94 matches
-
flori de tot felul din jurul lacului. Țin minte că am fost la monument într-un parc foarte frumos. În această excursie am fost întovărășiți de scumpul și dragul nostru Ioan Mitru Directorul Școalei Normale, de Dl. profesor de Geografie Petru Cujbă [48] și de Dl. profesor de la Liceul Național din Iași Victor Castano. În Constanța am mers cu Dl. profesor Victor Castano, la cimitir unde erau înmormântați eroi francezi. Și a plâns, a îngenunchiat că și el era francez. Și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am avut pe Dl Lt. Alex. Voinescu cu suflet de înger. Numai bunătate și voie bună. Și într-una mă întreba ce profesori am avut la școala normală și spuneam: la Istorie pe Dl Ion Mitru, la Geografie pe Petru Cujbă, la chimie pe Dl Petru Bogdan [55]. Și el îmi spunea că tot aceștia i-a avut. Și sergentu major era foarte mândru și plin de răutate și venin. Îl chema Radovici Benedict, tot din Pașcani. Și eram lăsați pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de Varahil. Al treilea fiu l-a chemat Todiriță Lateș, și a fost mare profesor de filozofie la Academia din București. Și pe fată a chemat-o Ileana, care a fost măritată cu Tasu grădinar-florar la Gheorghe Racoviță din satul Cujba com. Surănești jud.Vaslui. Gh. Racoviță îi tatăl lui Emil Racoviță [74] care a fost la polul sud în 1898-1899. Dar Gh. Racoviță îngrijea și de moșia Lucsiței Paladi din Baea. Ileanei Lateș îi spuneau oamenii Grădinărița, că bărbatul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
doamnă f. frumoasă. Fotografia ei mi-a arătat-o preotul Vasile Mihăilescu din Baea. Această doamnă s-a măritat și a trăit la Paris și moșia a lăsat-o sub îngrijirea marelui proprietar Gh. Racoviță, care avea moșie în satul Cujba, com. Surănești. Gh. Racoviță moșierul e tatăl lui Emil Racoviță, care a fost la polul sud în 1898-1899 cu barca "Belgica"cu alți 19 oameni, mari cărturari și f. învățați. Și la întoarcere din 20 de oameni, s-au întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
car să trec apa, mă duceam la școală, nu găsiam, veniam acasă. Și l-a rugat Gh. Racoviță pe dl. înv. Petre Cucescu să-i recomande un băet cuminte care să păzească puii și găinele în ograda curței din satul Cujba, com. Surănești. Și dl. Petre Cucescu i-a recomandat un băiat cuminte, frate cu Ion a Dăscăliței din Baea, care mai pe urmă a purtat numele de Costachi Ștefănescu. Și de la pui a trecut să ia pe samă grânele ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
autoritățile țariste s-a refugiat în România la 1875, a fost un adept la marxismului promovând idei de stânga în țară printr-o serie de lucrări; și-a publicat ideile în "Contemporanul", "Revista socială", "Emanciparea", Critica socială" etc; 48. Petru Cujbă, (1827-1886) director al școlii Vasile Lupu între 1877-1886, cu studii la Trei Ierarhi și Universitatea din Iași, a elaborat un regulament pentru școala normală pe care a dotat-o cu manuale; profesor geografie, creatorul catedrei de geografie de la școala normală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
personalități reprezentative ale literaturii române: V. Alecsandri (autor V. Condurache), I. L. Caragiale (autor Ion Buzdugan), P. P. Carp (autor C. Baraschi), V. Conta (autor B. Barnabaș), I. Creangă (autor: Ion Buzdugan), M. Eminescu (autor Vl. Florea), Al. Lambrior (autor M. Cujba), T. Maiorescu (autor I. Bârleanu), C. Meissner (autor R. P. Hette), Iacob Negruzzi (autor Dan Covataru), Al. Philippide (autor O. Spaëthe), V. Pogor (autor Vl. Florea), I. Slavici (autor Gr. Patrichi) și A.D. Xenopol (autor R. Kocis). După aproximativ un
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de avocat la Chișinău), G. Ibrăileanu și Basarabia, Mihai Eminescu și Basarabia (1940). În V.B. se publică versuri de Ion Buzdugan, Vladimir Cavarnali, N. F. Costenco, Magda Isanos, Bogdan Istru, Virgil Carianopol, N. V. Coban, Eugen Coșeriu, Constantin Ciopraga, Sergiu Victor Cujbă, Coca Farago, Lotis Dolenga, Pan Halippa, N. I. Herescu, Cezar T. Stoika, Andrei Lupan, Vasile Luțcan, George Meniuc, Teodor Nencev, Donar Munteanu, Ion Larian Postolache, Al. Robot, Octav Sargețiu, Al. Terziman. Prozatorul în care revista și-a văzut bine ilustrat programul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
colaborare cu A.P.E.C.H. (Association des Poètes et Ecrivains Champenois) la care în 1998, Ana-Maria Popa îndrumată de prof. G. Barbu a obținut Premiul al III-lea pentru eseu iar în anul 2000 la « Challenge 2000 »- « Olympiade de la Francophonie », Alina Cujbă, elevă a Școlii « B.P.Hasdeu » Iași a obținut Medalia de Aur. În privința colaborărilor internaționale, ne vom referi la activitățile desfășurate în parteneriat cu Școala « P. Poni » din Iași, sub titulara unui Proiect European Comenius pentru «Școala din spital». În cadrul acestui
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
