316 matches
-
și ESTE VIU ÎN VECII VECILOR, perfect, pe lângă care se pot strânge neamuri, națiuni și gloate de orice neam, seminție ori rasă umană, care ne unește prin dragostea necondiționată, iertarea aproapelui și pacea adevărată. Am observat că sunt mulți „liberi cugetători” care nu au nicio convingere, dar vor să dea sfaturi dintr-o superioritate intelectuală, să îndemne oamenii să se automântuiască prin manuale și „rețete” omenești. Ei sunt ca cei care se oferă să coordoneze circulația, dar nu știu regulile. Ori
DESPRE SCOPUL VIEŢII PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363442_a_364771]
-
dea seama. Și atunci măcar tu, ca soție, să fii un balsam alinător pe rană. Reporter: Acestea sunt sfaturi înțelepte pentru femei înțelepte. Dr. Ioan Negrulescu, medic psihiatru: V-aș aduce aminte de un aforism al Sfântului Augustin - acest genial cugetător al creștinismului - care spunea așa: „Tu ușurezi pe acela pe care-l umpli, și pentru că nu suntem plini de Tine, suntem o povară pentru noi înșine!”. Deci, atâta vreme cât omul nu-L are pe Dumnezeu, omul este o povară pentru el
REZUMAT DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367327_a_368656]
-
locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă și nici respingătoare Domnului: „Nu e urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci e chiar foarte iubită”. Fiindcă altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
DESPRE VALOAREA SFINTELOR ICOANE.. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367379_a_368708]
-
dea seama. Și atunci măcar tu, ca soție, să fii un balsam alinător pe rană. Reporter: Acestea sunt sfaturi înțelepte pentru femei înțelepte. Dr. Ioan Negrulescu, medic psihiatru: V-aș aduce aminte de un aforism al Sfântului Augustin - acest genial cugetător al creștinismului - care spunea așa: „Tu ușurezi pe acela pe care-l umpli, și pentru că nu suntem plini de Tine, suntem o povară pentru noi înșine!”. Deci, atâta vreme cât omul nu-L are pe Dumnezeu, omul este o povară pentru el
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
a vroit să locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă și nici respingătoare Domnului: „Nu e urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci e chiar foarte iubită”. Fiindcă altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
o tonalitate sacrala modulata succesiv, grav luminos și solemn „Eminescu a dat poeziei românești dimensiunile care îi lipseau înainte. Lumea în care ne introduce Eminescu este o lume de mare vastitate în spațiu și în timp și în care privirea cugetătorului pătrunde până în punctele cele mai tăinuite ale sufletului omenesc și până în concepțiile cele mai înalte ale rațiunii.” - Tudor Vianu Eminescu a turnat „în formă nouă limbă veche și-nțeleaptă”, asociindu-i cu măiestrie lexicul contemporan neologistic, conferind cuvântului o forță
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
trăite în propria lor nemijlocire și realitate istorică”. În plus, autorul ponderează expresivitatea tendințelor apologetice ale catolicilor și protestanților care „nu voiau să recunoască valorile Orodoxiei” sau „nu reușeau să le recunoască”. În literatura de specialitate se resimțea lipsa unui cugetător de anvergură teologică și intelectuală, cu o personalitate puternică în stare să ofere argumente bazate pe „evlavie ortodoxă” și pe „raționamente justificate de textul biblic”. Acesta este Dumitru Stăniloae. Adeseori se invocă oportunitatea redescoperirii operelor patristice - „o bogată vistierie de
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
a vroit să locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
memorii), „Corabia lui Noe” (eseuri), „Gânduri răzlețe, gânduri închegate” (cugetări), „În luminata împărăție a gândului” (eseuri), „Ad Majorem Dei Gloriam” (eseu religios de aprox. 2000 de pagini), „Mahomed” (biografie) etc. În toate aceste cărți, prolificul autor ne apare ca un cugetător și poet profund, creator al unei opere sincere, izvorâte din suferințele unui popor care, de veacuri, nu a cunoscut alte ipostaze ale vieții decât doar munca și lupta continuă, autotul însuși având parte de un trecut zbuciumat, plin de privațiuni
