209 matches
-
nici o calitate să fac asta. Ne sfătuim și dacă mai vin pe aici și întreabă frații, le spunem că trebuie să avem în vedere un lucru: ne-a făcut Dumnezeu marea cinste de a ne crea după chipul Lui, ființe cugetătoare, ființe nobile și ne-a hărăzit fericirii veșnice. Trebuie să ne străduim - e interesul nostru! - să moștenim fericirea dăruită de Dumnezeu. Dacă în viața aceasta ne străduim să avem o familie liniștită, o locuință, condiții de trai și sănătate, ajungem
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
mă cheamă în primăveri!” Tocmai de aceea Pământul, „mirabilă Grădină”, este pregătit să primească „sămânța dragostei” apoi, înflorind, să devină o mirabilis, o floare ocrotitoare a nopților înstelate, întru binecuvântare. Cuvântul, „trup al lui Dumnezeu”, „trup însuflețit, cuvântător (rațional) și cugetător” (Sfântul Atanasie cel Mare) este înzestrat a se revela în toată complexitatea sa plăpândă, mângâietoare, balsam sufletului și minții... „Te voi plimba în spațiu, infinit...”, „-ți voi așterne la picioare stele / Să călătorești în slavă printre ele...” Cum i se
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
STEFAN L. MURESANU TIMP ȘI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC Elisabeta IOSIF SEMNELE TIMPULUI Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări ce vor duce întotdeauna la inima cititorului, unde se vor intercepta două stări: sugestia cu sugestionatul. În volumul său, Semnele timpului, poeta Elisabeta Iosif dispune de capacitatea de a construi o lume ireală în care
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
nu este obligatorie, totuși există ceva cu cea mai mare putere de impunere în societate ce se constituie în: legile statului și principiile unei societăți umane care trebuie să coincidă cu legile și principiile lui Dumnezeu. Așadar, cine este liber cugetător, trebuie să cugete și să acționeze doar în limitele prevăzute de legea statului de drept care se bazează pe respectul personalității umane. Altminteri, poate fi constrâns de societate. Un aspect foarte important al raportului dintre credință și fapte este subliniat de
DESPRE CONVINGERI ŞI ACŢIUNI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377035_a_378364]
-
morții, de care nu au parte, firește, decat aceia care cred cu-adevărat în sufletul nemuritor”, iar gândirea carteziana nu dă greș nici în alegerea următorului citat, ca schela a edificiului argumentației: „(...) și dacă Sufletul Românesc are o bună parte cugetătoare, speculativa, cum a dovedit-o de-a lungul ultimelor două milenii de dreapta credință, atunci, în ciuda vremurilor grele care s-au abătut din nou asupra noastra, sufletul acesta ar putea fi trezit la nemurire, prin vorbe frumoase, prin epode, prin
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Începem o clipă? O nouă zi? Un nou an? Vă doresc din toată inima multă fericire! Dar să nu uitați care este secretul! Oricât ne-am dori să fim fericiți, trebuie să urmăm drumul adecvat spre ea. Altminteri rămânem liber cugetători, fără un adevăr revelat personal, sau ne conducem doar după senzații și instincte, ori interese meschine. Fericirea este, așadar, foarte aproape de noi. Trebuie să o vedem și să o urmăm cu inimi curate și pline de bucurie deoarece Dumnezeu ne-
DESPRE SECRETUL FERICIRII PĂMÂNTENE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376741_a_378070]
-
zeu!" C. Brâncuși ,,România - Catedrala din Carpați" Este seară. Frigul a cuprins întreaga natură, de parcă a imortalizat-o în imagini pe vecie. Vietățile, fugind de acest dușman nevăzut, s-au adăpostit în culcușurile lor, căzând în amorțire. Eu, o ființă cugetătoare, stau la gura sobei. Privesc la dansul flăcărilor care degajă căldură ca să mă scoată din ghearele gerului năpraznic. Sunt atrasă de jocul lor, un joc al ielelor care mă împinge spre o altă lume, paralelă cu cea de-acum. Am
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
drept unic scop să dăruiască Fecioarei un ocrotitor, în persoană acestui drept și să-i dea siguranță unui cămin. Că Fiul lui Dumnezeu nu putea să-și plămădească, prin mijlocirea Duhului Sfânt, un trup omenesc, înzestrat cu suflet rațional și cugetător decât dintr-o fecioara neîntinată de păcat, apare în logică firească a lucrurilor. Fecioria anticipează asupra etapei cerești, ea este "pârgă" a omenirii transfigurate. Prin feciorie omul se străduiește să înlăture urmările păcatului originar. Numai într-un trup preacurat de
SUNTEM ÎN SĂPTĂMÂNA ÎN CARE SE NAŞTE ISUS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374133_a_375462]
-
