamentale ale persoanei, a-III-a Conferință Națională de Bioetică, Sibiu, 2007. 12. Davis AB: Medicine and its technology: An introduction to the history of
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
conținuturilor ascunse la reproducerea inegalităților de clasă și au abordat modul în care acestea contribuie la menținerea inechității de gen, de rasă sau de etnie. Investigând conținuturile (programe și manuale) destinate elevilor din clasele primare și gimnaziale din România, Constantin Cucoș (2002)1 enumeră elementele acestora care pot purta ideologii sau conținuturi ascunse: 1. Conținuturile formale și dozarea acestora. 2. Prezentarea și prelucrarea didactică a conținuturilor, putându-se distinge între variante curriculare directive - imperative, apodictice -, pe de o parte, și sugestive
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de impact „Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu” (Vlăsceanu, 2002) cuprinde o investigație asupra ideologiilor implicite din programele și manualele valabile în învățământul românesc obligatoriu în 2001, investigație ce s-a realizat prin analiză de conținut (Cucoș, 2002). Am selectat câteva referiri la manualele de limba și literatura română și de istorie pentru clasele primare. În cazul manualelor de limba și literatura română folosite în învățământul primar, s-au identificat numeroase elemente etnocentrice și autoglorificatoare din punct
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vol. 36, nr. 6, pp. 1002-1019. Collins, Randall, 1979,The Credential Society: An Historical Sociology of Education and Stratification, Academic Press,New York. Comisia Europeană, 2005, Key Data on Education in Europe, Office for Official Publications of the European Communities, Luxemburg. Cucoș, Constantin, 2002, „Forme ale «curriculumului ascuns»: ideologii școlare implicite și explicite”, în Lazăr Vlăsceanu (coord.), Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Editura Polirom, Iași. Dale, Roger, 2001, „Shaping the Sociology of Education over a Half-a-Century”, în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Observați ce se întâmplă. b. Accentuați diferit același enunț și observați rezultatele. Exemplu: „Pentru mâine aveți o temă frumoasă. Pentru mâine, aveți o temă frumoasă!!” În cadrul cercetării CPV sunt în curs studii foarte interesante care urmăresc valoarea comunicativă a tăcerii (Cucoș, 1996). Orice cadru didactic știe, din propria sa experiență la clasă, că există tăceri-nedumeriri, tăceri-vinovății, tăceri-proteste, tăceri-aprobări, tăceri-laborioase (se gândește intens), tăceri-provocatoare, tăceri-indiferente, tăceri-obositoare, tăceri-stimulative, tăceri-condamnări, tăceri-zgomotoase, tăceri-pedeapsă, tăceri-obraznice etc., exprimate atât de copii, cât și de profesor. Dacă, de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
colegii lor li se atribuie note mici. Alternativa recomandabilă la această modalitate de evaluare nu este notarea individualizată (care se caracterizează prin „încercarea de raportare a rezultatelor obținute de elevi la alte rezultate individuale, realizate de aceeași elevi, în timp” (Cucoș, 1996, p. 109), ci una care să încurajeze colaborarea. Morton Deutsch, psihologul social care a studiat timp îndelungat relațiile competitive și cele cooperative, a realizat un experiment în care a demonstrat beneficiile aprecierii elevilor în situații de cooperare. El a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Spiru Haret, Iași. • Crețu, C., 1995, Politica promovării talentelor, Ed. Cronica, Iași. • Crețu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași. • Cristescu, M., 1972, „Testul T.A.T. și tulburările de comportament”, in A. Cosmovici (coord.), Metode pentru cunoașterea personalității, EDP, București. • Cucoș, C., 1996, Pedagogie, Iași, Polirom. • * * *, 1994, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, DSM IV, ediția a IV-a, American Psychiatric Association, Washington. • Dafinoiu, I., 1996, Sugestie și hipnoză, Știință și Tehnică, București. • Dafinoiu, I., Cosmovici, A., 1994, „Structura și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
, Ion (6.III.1942, Costișa, j. Suceava), poet, folclorist și istoric literar. Este fiul Domnicăi (n. Cucoș) și al lui Serafim Filipciuc, țărani. Face studii medii la Rădăuți și Suceava, după care urmează cursurile Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic din Iași (1963-1966), devenind profesor de limba și literatura română la Costișa (1966-1971), Rădăuți (1971), Câmpulung Moldovenesc
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
și alte piese, jucate de trupele Tardini-Vlădicescu, Luchian, Lupescu. Câteva poezii patriotice, satire și fabule, compuse cu destulă ușurință și pricepere de versificator, a publicat în „Steaua Dunării”, „Curierul”, „Bârladul” și în gazetele redactate de el: „Opiniunea”, „Curierul de Dorohoi”, „Cucoșul în pragul ușii”. SCRIERI: Fata cojocariului, Iași, 1851. Repere bibliografice: [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Constituționariul” (Iași), 1858, 13; [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Curierul de Dorohoi”, 1874, 1-2; [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Constituționalul”, 1896, 2164; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 66, 222; Burada, Ist.
