3,849 matches
-
col. 649D-652AB; PSB, vol. 30, p. 216-217. footnote>. Leacurile celor contrare sunt tocmai cele contrare, altfel spus, remediile păcatelor sunt tocmai virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei; bunătatea iubirii va alunga din suflet o listă lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia, mișcarea furioasă, iuțimea, uneltirea, fățărnicia, pomenirea faptelor care ne-au
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
PSB, vol. 30, p. 216-217. footnote>. Leacurile celor contrare sunt tocmai cele contrare, altfel spus, remediile păcatelor sunt tocmai virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei; bunătatea iubirii va alunga din suflet o listă lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia, mișcarea furioasă, iuțimea, uneltirea, fățărnicia, pomenirea faptelor care ne-au supărat, dorința
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
le nutrea în inima sa, căci în curând ajunse să se convingă că se afla pe un teren fals, și își zădărnicise timpul căutând adevărul. Într-una din zile, pe când el rătăcea, după obicei, pe malul mării, cufundat profund în cugetările sale, apare înaintea lui un bătrân cu chipul plin de blândețe și de demnitate, pe care după ce-l privi câtva timp cu respect, intră cu dânsul în dialog. Acest bătrân îi zgudui din temelii întreg edificiul de idei pe care
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
lui pe adevăratul drum de gândire. Îl convinse pe Iustin despre netemeinicia principiilor ce le susținea 1 Herbert Musurillo, The Acts of the Christian Martyrs, Oxford University Press, Oxford, 1972, p. 49. 2 și-i menționă faptul că cercetările și cugetarea omenească nu pot conduce decât la convingerea că există Dumnezeu, însă pe Dumnezeu personal, substanța Lui, aceasta nu o poate cunoaște nimeni. Îi mai precizase spuse că, atâta vreme filosofii nu știu nimic sigur despre Dumnezeu, despre nemurirea sufletului etc.
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
leac” (Sfântul Vasile cel Mare); „demon al voinței” (Sfântul Ioan Gură de Aur); „odraslă care crește din noi, rău săvârșit prin libera voință a omului, odrasla poftei” (Sfântul Chiril al Ierusalimului)<footnote Nicolae Moldoveanul, „Dicționar de înțelepciune patristică Comori dezgropate. Cugetări din vechii scriitori creștini”, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 397. footnote>; „traiul în desfătări și în desfrâu”<footnote Clement Alexandrinul, „Stromatele”, stromata a II-a, cap. XV, 62.2., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
păcat - sursă a tuturor celorlalte: filavtia, cum o numesc Părinții, adică iubirea trupească și egoistă de sine. Celor opt păcate capitale trebuie să le opunem cele opt virtuți creștine: înfrânarea, cumpătarea, sărăcia de bunăvoie, bucuria, îndelunga răbdare, modestia și smerita cugetare. La rândul ei, filavtia sau iubirea trupească de sine, catalogată de Sfinții Părinți drept izvorul tuturor patimilor, este nimicită de iubirea duhovnicească de toți și de toate. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind înșiruite în lanț, începând
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea într-ascuns și cu smerita cugetare. Atunci când erau atacați de ispite puternice, Părinții obișnuiau să se roage unii pentru alții, întărindu-se nu numai prin cuvinte sfătuitoare, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își cercetau gândurile, meditând la felul cum au petrecut ziua
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dumnezeiești<footnote Ibidem. footnote>. În continuare însă, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune că aceasta este interpretarea pe care o pot primi toți<footnote Ibidem, pp. 32-33. footnote>, deoarece înțelesul mai tainic și mai înalt e rezervat pentru cei cu o cugetare mistică<footnote Ibidem. footnote> pe care se vede nevoit să-l cinstească prin tăcere. Observând că proprii înțelepciunii sunt mintea și rațiunea, iar proprii deprinderii opuse a înțelepciunii sunt lipsa de rațiune și simțirea (domnia simțurilor) și că omul a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