La spaniolii, ce se fanatizează tot atât de ușor pentru republică ca și pentru monarhie, pentru o idee ca și pentru alta, și clerul cată să fie fanatic; în Italia, deși scaunul catolicismului, el era cu mult mai tolerant și mai liber cugetător decât în alte țări; deci clerul va purta, poate într-un grad mai pregnant, caracterul îndoit al epocii în care trăiește și al rasei căreia îi aparține. Toleranța sau netoleranța, asprimea sau blândețea lui va fi aceea ce-l caracterizează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romînul" de miercuri, 21 mai, a avut ideea să încerce un fel de răspuns, ce are pretenția de-a fi serios, la imputările opoziției. Bătrânul organ al patrioților din Strada Doamnei simte că aceste critice sânt aprobate de imensa majoritate cugetătoare a țării; faptele, din nenorocire, ne dau pe toată ziua o prea tristă confirmare; și însăși "Monitorul" satisfăcuților, îmbuibaților, cum s-ar zice pe românește, a constatat deunăzi un fapt înspăimîntător: nimicirea totală a exportului țării și urcarea importului cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcut nimic alt decât a spune un adevăr. {EminescuOpXI 228} Ce dispreț, ce dezgust e-n aceste cuvinte! " zice "Romînul". Nici una, nici alta. E adevărul și nimic mai mult. E un adevăr trist, dureros pentru noi și pentru orice român cugetător, dar așa este. Aceeași țară care-a produs pe un Mircea Basarab sau pe-un Ștefan, aceeași țară în care a căzut capul lui Grigorie Ghica pentru a apăra un petec de pământ a produs în secolul nostru pe-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-a fost obiectul unui atentat, chiar de-ar fi adversar, devine simpatic părții bine-cugetătoare a țării și asigurăm că șirurile de mai jos, chiar de-ar părea recriminațiuni, nu sânt în esența lor imputări adresate adversarului, ci argumente adresate omului cugetător în contra manierei de-a vedea pe care-o are el și partidul său. Vom lua aceste argumente precum partidul roșu le prezintă în curgerea vremii. La 1848 s-a făcut asemenea o tragere la sorți ca cea indicată de Pietraru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știe că în acest moment orice recriminațiune e departe de noi. Față c-o asemenea faptă nu sîntem, nu putem fi adversarii nici ai cetățeanului care a fost espus, nici ai omului de stat contrar nouă. Dar vorbim cu omul cugetător, abstracție făcând de toate certurile noastre, și cu durere îl întrebăm: Ce-ai făcut din Romînia? Nu învinovățim, nu osândim pe adversari; ceea ce voim e ca să-și deschiză ochii, să vază limpede o dată în viața lor unde duc acele teorii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
azi pe clina cea mai periculoasă din toate, pe clina atentatelor contra siguranței statului. Iată de ce am relevat antecedentele d-lui Brătianu și ale partidului său. Am declarat-o anume că nu recriminațiuni, nu imputări facem, dar ne adresăm omului cugetător, patriotului, care știe a pune interesele țării sale mai presus de ambiția proprie și de interesele amicilor săi politici. Condițiile de existență ale țării noastre au devenit, de la așa-numita Independență încoace, atât de gingașe încît nu mai e permis
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
biserica o predă să fie indiferentă? Tocmai forma aceasta tradițională, combinată cu legenda, dogma și cu artele frumoase, să nu fie cea mai potrivită pentru a administra unui popor adevăruri morale atât de abstracte încît nu s-a aflat om cugetător care să le afle rațiunea suficientă altundeva decât tot acolo, unde-l pune și biserica, în Cineva pururea neînțeles ființei omenești, superior curgerii vremilor și legilor spațiului? Se zice că o mumă care privește icoane frumoase va naște un copil
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era aruncată de formațiunea neocomunistă, halcă ce conținea, ca ingrediente, atîtea și atîtea mîrșăvii la adresa liderului țărănist, dacă aceste zeci de mii care-l însoțeau pe liderul martir pe ultimul său drum erau de fapt acum altfel de ființe, ființe cugetătoare adică, asta se datora și felului în care un om de talia lui Corneliu Coposu a știut să readucă în disputa politică limbajul normalității: adevăr, concizie, civilitate, culoare. Vă imaginați, în altă ordine de idei, ce față făcea un mareșal
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
