1,813 matches
-
ale prezentului și viitorului, transformate și ele, neîncetat, în timp trecut... Neliniștea îți dă la început tîrcoale sfioase, cuminți, incerte, o ignori, încerci să o dai afară ca pe o insectă sîcîitoare, nici nu știi cînd izbutește să ți se cuibărească de-a binelea în suflet. Pînă cînd, insinuantă, tenace, perseverentă, se dovedește mai tare decît tine, nu mai poți scăpa de ea, este piatra de moară, care-ți apasă pieptul, este mîna haină, care te strînge de beregată, gheara ascuțită
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
regimul instaurat în urma tancurilor rusești. Că, slavă domnului, nu de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc eu să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețit de "hărmălaia publică" - vorba lui Pavese - uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află, asta se datorește nu puzderiei de "soluții" decorative propuse de
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
făcînd prima oară asta, au dovedit prețuire față de cultură, față de teatru, față de cei care, fanatici, se încăpățînează să facă această meserie în condiții ce le sînt total potrivnice. Din păcate, convulsiile societății în care trăim precum și acelea care s-au cuibărit în noi, degradarea socială și umană nu pot lăsa fără urmări și breasla noastră. Căci, oameni sîntem! Reușita Galei ține de două lucruri: în primul rînd de felul în care fiecare din noi încarcă de valoare nominalizările, de respectul pe
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
credeți? Dacă parcurgeți lista rolurilor, da. Dacă mergeți la teatru și-l vedeți în Barrymore sau în O scrisoare pierdută în Cațavencu, nu. Forța și șarmul extraordinare ale acestui mare artist, darul de a trece rampa și a ți se cuibări în suflet, de a simți fizic că-l porți cu tine, toate acestea se manifestă din plin și plenar. Inteligența scenică a funcționat ca o balanță, astfel încît rolurile sale să stea într-un echilibru perfect. Și asta, zeci de
Farmecul generalului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16414_a_17739]
-
VINTURI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014. La răscruce de vânturi Drumuri înnodate pornesc dinspre mine. Mi-e frică să merg. Mi-e frică să stau. Nu mai e nimic aici. Puștiul s-a cuibărit încet în ruine colorate. Îngeri călare, au plecat din oraș. Nu mai bate nimeni la porțile poemelor scrise. Lucrurile au rămas orfane fără cântecul zeului. De ce să merg ?. Am întrebat, drumul. De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele. Demult, n-am
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
Pentru zei. Și totuși, acesta nu e sfârșitul. Sfârșitul poate fi oricând. Citește mai mult La răscruce de vânturiDrumuri înnodatepornesc dinspre mine.Mi-e frică să merg.Mi-e frică să stau.Nu mai e nimic aici.Pustiul s-a cuibărit încetîn ruine colorate.Îngeri călare, au plecatdin oraș.Nu mai bate nimenila porțile poemelor scrise.Lucrurile au rămas orfanefără cântecul zeului.De ce să merg ?. Am întrebat, drumul.De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele.Demult, n-am mai aprins nimeniun foc
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
spune prea multe, decât că îmi aduc nostalgic aminte numai de fața timidă, dar gingașă și cu inima ‘frumoasă’, ce numai cu un simplu zâmbet sincer m-a cucerit...! Iar cu o mână delicată îndreptată spre sufletul meu s-a cuibărit acolo pentru veșnicie!! De aceea, Femeia nu ar trebui să fie sărbatorită numai într-o singura zi... Chiar dacă azi este ultima zi din luna Mărțișorului, a Femeii, a poeziei, a începutului de primavară, a pământului... “Femeile sunt al doilea mare
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
pitic, fusarul mare. Toate cele 6 specii de reptile și 9 de amfibieni identificate până acum sunt specii protejate, inclusiv pe plan internațional. Un număr de peste 200 de specii de păsări își află în Parcul natural Lunca Mureșului loc de cuibărit și de pasaj, aproape toate fiind cuprinse în anexele Convenției de la Berna ca specii ocrotite; acvila țipătoare mică, cormoran mare, stârc de noapte, precum și efective mari de stârci cenușii, pescăruși răzâtori, stârcul și corcodelul mic, prigorii, cea mai mare colonie
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
