110 matches
-
cale de o oră și ceva, au vorbit puțin și de nimicuri. Era și altă lume în compartiment, împestrițată, lume în mijlocul căreia nu se simțeau bine și nici la loc prielnic pentru discuțiile lor. Au privit mai mult pe ferestre, cuconul Stejărel lămurind pe Neculai Brateș cam pe unde trec hotarele moșiilor, cum se învecinează între ei proprie tarii, a l cui e grâul încă nesecerat, de ce se dărâmă cutare conac, cât cuprinde Bahluiul când se revarsă și cât de afurisită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
încă nesecerat, de ce se dărâmă cutare conac, cât cuprinde Bahluiul când se revarsă și cât de afurisită e apa lu i... Când a început a se arăta ca o căciulă roșie, țurcăne ască, acoperișul de țiglă al turnului cooperativei Cotnari, cuconul Stejărel s a pornit cu înverșunare contra acelei ins tituții de stat. - Să vezi, Culai, mișelie întreagă. S-a prăbușit toată! Trei pivnițe suprapuse, s au făcut terci. Și abia împlineș te în toamna asta trei ani de când a fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
răspuns Neculai Brateș ridică din umeri . - Ceplenița, Culai. Să vedem acum, domnule profesor, dacă analizând numele acestui sat, după legile filologiei, ai să poți să-mi spui de unde-i vine. Neculai Brateș nu se obosi în nici o gândire, răspunz ând cuconului Stejărel că nu pentru a da examene la filol ogie a venit la Cotnar. - Să ți spun tot eu, Culai. Glăsuiește Cronica un dev a... - Iar îmi citești din cronici? - Dacă cronica e biblia mea, ce să fac, Culai? Trăncănesc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
E, te-am lămurit? - Și tocmai în locul cel mai ridicat te duc, Culai. L a Jenică Melinte. - La el mergem? - Ia acolo, spre piscul acela. Să vezi priveliște frumoasă ce are casa lui. S au așternut din nou cărării. Pe cuconul Stejărel l a îndepărtat însă de la discuți e o altă arătare a trecutului. Cum ridicaseră panta cu încă câ țiva metri, dintr o vale începură a se iți zidurile unor ruine. - Da măseaua asta stricată o vezi? - Ce măsea, cucoane
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
credința ortodoxă, chibzuind a așeza în locul ei pe cea catolică Când a terminat de povestit, se găseau ajunși între o bisericuță veche și un beci și mai vechi, a c ărui bol tă se surpase. Prilej să se oprească iarăși cuconul Stejărel ... - Ale lui Ștefan sunt amândouă, măi Culai, schimbă deodată glasul cuconul Stejărel, am o bănuial ă. Mi-i frică să nu fi fost cândva primar al Cotnarului, Gheorghi ță Mârza . - Dar cum îți veni, cucoane Stejărel să sari de la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
terminat de povestit, se găseau ajunși între o bisericuță veche și un beci și mai vechi, a c ărui bol tă se surpase. Prilej să se oprească iarăși cuconul Stejărel ... - Ale lui Ștefan sunt amândouă, măi Culai, schimbă deodată glasul cuconul Stejărel, am o bănuial ă. Mi-i frică să nu fi fost cândva primar al Cotnarului, Gheorghi ță Mârza . - Dar cum îți veni, cucoane Stejărel să sari de la Ștefan Vodă la Gheorghiță Mârza? - Uite cum și parcă văd că o să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bine că îmi dau mereu dreptate. Că la Feiga Papiș, în noaptea aceea , nu și nu, că nu am deloc dreptate. E, nu e așa că e frumos? Iată acesta e Cotnarul! Vestitul Cotnar din cronici și din burțile noastre! - și cuconul Stejărel seceră cu o mână aerul, de jur împre jur. - Care cucoane Stejărel? Că după unii sunt nu mai vreo optzeci de hectare; după alții o sută. Alții îs și mai filotimi, o sută cincizeci. Cuconul Stejărel se așeză la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din burțile noastre! - și cuconul Stejărel seceră cu o mână aerul, de jur împre jur. - Care cucoane Stejărel? Că după unii sunt nu mai vreo optzeci de hectare; după alții o sută. Alții îs și mai filotimi, o sută cincizeci. Cuconul Stejărel se așeză la vorbă lungă. - Să ți-l arăt, Culai. Am s-o iau din iasʹ parte și am să-i urmez limita. Dealul acela îi Năslăul. Nu ți ne de Co tnari. Pe el sunt viile Vlădoiancii. Acolo
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
istorice n-avea altă stemă. O lampă chioară destăinuia câteva mese șchioape cu rude le lor și mai sărace (scaunele), o gură de bucătărie și un adân c de beci. într-o zi, mare de bucureșteni năpădește crâșma lui Manaș. Cuconii dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș. Deci veniseră buluc, cu ifos și cu nerăbdare. Dugheana Cotnarului însă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