filosofice. În unele dintre caracteristicile și componentele sale, modelul antropologiei filosofice se regăsește, cum menționam mai sus, în întreaga istorie a filosofiei. Îl putem regăsi, concentrat, în definiția aristotelică a omului ca zoon politikon, sau în cea cartesiană ca ființă cugetătoare; peste tot este vorba de concentrarea ființei umane într-o trăsătură de esență: de aici subordonarea formală față de modelul antropologiei filosofice. Desigur, încadrarea este motivată dacă, pornind de la postularea esenței omului, demersul continuă către forma unei "teorii" care are ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a voi. Dar care este scopul rațiunii? Este rațiunea. Al iubirii? Iubirea. Al voinței? Libertatea voinței. Noi cunoaștem pentru a cunoaște, iubim pentru a iubi, voim pentru a voi, adică pentru a fi liberi. Adevărata ființă este o ființă cugetătoare, iubitoare, voitoare. Adevărat, perfect, divin este numai ce există pentru sine însuși. Dar astfel este iubirea, rațiunea, voința. Trinitatea divină din om, deasupra omului ca individ, este unitatea dintre rațiune, iubire, voință. Rațiune (...), voință, iubire, sau inimă nu sunt puteri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se arată așadar ca material când pe care omul trebuie a și-l supune și a-l face (semn) mediu (Zeichen) al ideei. Cât de puțin cuget într-adevăr, adică cuprinde natura lucrurilor în cugete omul, întru cât e ființă cugetătoare, ci îi sânt necesarii spre aceea lunga e ostenitoarea laboare a cugetărei și educațiunea culturei ștințifice, tot așa de puțin e în stare și o individualitate, fie cea mai dotată, cea mai bine făcută de a sensibiliza deja (ca un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de un spirit care a izvorât și s-a format armonic, și acest spirit [î]și găsește conform naturei sale cele escelente și cele în sine perfecte. " Gothe, XXXVIII, p. 153. {EminescuOpXIV 268} {EminescuOpXIV 269} pretutindenea reflexiunei și conștiinței (Selbstbewusstsein) cugetătoare. Actorul acestei trepte fiindcă (nu numai) știe în orce moment ce vrea și ce poate, și tocmai pentru că-și cunoaște mijloacele sale și s-a așezat în deplina lor posesiune nu va intenționa neciodată nimica decât ceea ce poate esecuta într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să capete adevărul unei vieți naturale, reprezintațiunea rămâne suspendată 357r între cuge tat și simțit, între intențiune și neintenționare. Actorul care, prin concepțiunea ingenioasă a principiului de viață universal al caracterelor, prin spiritul intențiunilor sale, ocupă și surprinde pe spiritul cugetător, răpește totodată simțirei plăcerea unei abandonări totale la viața ce pare reală și la mișcarea cea liberă a unui om individual. Dispozițiunea însă în care nu sânt împăcate conștiința cea cugetătoare cu cea simțitoare nu e cea într-adevăr artistică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin spiritul intențiunilor sale, ocupă și surprinde pe spiritul cugetător, răpește totodată simțirei plăcerea unei abandonări totale la viața ce pare reală și la mișcarea cea liberă a unui om individual. Dispozițiunea însă în care nu sânt împăcate conștiința cea cugetătoare cu cea simțitoare nu e cea într-adevăr artistică. Căci aceasta cere ca tot ce se induce în conștiință să fie totodată și simțit ca o viață nemijlocită. Reprezintatorul care satisface pe cea dentîi pe conta celei de-a doilea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe conta celei de-a doilea e actorul reflectator; pe când stadiul întîi ne arată într-adevăr o viață nemijlocită, care însă nu e-mpăcată cu ideea (Begriff) și care are adeseori trebuința de-a fi reformată și adăugată de cătră conștiința cugetătoare. Așadar, pe câtă vreme artistul reprezintator se adresează la cugetarea noastră despărțită de simțământ, pe câtă vreme cunoaștem și admirăm intențiunile sale, până atuncea el încă nu a dat o (adevărată) veritabilă operă de arte în sensul cel mai nalt și neci nu ne-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe acesta în întregitatea și mărimea sa ca pe un om ideal, nu în nemărginita cauzalitate a arătări sale (Erscheinung). Așadar reprezentațiunea de pe stadiul reflexiunei, presupunând că nu-i refuzăm consimțământul nostru, corespunde cu dispozițiunea aceea în care conștiința noastră cugetătoare e mulțumită cu desăvârșire, fără ca totodată omul simțitor să fie atins în aceeași măsură. Acest stadiu se bazează așadar, atât în cel reprezintator cât și în cel ce primește, pe dualismul necucerit încă al reflexiunei și al obiectului, al conștiinței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
minuțiozități, pe cari opul adică s-a-ncercat au o urmări cu esactitudine. Sânt o samă de zicale cari-au prins un fel de autoritate. Între acestea e și sentința cea adesea pronunțată cumcă Seydelmann ar fi un actor adânc cugetător, reflectător, nu însă și genial. Cei ce vorbesc astfel se fac totodată c-un chip foarte ieften și cunoscători adânci. Genialitatea apoi o confundă aicea cu nemijlocirea simțirei, pe care noi am pus-o-n stadiul întîi. Cumcă însă Seydelmann
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]