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
Gorki” din Moscova (1960). Debutează în presă cu schița Stejarul (1953), iar editorial în 1955, cu volumul Drumul spre sat, alcătuit din povestiri ideologizate despre satul basarabean în regimul sovietic. În romanele Regăsirea (1963), Țarină fără plugari (1963), La cântatul cucoșilor (1966), Neagră-i floarea de cireș (1977), Vâltoarea (1988), L. reia clișeele propagandei sovietice. A publicat și câteva povestiri valoroase (Valencea, 1982, Povestiri, 1989 ș.a.), care fac dovada unei bune cunoașteri a tehnicilor genului narativ scurt. A scris istorioare pentru
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
bată, Chișinău, 1957; Clopoțel, Chișinău, 1958; Flori de toamnă, Chișinău, 1960; La fântâna Stănculesei, Chișinău, 1962; Piese, Chișinău, 1962; Regăsirea, Chișinău, 1963; Țarină fără plugari, Chișinău, 1963; Buruieni de dragoste, Chișinău, 1964; Gângurel prinde la minte, Chișinău, 1964; La cântatul cucoșilor, Chișinău, 1966; Roata vieții, Chișinău, 1966; Moara copilăriei mele, Chișinău, 1967; Povestiri, Chișinău, 1969; Toaca iernii, Chișinău, 1970; Popas de-o noapte, Chișinău, 1975; Neagră-i floarea de cireș, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1977; Scrieri alese, I-II, pref. Haralambie
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
tc "Formele comunicării " 3.1. Tipologietc "3.1. Tipologie" Literatura de specialitate distinge o mare varietate de forme ale comunicării, oferită de diversitatea criteriilor de clasificare a acestora. Un inventar util întâlnim în analiza pe care o întreprinde Luminița Iacob (Cucoș, coord., 1998, p. 225), care enumeră șase criterii. Astfel, după criteriul partenerilor, întâlnim o comunicare intrapersonală, o comunicare interpersonală, una în grup mic și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe viitor. În spațiul cotidian, putem să ne situăm într-o arie extrem de largă de utilizări ale timpului. Totuși, deoarece timpul este limitat, trebuie să dezvoltăm o structurare și folosire eficientă a acestuia (ceea ce se intitulează managementul timpului). Covey (apud Cucoș,2002) găsește utile opt abordări în acest sens: (1) abordarea de tip „ordonează-te!” pune accentul pe eliminarea haosului și dezordinii care ne înconjoară; (2) abordarea de tip războinic presupune că timpul personal trebuie protejat; pentru a nu deveni sclavul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
referă mai degrabă la un nivel sugerat decât la unul clar, direct; astfel, elevii/studenții trebuie să distingă comunicarea pe intervalul a trei paliere: ceea ce a fost spus, cum a fost spus și de ce (nivelul în care apare metacomunicarea). Constantin Cucoș precizează că, „la limită, numai ceea ce se ascunde merită să fie cunoscut și transmis! Ne-spusul dobândește un statut semiotic privilegiat. Această posibilitate (benefică, credem) este dată de capacitatea de transcendere a limbii, de miraculoasa ei putere de a păcăli
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
precizează că, „la limită, numai ceea ce se ascunde merită să fie cunoscut și transmis! Ne-spusul dobândește un statut semiotic privilegiat. Această posibilitate (benefică, credem) este dată de capacitatea de transcendere a limbii, de miraculoasa ei putere de a păcăli” (Cucoș, 1997, p. 36). Hybels și Weaver (1989) vorbesc despre metacomunicare atunci când înțelesul apare în spatele cuvintelor; pentru cei doi autori, apariția metacomunicării este identificabilă pe trei niveluri: (1) ce a spus vorbitorul; (2) ce a intenționat vorbitorul să transmită și (3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și Pedagogică, București. Cristea, S. (2000), Dicționar de pedagogie, Editura Litera Internațional, Chișinău. Cristea, S. (2005), Teorii ale învățării. Modele de instruire, Editura Didactică și Pedagogică, București Cross, C.P. (1974), Interviewing and Communication in Social Work, Routledge & Kegan Paul, Londra. Cucoș, C. (1997), Minciună, contrafacere, simulare - o abordare psihopedagogică, Editura Polirom, Iași. Cucoș, C. (2002), Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al timpului școlar, Editura Polirom, Iași. Cucoș, C. (coord.) (1998), Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași. Cuilenberg, J.J.; Scholten
