156 matches
-
Bărbați și femei, profesori cu diplome universitare sau numai țărani cu șapte clase, ai mei, toți I se rugau Lui și seara și dimineața. Cei mai mulți îi pretindeau de la obraz bani în pungă, apoi, sănătate, să le ocolească grindina postata de cucuruz, să nu vină bruma primăvara târziu, și nici toamna devreme Spre deosebire de cei tineri, vârstnicii Il și lăudau și-I promiteau posturi lungi știau cum să-L ia cu frumosul când vedeau că ceva nu merge cum i-ar fi rostul
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
se pare, că însuși Dumnezeu lucrează în inimile națiunilor la epocele mari!” Pe Câmpia Blajului cei patruzeci de mii de români, adunați în formă de stea, ascultă cutremurați de emoție cuvintele Crăișorului: „ Uitați-vă pe câmp, românilor, sîntem mulți, ca cucuruzul brazilor, sîntem mulți și tari, că Dumnezeu e cu noi!” Acolo se hotărăște ștergerea iobăgiei și proclamarea drepturilor românilor. „Fără naționalitate, spunea Bărnuțiu, nu e libertate, nici lumină nicăieri, ci pretutindeni numai lacrimi, întuneric, amorțirte. Ce este apa pentru pește
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
de mâini ca să-i numeri pe toți vânătorii din partea locului, spurc de joavine era prin pădurile astea, trebuia să te ații cu pușca, altfel coborau mistreții și-ți râmau prin grădină. La Crivina, satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o fost dat să văd și eu prima oară cum mănâncă mistrețul cucuruz, retează mai multe tulpini cu colții și le
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
Crivina, satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o fost dat să văd și eu prima oară cum mănâncă mistrețul cucuruz, retează mai multe tulpini cu colții și le dă la pământ, apoi le hăpăie știuleții cu boaba încă în must de-a-ntregul. Pe unde treceau hâțele, rămânea holda pustie, călcată de la un capăt la altul în copite. Da moșu Klesch
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
bătu în poarta verde și bunica îl primi cu o ușoară grimasă: -Te așteptam ceva mai devreme.Ai aranjat cu oile acolo? -Leliță, am aranjat.Da’, tetea unde-i? -Îi dus pe vale să vadă cînd vine brigadierul să culegem cucuruzul.Întîrzie, o răchie bei? -Beu și o răchie dacă mi-oi da.Apoi plec că îi stîna cam pustie și mă tem. -De ce te temi tu? Ai o botă cît capul de copil. -Mă tem că aseară am auzit
AMELY P 6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343655_a_344984]
-
mijlocul gangului ducea în pod. Acolo, pe întuneric, copiii se ascundeau după lăzile vechi. Una din lăzi era plină cu păsulă iar alta cu obiecte precum fus, răsucă, mai. Niște saci plini de lână stăteau atârnați în câte un cui. Cucuruzul împiedica mersul copiilor făcându-i să alunce ca pe gheață. Câte o găină ascunsă prin pod își lua avânt deranjată de jocul copiilor. La rândul lor copiii se speriau de găina ivită din întuneric și care făcea mult zgomot. Gangul
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
trenci, ca-n filme. Nu se încadra nicicum în peisajul începuturilor universitare de la noi. "Ai venit să rămâi?" l-a întrebat. "Am venit să plec." i-a răspuns prompt Profesorul Tohăneanu. Când au ajuns pe strada Vasile Pârvan, cocenii de cucuruz uscați și Bega mâloasă după o secetă prelungită au șocat privirea tânărului Profesor. Clădirea comunistă, gri, de numai trei etaje era camuflată de lanul de cucuruz în degradare. "I se și spune Sorbona din cucuruz" încercă să închege o conversație
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
a răspuns prompt Profesorul Tohăneanu. Când au ajuns pe strada Vasile Pârvan, cocenii de cucuruz uscați și Bega mâloasă după o secetă prelungită au șocat privirea tânărului Profesor. Clădirea comunistă, gri, de numai trei etaje era camuflată de lanul de cucuruz în degradare. "I se și spune Sorbona din cucuruz" încercă să închege o conversație Achim Dragomir. "Dar ce-i cu apa asta puturoasă??" "E râul Bega", îi răspunse scurt, cu oarecare indignare. "Râul trebuie să curgă. Asta-i mocirlă..." "Ba
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