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
pare să fie coloana vertebrală a creației sale. În poeziile cu o largă diversitate tematică și impresionante prin profunzimea abordării, excelează acele poezii în care Absolutul este căutat cu înfrigurare. Spiritul său complex și dinamic, însoțit de o minte de cugetător, autodefinit ca un “Fir de trestie firavă, gânditoare-n ochi de apă,/ Mai visez un cer albastru și o lume să mă-ncapă...”( Trestie gânditoare), simte mai acut această chemare căreia încearcă să-i răspundă. Natură poetică prin excelență, receptivă
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
Iliescu să procedeze așa? De ce nu a apărat ordinea care cât de cât era în țară dându-i nouă orientare politică? Oare inducerea haosului și înlocuirea ordinei legale cu bande de bătăuși au izvorât numai din nepriceperea celui autodeclarat „liber cugetător“ sărac, dar cinstit? Sau realitatea se regăsește în acțiunile celor care au atacat în mod criminal statul român, reușind să-l desființeze total, ceea ce nu să întâmplat nici în primul război mondial când a fost ocupată cea mai mare parte
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
cele patru evanghelii - mai mult despre primele trei, decât despre a lui Ioan, nu știu de ce, o să-l întreb pe Andrei când l-oi prinde - care nu e făcută de un teolog și în același timp nici de un liber cugetător, care s-ar folosi de ele precum Ernest Renan când scria “Viața lui Iisus”, la sfârșitul secolului XIX, și vedea omul fără să-l vadă pe Fiul Domnului (...) Andrei Pleșu și-a păstrat un spirit foarte liber, cu niște comentarii
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
a vroit să locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
lui Dumnezeu vom afirma că după cum am arătat în rândurile de maisus, filosofia greacă antică a reflectat îndelung asupra conceptului de frumusețe pe care au asociat-o creației, zeilor sau chiar unei Ființe supreme. În pofida concluziilor deosebite ce aparțin unor cugetători de geniu, cum au fost Platon și Plotin, vechii elini nu aveau, în general, o concepție spirituală despre ideea de frumusețe, continuând să gândească, să vorbească și să scrie mai mult sub vraja frumosului formelor. Anticii au ajuns să vadă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Asfel încât, proprietar al morii de absolut, prin valțurile căreia curg preceptele abstracte, la ora actuală, poetul, victimă a „capitalismului de cumetrie”, în care „proprietatea este un moft”, ca să cităm un ex președinte de stat, sărac și curat, declarat liber cugetător, adept al democrației originale (băga-mi-aș votul în ea!), rămasă în coadă de pește (recte nea Nelu Cotrocelu), este pe punctul de a pleca și a se izola între zidurile unei mănăstiri, așa cum a făcut-o și cunoscutul actor
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
astfel de preocupare sau evaluare are consecințe raționale și practice concrete. Ea contribuie ca omul să nu se îndepărteze de faptele bune și să nu făptuiască într-un mod ce-ar fi fost caracteristic al nesăbuinței și al superficialității. După cugetătorul creștin, toată forma aceasta a comportamentului matur corespunde nu numai unei expuneri morale a îndatoririlor dar și dorințelor firești ale omului. Viața morală este întipărită în ființa omului încă din momentul creației, odată ce omul nu este prin natura lui pur
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și inițiale sau al unităților elementare - care nu este obiectivizat exterior și nici nu este pus în contururi de sens severe. Deci, sunt propuse indirect limitarea de sine și smerenia omului, ceva ce este validat nemijlocit de următoarele lui gânduri. Cugetătorul creștin susține că elementele principale ce trebuie să caracterizeze un om adevărat sunt înțelepciunea, cumpătarea, smerenia, sociabilitatea și filantropia. Dintre acestea este luat drept cel mai important ultimul . Dacă avem în vedere faptul că toată gândirea pe care se construiește