în angrenajul epic, prestabilit de romancier. Legătura strânsă dintre bunic și nepot rămâne cea mai realizată epic în romanul lui Nicolae Pârvulescu. Sunt scotocite toate ungherele relațiilor directe și indirecte, de la ascultarea divină, până la pierderea distanțelor efective, rămânând doar afecțiunea, cuibărită în amintiri, reverberatoare și regeneratoare. Silviu are o soră, căreia profesional i se stabilește... destinul, devenind medic. În suita "amintirilor din copilărie", circulă ca un sânge albastru, mereu protejat, jocurile celor mici, când umbrele vieții n-aveau acces la orizontul
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
și identitatea noastră, despre patrimoniul amenințat, despre reperele spirituale sau despre victimele regimului comunist din România. Din păcate, dincolo de imaginea aparent neutră și în ciuda competenței și a valorii multora dintre angajații postului de știri, în Digi24 par să se fi cuibărit interese obscure care nu se pot legitima decât prin frică, minciună și cenzură. Cristi Citre a fost concediat, marți, de la Digi24 pentru o postare pe Facebook. Eu am fost concediată recent, din același motiv. La Digi24, cenzura nu mai e
Ana Iorga Mihail, de la Digi24, a fost concediată din cauza unui mesaj postat pe Facebook by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27019_a_28344]
-
același timp în cea mai cumplită existență, care nu se deosebește întru nimic de viața animalelor”, boala și mizeria sunt învinse pentru moment de o vitalitate neașteptată, cuceritoare: „În ciuda vântului pustiitor însă, în ciuda morții premature ce parcă înadins s-a cuibărit în înfiriparea asta umilă de existență umană, viața... infinita viață continuă să se manifeste, semeață și abundentă”. Cronologic, primul trubadur al noului spațiu este Felix Aderca, în Domnișoara din str.Neptun, 1921, unde mahalaua apare în aceeași înfățișare de lume
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
atunci când erau bine spuse și Perigeu era unul dintre favoriții săi. Cu toate acestea spuse: Cinstiți prieteni, eu vă mulțumesc, dar vă rog să mă credeți că regret nespus că n-am să pot veni. O oboseală cumplită s-a cuibărit în oasele mele ca o durere plăcută... Perigeu, prinzând un moment prielnic, îl întrerupse: Te cred, iubite Lucullus, pentru că eu însumi sunt cuprins de durere. Trupul meu se zbate nebun mai ales după refuzul tău, de a ne însoți și
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
-și apere viața Distrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța! S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân, Satul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român. Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele noastre! Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi ai răbdării! Poate așa ne vor face boboci florile-n glastre Și vom avea ve privi prin fereastra-nserării. Lăsați-ne să mai putem privi cerul cu stele, Să mai facem poteci
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
-și apere viața Distrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța! S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân, Satul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român. Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele noastre! Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi ai răbdării! Poate așa ne vor face boboci florile-n glastre Și vom avea ve privi prin fereastra-nserării. Lăsați-ne să mai putem privi cerul cu stele, Să mai facem poteci
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
să-și apere viațaDistrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța!S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân,Sătul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român.Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele noastre!Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi ai răbdării!Poate așa ne vor face boboci florile-n glastreși vom avea ve privi prin fereastra-nserării.Lăsați-ne să mai putem privi cerul cu stele,Să mai facem poteci prin
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
fără de noroc .” Într-o altă poezie, sensibilitatea lirică ne-nvăluie inima, făcându-ne să trăim timpul poeziei adevărate, timpul ce intră în toate gândurile noastre curate. Consider că poeta și-a pus în această carte toată dragostea ce i s-a cuibărit în suflet și, cu o firească nerăbdare, acum o pune la dispoziția cititorilor. Iată, vă aducem aproape poezia Doar tu: “Ne-nvăluie amurgul ca o manta din flăcări,/ Ne-alintă pielea-ncinsă de ludice văpăi,/ Respiră luna-n plete ce-ți
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