strada Vasile Pârvan, cocenii de cucuruz uscați și Bega mâloasă după o secetă prelungită au șocat privirea tânărului Profesor. Clădirea comunistă, gri, de numai trei etaje era camuflată de lanul de cucuruz în degradare. "I se și spune Sorbona din cucuruz" încercă să închege o conversație Achim Dragomir. "Dar ce-i cu apa asta puturoasă??" "E râul Bega", îi răspunse scurt, cu oarecare indignare. "Râul trebuie să curgă. Asta-i mocirlă..." "Ba curge!" i-o reteză Dragomir, tot mai indignat de
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
Pe sub rugi, abia chircite, Umbre de-un moșneag și-o babă. Lin va curge iarăși mustul! Mi se vor lipi trei dește; Limba va simți iar gustul De sarut ce ispitește. Voi bea vin pe săturate, M-oi rătăci prin cucuruz, Doruri multe, cenzurate, Din vise m-or trezi confuz. Și-oi pune murături la beci, Iar tu, cu poalele în brâu, Vei face gemuri și ghiveci Și pâine ai să coci, din grâu. De va mai fi să apucăm Următoarea
FĂ-MI, DOAMNE, O BUCURIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346461_a_347790]
-
XVIII-lea : „D. Ioann Petrovici, protopresviterul Hasiașului, la anul 1794, fiind eu învățătoriu tinerimii în Belinți, îndată după ce au înțeles că au venit aci, în sat, vrăjitoarea de la Drăgoești, au poruncit de au prins-o și luând de la dânsa făina, cucuruzul, lingurile, cocoșii, blidele, pânza și alte toate carele căpătase vrăjitoarea cu minciunile și împărțindu-le seracilor, iară pre dânsa cu rușine au scos-o afară din sat și cu paze trimețind-o din sat în sat, până la Drăgoești, spunându-i că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
despre «simboluri folosite cu multă pregnanță». (Ă). De-a dreptul formalistă și lipsită de sens apare aprecierea asupra poeziei tovarășului Dumitru Drumaru, tânăr poet descoperit și educat de Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor. Despre poezia sa Aud cum crește cucuruzul se scrie În Marginalii (Ă)”. Dar cenaclul cu cea mai vie și apreciată activitate este cenaclul Consiliului sindical Ilfov Ion Păun-Pincio; acesta debutează În volum la Editura C.G.M. (Confederația Generală a Muncii); să citim În Viața românească, nr. 9, una
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de pământ arabil și de pădurici?) și dezindustrializare forțată. Măi tată, măi, cum nu pot eu să-nțeleg sensul istoriei?! Parcă istoria asta este ca Țiganiada lui Budai-Deleanu: „poemation eroi-tragi-comico-satiric”. Hait, c-am alunecat în cultura scrisă. Înapoi la cultura cucuruzului. Iar eu ce făceam, fratele meu, în vremea aia, în satul ăla? Mircea: Cireșul În vremea asta ce făceam eu? Creșteam, creșteam cu o inconștiență pe care n-am mai avut-o niciodată de atunci. Primele mele amintiri se leagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cât oi fi eu. Sărmana inima mea, Mult înnoată-n ură rea. - Și - a - nnota cât o fi ea. {EminescuOpVI 154} Până ce-o am petrecut Cinci părechi de cisme - am rupt Și pîn-o oi mai petrece Oi mai rupe cinsprezece. 48 Cucuruz de pe irugă Nu me fată după slugă. Că sluga-i așa - nvățat De îmblă sara pin sat Ca vițelul nemînzat; Să îmble din ciurdă-n ciurdă: Nu-și află mamă să sugă; Nu me fată după slugă Că nu șede
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de Tătărași, Ca motanul el tot toarce, Lâna de pe caier stoarce. Veneția Cui răspunde-i dau un tort: Ea nu zboară printre stele, Că e una dintre cele Cu care se face sport. Seamănă cu un bostan, Care crește-n cucuruz, Poate chiar cu un harbuz Uite-așa de dolofan. Nu mă întrebați pe mine, Fotbaliștii știu mai bine, Că doar dânșii, bunăoară, Trag și peste, trag și-n bară. Unii par ca din bumbac, Alții - lână scărmănată; Se întâmplă câteodată
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Înregistrează sistemul oneros de cote și obligații către stat sau pericolele profilate pe fondul colectivizării, de confiscare a muncii și proprietății după modelul sovietic al colhozurilor: A trebuit să cumpărăm grâu din Vechiul Regat, Teleorman, pentru a plăti cota de cucuruz și crumpei. În această iarnă ș1952 - n.n.