156 matches
-
dughenile de semințe, unde vor afla bune, sănătoase și proaspete semințe de Boemia sau Styria, însă este de însămnat ca sămânța să nu se aducă pe apă cu vase de vapor, ci mai bine pe uscat. Dacă s-ar strânge cucuruzii de crin de la Ceahlău, apoi sămânța, înainte de a se pune spre păstrare sau a se întrebuința, să se desfacă și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe apă cu vase de vapor, ci mai bine pe uscat. Dacă s-ar strânge cucuruzii de crin de la Ceahlău, apoi sămânța, înainte de a se pune spre păstrare sau a se întrebuința, să se desfacă și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar și într-o odaie bine încălzită lesne <i>ese sămânța cea bună; căci acea ce rămâne în cucuruzi nu este bună. Însă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de vapor, ci mai bine pe uscat. Dacă s-ar strânge cucuruzii de crin de la Ceahlău, apoi sămânța, înainte de a se pune spre păstrare sau a se întrebuința, să se desfacă și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar și într-o odaie bine încălzită lesne <i>ese sămânța cea bună; căci acea ce rămâne în cucuruzi nu este bună. Însă, pentru acest sfârșit, cucuruzii să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar și într-o odaie bine încălzită lesne <i>ese sămânța cea bună; căci acea ce rămâne în cucuruzi nu este bună. Însă, pentru acest sfârșit, cucuruzii să nu să usuce pre mult, fiind că atunce sămânța ar pierde a sa putere de încolțit. Sămânța aleasă se poate mai sigur păstra puindu-se în saci groși și rari țăsuți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar și într-o odaie bine încălzită lesne <i>ese sămânța cea bună; căci acea ce rămâne în cucuruzi nu este bună. Însă, pentru acest sfârșit, cucuruzii să nu să usuce pre mult, fiind că atunce sămânța ar pierde a sa putere de încolțit. Sămânța aleasă se poate mai sigur păstra puindu-se în saci groși și rari țăsuți și aninându-se la un loc deres, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
șesuri / Corăbii din talaze / Și aripi din vânturi.” (T. Arghezi, 270) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive (termeni substantivizați): „Dacă nu obțin certitudinea prin senzații o obțin poate prin percepții.” (C. Noica, 20), „Străbat cărarea, șesul, cucuruzul; Te caut cu vederea, cu auzul.” (T. Arghezi, 364) • pronume: „De unde ai calul dumitale, cu care îmbli la vânat?” (M. Eminescu, P.L., 14) • forme verbal-nominale (gerunziu): „Dl. Sanchez cheamă fluierând câinii.” (T. Arghezi, IX, 61) b. propozițional (circumstanțiala instrumentală): „Niculae
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai Că ți-a da moșu mălai Și ți-a da și cucuruz Și malaiu' lui Bojuț. Joacă, joacă, Moș Martine, Că-ți dau miere de albine! Foaie verde de brăduț, Ursul meu cu doi puiuți; Foaie verde de dudău Ursul meu din Sărăsău O venit la dumneavoastră Să-l vadă oamenii mari
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mutătoarea -, candidați la pepeneria lingvistică dar neștiuți de „comisia electorală centrală“. Una peste alta, Îmi pare că mă aflu În fața unei inconsecvențe, limba literară când individualizând, când nedumerind. Dar și limba vie, un organism la urma-urmei, sunt convins, face asta: cucuruzul, care definește și porumbul și conul bradului; distanță de la cer la pământ, primul aflându-se În vârful evoluției vegetale, celălalt doar o parte a unei plante destul de primitive... Nedumerirea apare și mai departe, Între română și latină: nici o legătură nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
misterul falic al știuletelui, trecându-l prin alte literaturi și civilizații, încadrându-l într-un rural fantastic, populat de dildo-uri cu viață de sine stătătoare și ridicându-l la nivel de "simbol valah", menit să nutrească la propriu ("făina de cucuruz, preacinstitul mălai, e una din bazele alimentației poporane carpato-dunărești") dar și să opereze cu fulminant succes (apud Creangă) într-o zonă perdeluită în care necesitatea guvernează la fel de imperios. Nu-i chiar lesne să te apropii de un text al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
uriașe cântau cântece românești și ovreiești” - Își aduce aminte Isaac Babel <endnote id="(793, p. 206)"/>. Etnomuzicologii români consideră că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național al statului Israel -, are influențe din folclorul muzical moldovenesc (piesa Cucuruz cu frunza-n sus). Muzica imnului sionist a fost compusă de Samuel Cohen În 1880, iar versurile Îi aparțin poetului Naftali Hertzl Imber, originar din București. Instrumentul preferat al lui Iacob Psantir era țambalul (În turcă, santur/santir), de unde i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare în toate. Cînd brazii fac cucuruzi mulți și iese de pe ei un praf gal băn numit „mană“, va fi îmbelșugare în toate. Să însemni la ce zi a săptămînii a început a ninge, iar în primăvară să sameni tot în aceeași zi, ca să fie semințele roditoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la dispoziție spre a fugi de acasă. Dispărusem - și o zi întreagă s-au căznit o seamă de soldați să mă caute, până au dat în sfârșit de mine: șezând liniștit și satisfăcut pe fund, bine ascuns de foile de cucuruz ori de frunzele de sfeclă din vasta grădină de zarzavat a unității militare. Murdar și sătul, mai înghițindu-mi și mucii, după o cură strașnic vegetariană, minuscul Tarzan al zarzavaturilor. În preajma mea, mișunau porci. În perioada imediat următoare mutării noastre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru Groza pe aici și a ținut să facă numai decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la brâu. Era un om voinic, înalt cu părul negru; imediat a fost remarcat de mulțime. Avea numai 24 de ani și studiase dreptul. Alături de el Ion Buteanu se adresa mulțimii simplu: «Uitați-vă pe câmp, românilor! Suntem mulți ca cucuruzul brazilor, suntem mulți și tari că Dumnezeu e cu noi.» Foarte curând Buteanu este prins pe neașteptate de un detașament maghiar, comandat de un ofițer șovin și executat. Deși Nicolae Bălcescu depune stăruitoare eforturi pentru apropierea celor două popoare maghiar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mihai Atanasievici, anul 1743. a. Fila 1.