au căzut, au reluat lucrarea în el și paza lui<footnote Ibidem. footnote>. Întâlnim aici o idee a Sfântului Maxim Mărturisitorul care precizează că omul este nu lumea mică, ci lumea mare, pentru că el cuprinde lumea văzută în sine prin cugetare. Deci în această lume mare sădește Dumnezeu un alt rai dumnezeiesc, mult superior celui ce cade sub simțuri, ca unul ce este împodobit cu plante veșnic nemuritoare și pururi verzi și luminat de Soarele dreptății. În acest rai a sădit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pe aceeași tonalitate de litanie săpată în piatră: ,,Teme pentru meditații mai îndelungate ne-a dat scriitorul Mircea Lutic, cu invocarea sclipirilor de geniu și a nepătrunselor înțelesuri din opera eminesciană, care (...) ne răscolește întruna, ținându-ne la poarta enigmaticelor cugetări. Norul de aur din marea de amar”, ,,îngerul care a trecut prin infern” poate într-adevăr merită un loc mai mare în viața noastră decât discuțiile despre ce am făcut acum 10-15 ani și ce s-a ales din entuziasmul
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
legată PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă deșartă are binele în cugetare. RĂUL, CEL VIRTUOS ȘI SÂRGUITOR ÎL ARE LA SUPRAFAȚĂ, PE CÂND IUBITORUL DE PLĂCERI, ÎL ARE ÎN ADÂNC. Ibidem pag. 283 P.S. Luați aminte la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „PRIVEGHEAȚI ȘI VĂ RUGAȚI, CĂCI NU ȘTIȚI ZIUA ȘI CEASUL, ȘI ... CERUL
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
IUBITORUL DE PLĂCERI, ÎL ARE ÎN ADÂNC. Ibidem pag. 283 P.S. Luați aminte la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „PRIVEGHEAȚI ȘI VĂ RUGAȚI, CĂCI NU ȘTIȚI ZIUA ȘI CEASUL, ȘI ... CERUL ȘI PĂMÂNTUL VOR TRECE, DAR CUVINTELE MELE NU VOR TRECE”. „CUGETĂRI FILOCALICE” vol. II, Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
SATELE, DE FOAMETE, DE CIUMĂ, DE CUTREMUR, DE POTOP, DE FOC, DE SABIE, DE VENIREA ASUPRA NOASTRĂ A ALTOR NEAMURI ȘI DE RĂZBOIUL CEL DINTRE NOI. AMIN! Text alcătuit de Ionuș Bălaș și Cezarina Bărzoi cu unele considerente personale. „1001 CUGETĂRI” vol. XII Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
mod excepțional de Episcopul Cărturar ERINEU BISTRIȚEANUL, pe care, monahia, principesa Ileana, o încheie astfel: „Sfinții Îngeri” este o carte pe care este bine să o păstrăm aproape, pentru că cinstirea noastră pentru îngeri e răspunsul nostru la dragostea lor”. „1001 CUGETĂRI” Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
lui G. Călinescu pluralitatea unor factori care au contribuit la regresul literar. Atât de sâcâitoare a fost apăsarea încât pentru a supraviețui ca producător de bunuri spirituale autorul se simțea nevoit să preia pe porțiuni modul de simțire și de cugetare al opresorului. De aci surpriza că mințile altă dată strălucite s-au copilărit, au început să silabisească asemenea unor elevi în primele clase ale unei școli primare care învață abia alfabetul. Pe o durată mai lungă și cu consecințe mai
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
cuptoare de simțiri, care au făcut-o să sfârâie și să frigă”. Această inspirată metaforă spune aproape totul despre marele memorialist, cel din Oameni care am fost. În romanul Adela al lui G. Ibrăileanu, criticul identifică o variantă narativă a cugetărilor cuprinse în volumul Privind viața, o disimulare romantică, doctorul Codrescu fiind un erou wertherian; îl impresionează autoanaliza plină de delicatețe a sentimentului platonician și “poezia cu foșnete și mătăsuri”, simbolizând însăși feminitatea. Foarte curios. Vladimir Streinu, un adept al modernității
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
căci nu lipsesc numele unor poeți cunoscuți dintre prietenii autoarei - și “transifigurarea” faptului comun jocul e continuu: poemele mizează tocmai pe nepotrivirea provocatoare de inconfort... poetic, dintre planul “jurnalului” ce mimează notarea strictă a faptului modest, zilnic, și celălalt al “cugetării”, poate purificatoare. Revine, astfel, ca un fel de laitmotiv, o frază precum aceasta: “Mâinile își văd de viață, creierul - nu găsesc nici un cuvânt care să se potrivească exact cu ceea ce face creierul”. Căci, în fond, “creierul” e spațiul imaginației, al