ț nu am tăiat nici un porc și acum am simțit colții foamei 23. Am văzut oameni care veneau plângând după ce primeau obligația de predare, făcută de așa-numiții oameni ai dreptății, dar care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2); with (2); -; aceea; adaos; a adăuga; adăugat; alături de; alianță; altceva; apropiat; cei aproape; are; aromă; de asemenea; avionul; barcă; bine; bomboane; bucurie; capra; care; carne; ceartă; ceas; cercei; cu ceva; încă ceva; cînd; cît; colaborare; colegii; conjuncție; conjunctură; cucui; cucuruz; cuiva; cuminte; cuplu; curaj; curat; curcubeu; curiozitate; cutie; cuvinte; daruri; cei dragi; despre; dînsul; în doi; dor; dumneavoastră; elan; ele; eu; femeie; fericire; fetele; fițe; frișcă; fructe; frumosul; fundiță; geacă; Geo; greu; inel; inima; prin intermediul; iubit; înghețată; împreună cu; împreuna; împreunare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tîrziu; trecere; tristețe; a urca; urca; a urni; ușor; varietate; verde; viață; vino; viteză; vînt; vorba; zgomot(1); 784/217/56/161/0 porumb: galben (63); fiert (60); mămăligă (50); pop-corn (35); mălai (33); mîncare (33); cereale (31); cîmp (31); cucuruz (22); grîu (21); păpușoi (20); boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mâna / Și s-a dus să vadă / De i-a dat Dumnezeu roadă. Grâul era-n spic cât vrabia / Și în pai cât trestia..."63 Scenariul trăirilor zilnice este însoțit de semnificațiile zilelor săptămânii care măsoară și cântărește viața omului: "Cucuruz, pănușă verde, / Dorul mândrii nu mă crede, / Că nu se merge la fete; / Luni seara să nu m-aștepte, / Marți seara nu mă duc eu, / Că mă bate Dumnezeu; / Miercuri seara mă bat sfinții; Joi mă judecă părinții; / Vineri mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare în toate. Cînd brazii fac cucuruzi mulți și iese de pe ei un praf gal băn numit „mană“, va fi îmbelșugare în toate. Să însemni la ce zi a săptămînii a început a ninge, iar în primăvară să sameni tot în aceeași zi, ca să fie semințele roditoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tribunalul ecleziastic își întrerupe programul obișnuit. Împricinații aflați deja în capitală fie rămân aici, fie cer încuviințare de la mitropolit de a pleca pe la casele lor. Fiind în săptămânacea mare din preajma Paștelui „când judecățile nu se țin“, popa Radu din satul Cucuruzi, județul Vlașca, cere voie să părăsească curtea Mitropoliei, promițând că se va întoarce „luni după duminica Tomii“. De asemenea, programul de judecată este jalonat de calendarul agricol. Lucrul la câmp în primăvară și la cules în toamnă rare fiază prezența
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cât mai fidel pronunția locală . Monografia propriu-zisă are 360 texte literare, un loc important ocupându-1 povestirile libere. Iată cum transcrie un text Ovid Densusianu în această monografie : "La noi trăim rău de tot acuma; anu ăsta nu s-o făcut cucuruz; avem noroc că n’e pică dzin Rumâniia, aduse cu văgonu. Cumpără omu cu mierța, plătieștse doi zlot și două zesi dze crițari mierța. " ( Fărcădzinu - dze sus — Patru Pîrv, 52 ) În dorința sa de a culege cît mai multe texte
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
anume: sau prin semănarea seminței de crin din mână, sau prin răsădirea copacilor tineri din shoala de copaci sau răsadniță. Cel întâi lucru este a ave sămânță bună, care se poate strânge la Ceahlău, sau a se cumpăra de aiure. Cucuruzii de sămânță de crini să se strângă numai de la arbori bătrâni de 50 pân <la> 60 ani și nu îndată după a lor coacere, ci tocma de la noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Cucuruzii de sămânță de crini să se strângă numai de la arbori bătrâni de 50 pân <la> 60 ani și nu îndată după a lor coacere, ci tocma de la noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi care, apoi, primăvara, la curățire, mai lesne se desface decât când se culeg cucuruzii îndată după a lor coacere. La strângerea cucuruzilor este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pân <la> 60 ani și nu îndată după a lor coacere, ci tocma de la noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi care, apoi, primăvara, la curățire, mai lesne se desface decât când se culeg cucuruzii îndată după a lor coacere. La strângerea cucuruzilor este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se poate căpăta prin scuturarea crengilor. Acii care doresc a-și cumpăra sămânță bună de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]