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Chișinău. Cristea, S. (2005), Teorii ale învățării. Modele de instruire, Editura Didactică și Pedagogică, București Cross, C.P. (1974), Interviewing and Communication in Social Work, Routledge & Kegan Paul, Londra. Cucoș, C. (1997), Minciună, contrafacere, simulare - o abordare psihopedagogică, Editura Polirom, Iași. Cucoș, C. (2002), Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al timpului școlar, Editura Polirom, Iași. Cucoș, C. (coord.) (1998), Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași. Cuilenberg, J.J.; Scholten, O. (1998), știința comunicării, Editura Humanitas, București. Cutright, M. (ed.) (2001), Chaos
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Interviewing and Communication in Social Work, Routledge & Kegan Paul, Londra. Cucoș, C. (1997), Minciună, contrafacere, simulare - o abordare psihopedagogică, Editura Polirom, Iași. Cucoș, C. (2002), Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al timpului școlar, Editura Polirom, Iași. Cucoș, C. (coord.) (1998), Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași. Cuilenberg, J.J.; Scholten, O. (1998), știința comunicării, Editura Humanitas, București. Cutright, M. (ed.) (2001), Chaos theory & higher education: leadership, planning & policy, Peter Lang, New York. Danielson, C. (1996), Enhancing Professional Practice. A Framework for
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Funcția prognostică Pe baza datelor furnizate de diagnoză, ca urmare a comparării acestora cu cerințele impuse de normative ale Noului Curriculum, evaluarea îndeplinește și această funcție de „pronosticare a nevoilor și posibilităților viitoare ale elevilor sau ale instituțiilor de învățământ”.<footnote Cucoș, C-tin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996, p.105. footnote> Funcția prognostică asigură stabilirea zonelor performanțelor viitoare ale elevilor, prin teste de aptitudini, teste de capacități și de abilități specifice. e) Funcția motivațională Această funcție stimulează activitatea de învățare a
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
în unele cazuri, pe când în alte cazuri poate fi total inadecvată. O metodă care „dă roade” de cele mai multe ori, și care stimulează atât creativitatea cât și gândirea critică poate fi brainstorming-ul (furtuna de idei). Această metodă este considerată de Cucoș (2006, p. 298) mai degrabă o metodă de stimulare a creativității decât o metodă didactică propriu zisă: . Scopurile acestei metode constau în . Se poate determina ce știu elevii despre un anumit subiect sau ce întrebări au legate de el, ceea ce
Brainstrorming-ul, metodă didactică bazată pe creativitate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rugină Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1176]
-
sau cum îți vrea să-i ziceți, se uita în coarnele ei, și ce-i spunea ea sfânt era. Din inimă, bietul moșneag poate c-ar fi mai zis câte ceva; dar acum apucase a cânta găina la casa lui, și cucoșul nu mai avea nici o trecere; șapoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu dedeochiul; căci baba și cu fiică-sa îl umplea de bogdaproste. Într-una din zile, moșneagul, fiind foarte amărât de câte-i spunea baba
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]