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și inițiale sau al unităților elementare - , care nu este obiectivizat exterior și nici nu este pus în contururi de sens severe. Deci, sunt propuse indirect limitarea de sine și smerenia omului, ceva ce este validat nemijlocit de următoarele lui gânduri. Cugetătorul creștin susține că elementele principale ce trebuie să caracterizeze un om adevărat sunt înțelepciunea, cumpătarea, smerenia, sociabilitatea și filantropia. Dintre acestea este luat drept cel mai important ultimul . Dacă avem în vedere faptul că toată gândirea pe care se construiește
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 863 din 12 mai 2013 Toate Articolele Autorului Când întrebi oamenii dacă cred în Dumnezeu, aproape într-un procent covârșitor se declară a fi credincioși. Puțini, chiar foarte puțini. spun că sunt liberi cugetători sau atei. Cu toate acestea, vedeți dumneavoastră, a crede e una, a fi convins e alta. A crede e una, a te încrede e alta. Așadar, sunt anumite aspecte pe care ar trebui să le revizuim pentru a vedea cum
CREDINŢĂ ŞI CONVINGERE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354864_a_356193]
-
teolog român în epoca modernă a istoriei noastre care scoate teologia din cercul strâmt al specialiștilor, prezentându-o într-o formă impunătoare atenției lumii intelectuale. În centrul gândirii lui Nichifor Crainic stă Iisus Hristos. Sensul vieții pe care îl caută cugetătorul se descoperă în Iisus Hristos. Mântuitorul este Alfa și Omega tuturor lucrurilor create. Personalitate controversată, amestec de serafic și de teluric, teolog și om politic, poet și publicist, Nichifor Crainic este un caz pe cît de complex, pe atît de
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
noua “știință universală” care proclamă acest așa-zis adevăr absolut: “cuget, deci exist”. Astfel, timpul social “creștin” spărgându-se și fragmentându-se în mii de mii de bucățele minuscule, noi toți, dar absolut toți, am devenit, fără șă știm, liberi cugetători, nu-i așa? Adică, liberi cugetători și anticreștini, fiecare cu câte o pată neagră pe conștiință și cu câte o gaură a rațiunii în cap, fără o cunoaștere teologică, filozofică și științifică cu rigoare. Căci rațiunea fără cunoaștere teologică și
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
așa-zis adevăr absolut: “cuget, deci exist”. Astfel, timpul social “creștin” spărgându-se și fragmentându-se în mii de mii de bucățele minuscule, noi toți, dar absolut toți, am devenit, fără șă știm, liberi cugetători, nu-i așa? Adică, liberi cugetători și anticreștini, fiecare cu câte o pată neagră pe conștiință și cu câte o gaură a rațiunii în cap, fără o cunoaștere teologică, filozofică și științifică cu rigoare. Căci rațiunea fără cunoaștere teologică și științifică face atâtea găuri în cap
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
conform indemnului Sau (Matei XXVIII, 19-20). Unii de alte convingeri religioase și filozofice au acceptat pe Iisus Hristos că pe un reformator religios sau ca pe un mare înțelept al Orientului. Alții, înclinați spre speculație și adepți ai unor mari cugetători că Platon, Aristotel au căutat să pună în corespondență Revelația sau să caute identități în învățătură Evangheliei. Așa se prezenta lumea creștină și necreștina în secolul al IV-lea când au apărut în Biserică trei luceferi ai dreptei credințe: Sfanțul
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
-l mai frecventeze și să-l cerceteze, unele ce aveau să prefigureze revelări notorii de mai târziu: „Poetul acesta n-a fost numai poet ... care să fii vânat tablouri, senzații, sunete. El a fost cel puțin în aceeași măsură un cugetător, un luptător, un profet - da, un profet ca profeții vechii Iudee, biciuind și arzând, de o parte sfătuind și revelând de alta, în numele aceluiași Dumnezeu al ințelepciunii” (1904). Sau altădată: „Eminescu e om mare al nației, ceea ce este poate mai
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]