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Călinescu. După dispariția lui Eugen Lovinescu s-a închegat pe coordonatele trasate de "posteritatea lui Titu Maiorescu", o pleiadă de comentatori ai culturii excelent pregătiți, scrupuloși în analiză și cutezători în situări pe plan larg european, cu un orizont de cugetare remarcabil. Alături de G. Călinescu îi voi evoca pe Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, pe Perpessicius, Vladimir Streinu. Între ei autorul Bietului Ioanide se distingea prin spectacolul personalității sale. Chiar dacă nu toate diagnozele se dovediseră exacte și chiar dacă nu avea antenă pentru
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
pentru că nu m-am risipit și mai mult. Dac-ar fi s-o iau de la început, m-aș risipi cu și mai multă dăruire. D. T: - Care dintre speciile literare vă sînt mai apropiate? V. E.: - Pun mare preț pe cugetări. Îmi plac aforismele. Găsesc că este arta cea mai sintetică, în care un om, dacă are ceva de spus, spune în două cuvinte. Cugetările îmi vin singure. Se cristalizează în urma unei discuții, a unei lecturi. Aforismul e o specie interesantă
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
D. T: - Care dintre speciile literare vă sînt mai apropiate? V. E.: - Pun mare preț pe cugetări. Îmi plac aforismele. Găsesc că este arta cea mai sintetică, în care un om, dacă are ceva de spus, spune în două cuvinte. Cugetările îmi vin singure. Se cristalizează în urma unei discuții, a unei lecturi. Aforismul e o specie interesantă, utilă pentru un scriitor. D.T.: - Un exercițiu al inteligenței, sinonim, poate, cu șahul. V. E.: - Da. D. T.: - Maestre, dar observ că evitați să
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
desigur, multe de învățat de la fiecare din profesorii mei. Și, înainte de toate, tocmai despre modul de a învăța, de a cunoaște. În zadar mă opintisem, licean cu o pasiune precoce, dar organele încă neformate, încercând să compun un comentariu la Cugetările lui Pascal, savantul credincios pentru care nutream o adevărată fervoare. Cursul universitar al profesorului Yves Auger, fost normalian, despre Pascal, curs urmat pe când eram încă în ultima clasă a liceului, mi-a oferit mai puține idei noi despre acele Cugetări
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Cugetările lui Pascal, savantul credincios pentru care nutream o adevărată fervoare. Cursul universitar al profesorului Yves Auger, fost normalian, despre Pascal, curs urmat pe când eram încă în ultima clasă a liceului, mi-a oferit mai puține idei noi despre acele Cugetări, cât despre metoda de a le ordona, de a le interpreta și în genere despre o cale posibilă de urmat într-o cercetare. Dar trebuia să treacă încă timp pentru ca să încep să înțeleg că accesul la universal nu ne poate
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
să învețe să moară. Mi-ar fi plăcut să fii acolo, pentru că te bănuiesc că nu ai fi lăsat netaxat acest calambur ieftin. Încerc să zâmbesc, să-mi imaginez cum ți-ai fi dat ochii peste cap la auzul unei cugetări atât de adânci, dar nu pot. M-apucă doar jalea când mă gândesc ce frumos ai mai fi trăit tu dacă n-ai fi dus lecția asta despre moarte până la capăt. Mai e o poveste în Talmud, tot cu Alexandru
Scrisoare pentru Andreea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82361_a_83686]
-
Ce sofism! Tutea, “geniu oral”?! “Socrate român”?! Nu-mi vine să cred că atribui asemenea titluri unui om cu darul limbii, dar care n-a trecut niciodată - în mod sistematic - de pragul platitudinilor cu ștaif; ca să nu mai vorbesc de cugetările de-a dreptul inepte pe care anti-rationalismul și etnocentrismul sau le-au produs pe bandă rulantă, cu un succes înspăimântător de mare în rândurile oamenilor educați din țara asta. Aceasta continuă supraevaluare a lui Tutea arată cât de “provinciali” suntem
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
cât se referă la oameni de cultură de reală valoare și anvergură - "corporatismul" preconizat de N. Crainic, ca și formula organică teoretizată de Nae Ionescu în domeniul vieții sociale, în opoziție cu formula contractuală occidentală, semnificau amândouă un regres al cugetării social-politice, fiind marcate de fundamentalism, intoleranță, ură, respingere. Este motivul pentru care Viorel Marineasa, în finalul cărții, se delimitează de eroii săi. Recunoscând meritul lui Nae Ionescu de a fi simțit pericolele modernizării prin "estomparea progresivă a transcendenței" și de
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]