așternut până la epuizare și somn, cel puțin pentru unul din noi. Și cel din urmă moment special al fiecărei zile este momentul când toate luminile din casă s-au stins, inclusiv cea de la laptop, ultimul dintre noi doi s-a cuibărit în pat și după aproximativ 30 de secunde, pe cronometru, pisica mare se mișcă, de oriunde ar fi și urcă între noi în pat. De obicei sare de la locul ei de pe dulap și evident, cele 4 kilograme de blănita și
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DOR Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În nopțile de iarnă ce fatale se cuibăresc în ceașca-mi de cafea, Încerc să regăsesc o altă cale prin care guri avide să mă bea. Mă dăruiesc drept pradă înghețată, Ninsorilor cu torsul nefiresc. De-atâta iarnă simt că niciodată nu voi putea zăpada, s-o iubesc
DOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384260_a_385589]
-
grupurilo de fugitivi, prin labirinturile tăiate în coastele lanului nesfârșit. Le ghiceam doar existența din mișcarea spicelor înalte și din murmurul asemeni vuietului îndepărtat al unui puhoi nestăvilit de neliniște. Viața era scufundat întrun abis de incertitudini și terorismul se cuibărise și împuiase în Regatul Unit al Spiritelor Libere. Cărările în lan erau drepte și se ramificau în toate direcțiile ca o pânză de păianjen uriaș. Mă îndemnai asudând prin toți porii teroarea: - Hai mai repede, că ne prind din urmă
VIZIUNEA TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384258_a_385587]
-
alt miracol al toamnei Coboară amețitor, în zări, Fiind leagăn lent al frunzei, Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu, Pășind agale, oameni, păsări Își întâlnesc al lor pustiu, Și-n ochi par a li se cuibări... Tristeți, ori dulci melancolii Se revarsă-n sublime magii, Lăsând mister și emoții, Peste liniști ori clipe hazlii... La porți stă carul cu roade Culese-n truda de pe câmpuri, Culorii vii și-mbelșugate Îmbracă noi, aceste timpuri... Printre reci brume
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
mult Un alt miracol al toamneiCoboară amețitor, în zări,Fiind leagăn lent al frunzei,Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu,Pășind agale, oameni, păsăriîși întâlnesc al lor pustiu,Și-n ochi par a li se cuibări...Tristeți, ori dulci melancoliiSe revarsă-n sublime magii,Lăsând mister și emoții,Peste liniști ori clipe hazlii...La porți stă carul cu roadeCulese-n truda de pe câmpuri,Culorii vii și-mbelșugateîmbracă noi, aceste timpuri...Printre reci brume, se zărescPriviri amare, îndulciteDe
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
marea cea mare falnic, maiestuos te-apropii Nu te năpustești volburos, ci ca un voinic neostenit Te desfășori în evantai, creezi pământ cu brațe proprii. Frate! De-ajungi aici vezi minuni după minuni În labirintica încrengătură a canalelor - păsări mii Cuibăresc lângă nuferi, printre săbiile stufului, lăstuni Îți zboară lângă tâmple, rațele-s urmate de pui aurii. Cormoranii emit sunete ciudate lângă estuar Își cheamă tandru iubitele când se lasă înserarea Au făcut din acest loc mirific un amplu sactuar Aici
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
dor târziu... POEZIA ȘI FEMEIA... Nu v-ați întrebat niciodată de ce poezia e de genul feminin? Nici nu putea să fie altfel! Muzica și pictura, la fel. Cartea aceasta e o dreaptă și curată mărturie; între aripile ei s-a cuibărit atâta frumusețe rămasă parcă de la începuturile lumii, sinceră și nefardată. Poezia și femeia, la mijloc destinul. Omul făcut, omul viu, fără ele niciodată nu a cunoscut împlinirea! Ele te apără de singurătate, de singurătatea din tine și din afară. Uitați
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
la momentul acela reprezintă cel mai potrivit 'om' de încredere căruia i se destăinuie; doar în fața tabloului ori în fața oricărui alt obiect, unii oameni, sufletește vorbind, se pot doar acolo ’dezbrăca’ de ceea ce-l apasă ca să-i iasă toate bolile cuibărite în el, ce-l presează, ori îl toacă din interior. Poate fi din cauza emoțiilor. Invers, se poate ca acest tablou îl alimentează cu energie nouă, aprinzând scânteiele amorțite în el care încă sunt pline de viață. Altul să ’vadă’ mai
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
ceea ce făcea ca ochii să ne pară reciproc mai strălucitori. - Suntem ca niște fiare! Acum înțeleg că ochii reprezintă cel mai bine legătura noastră cu ele, în special cu felinele - a observat Andrei. - De acord! Fiară felină! Și m-am cuibărit ca un pui lângă idolul protector. Am cinat fără grabă, bucurându-ne de a fi împreună. În cele din urmă lumânarea s-a stins, iar, noi am revenit în pat vegheați de lumina lunii care pătrundea pe fereastră printre dantelăriile
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]