veșmintele: lepădate de unii, adoptate grabnic de alții. În „adunările dănțuitoare“ descrise de Kogălniceanu la 1839, majoritatea participanților aparține clasei de mijloc: „scriitori pe la secții, vechili pe la divanuri, doftori de dinți și de cai, spițeri, toți alegători la Eforie, toți cuconi“ (s.m.), mândri așadar de titlul pe care începuseră să-l arboreze profitând de relaxarea anumitor convenții sociale. În comedia Îngâmfata plăpămăreasă, femeia meseriașului, în dorința ei de modernizare, pretinde să i se spună cucoană și nicidecum jupâneasă, în vreme ce soțul ei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a probat una dintre calitățile cele mai rare în spațiul românesc, rezistența la compliment, la îmbătarea cu apă rece. Mai recent, Cărtărescu a scos un volum mult sub nivelul lui pe care și l-au smuls din mână cucoanele și cuconii, volum care a fost piratat și care mai avea puțin și bătea în România mult hulitul și râvnitul record de vânzări al Codului lui da Vinci. Întrebat dacă volumul nu este cumva sub nivelul lui, Cărtărescu a răspuns simplu: "Ba
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
spune că era „om de trup și de hire slab, boleac”. Uneori acești deficitari aveau tulburări de vorbire: erau „gângavi”, termen În circulație Încă, sau „răicavi”, astăzi dispărut. Un termen dispărut este „apestisit”. Apestisit reprezintă similarul lui arierat mintal, „unii cuconi, fiindu-le firea mai iute și mai vârtos trează, ei numai cât aleg de socotesc binele și răul, iar alții mai apestisiți și mai zăbavnici cu priceperea minții și cad” (Miron Costin). În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior, care au
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
și insesizabilă, fons et origo a oricărei Creații, temei al întregii existențe", stările de conștiință sunt interschimbabile (Dionis a visat că este Dan sau invers?). Totuși, în mijlocul entuziasmului general, prietenii îl cheamă cu numele cunoscut, însoțit de apelativul familiar tuturor, "cuconul Dominic" ca pentru a-l trezi la singura realitate posibilă care îl revendică: "Îl priveau toți cu bucurie amestecată cu spaimă, înghesuindu-se unul într-altul ca să-l vadă mai bine, repetându-i, exclamând, numele (s.m.)"826. Evenimentele relatate își
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Fleva în opoziție crâncenă contra lui Ion Brătianu. Marile furtuni parla mentare. Tache Ionescu părăsește partidul liberal și trece în opoziție. Gheorghe Panu este condamnat pentru articolul său din Lupta intitulat „Omul periculos“. Fuga lui Panu din țară. Ghiță Berbecul. Cuconul Fănică. Epoca lui Claymoor. Escrocheria cu „apa de aur“. Scandalul de la Azilul Elena Doamna. Marile fraude militare. Furtunile parlamentare. Dizolvarea Camerei. Doctorul Assaky, profesor la Facultatea de Medicină din București.] [nicolae fleva în opoziție crâncenă contra lui ion brătianu] Anul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la darul fumatului, devenise un stricat și jumătate. Prin luna lui noiembrie, sub pseudonimele Bacon și Radu Țandără, am redactat un ziar umoristic intitulat Ghiță Berbecu. Succesul acestei foi săptămânale a fost foarte mare, până la căderea regimului liberal, în 1888. [cuconul fănică] Succesul acestui ziar l-a făcut mai ales deputatul guvernamental ștefan Bellu, boier vechi, cunoscut în cercurile politice cu supranumele Conul Fănică și Sufletul maichi. ștefan Bellu - sau Conu Fănică, cum i se spunea curent - era socrul lui Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mânule noastre, iară noi cu aceștia bani am coperit sv(â)nta mănăstire și am tocmit beciurile În mănăstire și alte ce-au mai trebuit. De acmu Înnainte acesta sat să fie dumisaal(e) păharnicului și giupânésăi dumisaal(e) și cuconilor dire(a)ptă ocină și cumpărătură În véci. Și dirés(e) ce-am avut pre acesta sat, Încă le-am dat la mâna dumisaal(e). Și aceasta tocmală s-au tâmplat denaintea părinților ep(i)scopi, ce mai sus am
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cum sunt acele fete și de se poate merge mai departe. Delegatul, ajungând la Coburg, dete în casă de patru ștrengăroaice cu părul încă pe spate, călare pe patru domni care fă ceau astfel curse prin salonul cel mare. Înmărmurirea cuconului Iancu trebuie să fi fost strașnică, protocolar și pedant cum era dânsul, dar pesemne că fetița cea de a doua, pentru care venise, știu să-l cucerească și să-i inspire un raport favorabil, căci tratativele începură, fură duse repede