- Comuna Streza Cârțișoara au ars în 9 iulie 1865. Locuitoriu Bancu G.» 4. Antologhian partea II-a a. Fila 375.-Pe coperă: «La anul 1843 a fost vara ploioasă și friguroasă și neroditoare. Cucuruzul a rămas tot necopt și l-au dat oamenii la porci. 30 sept. 1843.» Fără semnătură. 5. Octoih. - Popa Stoica Tipograful. 1746. a. Prima copertă: - «Ioan A Schiopu. - În 1887 au ars în luna lui iulie din curtea a domnească
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
guvernamentali încât s-a făcut o daună de multe mii de Koroane. Tot în 1904 a fost o secetă nemai pomenită în veacul nostru în mai toată lumea în afară de America, unde a fost belșug. Bucatele au atins prețul de 16 Kor. cucuruzul, 24 Kor. grâul, 12 -13 Kor secara, 1 - 8 Kor. ovăzul, 24 Kor fasolea - hectolitrul, iar fânul mai bun până la 160 Kor. carul. Țarul Rusiei cu împăratul Japonezilor s-au încurcat într-un război orb la Portartur așa că mai multe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ea arnică sau mal de oțet de mere. În caz de aprindere, copita se spală cu apă sărată și piatră vânătă amestecată cu ou. - Boală de gură. Gura vitei se freacă, până la sângerare cu sare măruntă, amestecată cu făină de cucuruz și piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului. - Brânca (Erizipelul). Se aplică foaie de brâncă (plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, cu frunze rudimentare și flori verzui sau alburii dispuse
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vindecă cu aburii fierturii de măselariță ori cu spânz, punânând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav. Hreanul fiert în vin, mămăliga nesărată, ceaiul făcut din scoarță de stejar amestecat cu piatră acră, zeama de cimbru, ceaiul de cucuruz de brad, ținute câtăva vreme în gură, încă alină durerea de măsele. Cândva de mult, durerea de măsele se lecuia trăgând din pipă veche cu țeavă nouă, fum de sâmburi de măsline pisați mărunt. Durerea de foale. Zeama extrasă din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
verde de la câteva nuci, o fierb până ce se capătă o zeamă groasă care se strecoară prin sită și din care dau mieilor cu lingurița 5-6 zile de-a rândul. Guturaiul. Bolnavul se afumă cu oțet de poame, cu făină de cucuruz și cu o obială uzată. Încuietură (constipație). Se pun într-o tigaie două linguri de sare și una de miere și se lasă să se prăjească la foc până se învârtoșează. Această compoziție se introduce caldă în șezutul bolnavului. Un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mușcătura între două lespezi de piatră, după ce s-a presărat pe ea soc pisat. Nedormire (insomnie). Se bea înainte de culcare o ceașcă cu apă în care s-au muiat flori sau capsule de mac roșu. Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza de curechi, se poate întrebuința și aceasta. Oftică. Hrean amestecat cu miere de stup se unge pe pâine și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în untură, ceaiul de nalbă, coada șoricelului culeasă înainte de Sfântul Gheorghe fiartă înăbușit cu untură de vită, băută de trei ori pe zi, încă pot învinge oftica. Opăreală. Se unge locul cu zeamă de foaie de arin cu făină de cucuruz. Oprirea udului (zăpreala). Se întrebuințează ca fiind cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă cu vin sau rădăcină
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă cu vin sau rădăcină de spânz, 7 - 10 fire, plămădită în rachiu. Se mai vindecă zăpreala cu ceai de mătasea cucuruzului, sau se mai poate bea substanța unsuroasă amestecată cu sânge, adunată pe fundul vasului în care a stat carnea sărată. Păducel. La degetele de la picioare, acolo unde se simte mâncărimea, se pun felii de mere pădurețe coapte. Sau se spală
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să alerge mult, apoi li se crestează urechea, sau li se introduce pe nas un gătej și se lasă să li se scurgă sângele în gură. Scrofuri. Când se culcă, bolnavul se leagă la grumaz cu smintit de făină de cucuruz. Scurtă. Se pune oțet pe scurtă, fie în axile, fie în inghinal, casă nu mai coacă. Dacă a apucat să coacă, atunci se unge cu ir. Șarpe în om. Șarpele se scoate din om, legându-l pe acesta cu capul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
măsură mai mare de 1 litru coprine narcise cosoi nojiță, curelușă cu care se leagă opincuile pe picior cotârlăit căutat prin buzunare cotorosât certat coveartă plic pentru scrisori crampăn târnăcop cremene piatră dură care scoate scântei prin lovire crumpene cartofi cucuruz porumb cupă măsură mai mare de ½ și mai mare de 1 litru curcui(a) -a se face că doarme D dărabă o bucată mai zdravănă dâlman movilă mică de pământ descotorosit desfăcut dibuit găsit, dat de urmă diplă vioară dires
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]