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând "teritoriul extrem opus al literaturii comice, și anume absurdul"). Nu trec neobservate nici "portretele caricaturale" din Moș Iosif dar și La curtea cuconului Vasile Creangă. În toată proza eminesciană constată cum "teatrul și teatralitatea" constituie "noduri ale realității dedublate și, în dialectica dublului, maniere ironice de expresie". Vorbind despre retorica eminesciană, Sebastian Drăgulănescu e de părere că "atitudinea cinică în scrisul eminescian" a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și sincretic", marcat de "livresc liric". O altă direcție, a "fabulosului popular", avem în Făt Frumos din lacrimă, pentru ca pe o direcție ce merge în sensul "tradiției moraliștilor" să se reveleze aceea a "fiziologiilor" (Aur, mărire și amor, La curtea cuconului Vasile Creangă, Visul unei nopți de iarnă, Părintele Ermolachie Chisăliță și Moș Iosif), unde "lirismul este comprimat și cruzimea realistă din pamflete se află încă în stare incipientă". În fine, cea de a șasea direcție, în care sunt concentrate "reveriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
leac de grijă și își lingeau de mai înainte buzele, gândindu-se la oalele cu smântână și la puii fripți ce-i așteptau. Când am ajuns în capul țarinei, am întrebat pe jitarul 142 care ne-a deschis poarta dacă cuconul Manolucă este acasă și, la răspunsul lui că da, am descărcat odată în aer, la comanda lui Vasile, cele cinci puști ale noastre câte cu două țevi, de-au răsunat toate dealurile și am stârnit toți cânii din sat. Manolucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dricuri care scutura de minune, cu roțile galbene, coșul verde și capra neagră atârnată în curele". Descrierea casei lui Talpan unde poposește băiatul e gogoliană. De acum apar și bătrânii automatizați într-un singur tabiet sau idee fixă, boierii vegetabili, cuconii și cucoanele trăind din câteva minuscule elemente sufletești. Totdeodată se glorifică oamenii rudimentari, cu frică de complicațiile civilizației, precum Petrea Dascălul, care uimește pe doi lorzi veniți pe aceste meleaguri la vânătoare prin chipul cum cu o pușcă veche în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
von Kotzebue, al cărui Laskar Viorescu stă la temelia literaturii de mai târziu a lui Sadoveanu și Gîrleanu cu boieri patriarhali, alta romantică. Sensul general rămâne același. Din prima categorie fac parte proiectul Boierimea de altădată, unde se descrie moșia cuconului Vasile Creangă, pe valea Siretului, curtea patriarhală și fericită, Aur, mărire și amor, nuvelă negruzziană zugrăvind Iașul la 1840 într-un ton mai țipător romantic, cu antiteze morale, cu o tentativă de satiră a bonjurismului. În seria fantastică intră nuvela
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
repede la casa teatrului, dar se reîntoarce cu mâna goală: biletul no. 3 era vândut. Furios, Nicu Crețeanu se îmbracă și trece gâfâind strada. La casă trona casierul, italianul Ghelli. O altercație urmează: casierul pretinde că era în regulă deoarece cuconul Nicu trimisese chelnerul după ora hotărâtă. — În sfârșit, cui l-ai vândut, poate că o vrea să-l schimbe? Nu cunosc, cocoane Nicu, este un străin, îl cheamă Negroponte... — Negroponte?! ... Spune-mi unde e, ce fel de om e, vreau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o întrunire: „Îmi pare rău că nu am un fiu ca să-i las moștenire Colegiul I-iul de Ilfov“. Căderea Beizadelei este datorită guvernului care n-a vrut să-l susție. Dar și generalul Florescu lucra pe dedesubt ca să sape pe cuconul Lascăr. Toate acestea au adus prăbușirea regimului conservator. Tatăl meu, care era atunci polițai la Brăila și factotum electoral, mi-a spus cum că fratele generalului Florescu, deputatul Alexandru Florescu, fusese trimis în turneu prin țară în preajma alegerilor din 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
L. Stăhiescu, Calistrat Hogaș. Viața și opera lui, București, 1935; Mircea Eliade, Calistrat Hogaș, VRA, 1936, 424; G. M. Zamfirescu, Calistrat Hogaș a învins..., ADV, 1937, 16 437; Ovidiu Papadima, Calistrat Hogaș și lumea lui, F, 1937, 10; C. Fântâneru, „Cuconul Ioniță Hrisanti”, UVR, 1938, 29; Ada Calzavaro, La vita e l’opera di Calistrat Hogaș, Roma, 1938; Sidonia C. Hogaș, Tataia - Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș, Piatra Neamț, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 593-596, Ist. lit. (1982), 666-673; Constantinescu, Scrieri
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]