în povestirile pentru și despre copii, majoritatea scrise după 1890, C. pierde din farmecul care îi definea câteva schițe de început, precum În ajunul Crăciunului și Ziua de bobotează. SCRIERI: Schițe și nuvele, I-IV, București, 1893; ed. pref. Sergiu Cujbă, București, 1976; Ovreiul, București, 1899; Flori de gheață (în colaborare), București, 1910; Al treisprezecilea urs (Din viața vânătorilor din Carpați), București, [1911]; Roadele vijeliei (Cum a căpătat Sarichioiul vie), București, 1913; Din viața pescarilor dobrogeni, București, [1923]; Opere alese, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
Căpățînă Rozalia, 78 ani l Vass Domnica, 62 ani l Kravici Rudi, 73 ani l Rogojan Titus, 90 ani l Brata Ioan, 58 ani l Marian Liviu, 75 ani l Popa Niculeana, 78 ani l Jivu Ivana, 80 ani l Cujba Stela, 75 ani l Freiberger Sarolta, 75 ani l Aștefănesei Vasilica, 48 ani l Sugár Elena, 77 ani l Bireu Ioan, 79 ani l Oprea Ioan, 80 ani l Dumitrescu Roman, 73 ani l Ladariu Constantin, 47 ani l Milos
Agenda2005-06-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283367_a_284696]
-
În consecință nu este exclusă o posibilă ameliorare sau vindecare parțială". În 24 ianuarie 1884 P. Missir (e cel din știuta scrisoare în versuri a lui Caragiale: "Missiraș sunt în Iași/ Sau în Ieși/ Dacă ieși de la slujbă/ Vin la Cujbă/ Al matale/ Caragiale") îi scrie bucuros lui Maiorescu că a aflat din scrisoarea criticului adresată surorii sale Emilia despre îmbunătățirea sănătății poetului și se angaja să adune repede cotizațiile ieșene pentru luna ianuarie 1884. Bucuroasă mult îi scria fratelui său
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
cutia cu chibrituri și sarea la un loc mai sus ferit de umezeală, săculețul cu făină în fundul colibei, căruța în latura colibei și sub căruță locul coteiului lângă o roată acoperită cu fân ca să aibă și el umbră. Mai departe, cujba pentru așezat ceaunul. Cu toată apa din apropiere, căldura parcă denaturaliza tot, pâlpâirile cerului lungeau în sus sămănături și arbori, broaștele dormeau, cerul era alburiu-metalic fără pată de nori. Încet și răcorindu-se puțin, veni seara, cu imense roiuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Numele Șorogari îți spune ceva? Din câte îmi amintesc, sfințite, acest nume are oarecare rezonanță ungurească. Se spune că a apărut pe vremea când au venit niște ardeleni să lucreze viile de aici. Apoi în acest loc avea vii și Cujbă biv vornic, care la 12 martie 1639 (7147) a dat mănăstirii Aron Vodă „O falce de vie la Șorogari în Dealul Bătrân”. Dacă tot a venit vorba de dealul Șorogarilor, împânzit numai de vii și livezi, să luăm seamă cum
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iașii, cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci”. Și uite-așa averea mănăstirii Golia se rotunjește încetîncet. Nu mai departe la 12 martie 1639 (7147), într-un rezumat al unui zapis de la Ionașco Cujbă biv vornic citim: „precum au dat danie, o falce de vie la Șorogari în Dealul cel Bătrân”. Dintr-un alt rezumat după „Un ispisoc de la Petriceicu (Ștefan) voievod, din anii 7181 (1672 septembrie 1-1673 august 31)” aflăm că „Au miluit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
votează Unirea cu România. A făcut parte din Comisia Agrară din județul Soroca, iar În cadrul Sfatului Țării a fost numit Secretar al Comisiei Agrare. În anul 1919 este delegat la Conferința de Pace de la Paris, Împreună cu unioniștii Ion Codreanu, Sergiu Cujbă, Ion Pelivan. În acea perioadă Ucraina considera că este singura zonă din fostul imperiu țarist care are dreptul să reprezinte Basarabia În relațiile internaționale. La această imixtiune se Înaintează următorul răspuns: "Guvernul Republicii Moldovenești socoate că numai el singur, fără
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la specializare la Paris. Cariera universitară a lui Gheorghe Năstase este prezentată În volumul Personalități universitare ieșene, editat in anul 2006. Delegația Basarabiei la Conferința de Pace de la Paris (februarie 1919 - mai 1920). De la stânga la dreapta: Ion Codreanu, Sergiu Cujba, Ion Pelivan, Gheorghe Năstase. Din cartea Albumul Basarabiei, de Gheorghe Andronachi. În baza specializării În Franța, este numit În 1925 suplinitor al Conferinței de Antropogeografie, apoi asistent la Laboratorul de Studii geografice de la Facultatea de Științei, iar În 1929 este
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
apoi lunar, între 1 aprilie 1891 și 1 martie 1895. Proprietari, directori și redactori au fost scriitorii Zamfir C. Arbore și Șt. Bassarabeanu (Victor Crăsescu), cunoscuți și pentru convingerile lor socialiste. Ecaterina Arbore (fiica lui Z. C. Arbore) și Sergiu Cujbă (fiul lui Victor Crăsescu) au colaborat cu regularitate, din aprilie 1893 devenind și redactori. Din cel de al doilea an, revista apărea sub „președinția” lui B. P. Hasdeu. În realitate, nu era vorba decât de un omagiu adus savantului, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
Rugaria Cârjoani Bursuci Bogești Pădureni/ Pădureni Stăncășeni Cârțibași Buscata Borodești Perieni Tătărăni/ Dănești Cetățuia Cârja Brăhășoaia Popeni Uricari Chilieni Căzănești Broscosești Pușcași Ciupercă Charsacosu Broșteni Satu Nou/ Tanacu Codreni Chetrosu Budești Secuia Cotic Chițcani Buhăiești Simila Crăciunești Cioatele Călugăreni Stănilești Cujba Ciofeni Căpotești Ștefan cel Mare Deleni/ Hoceni Corodești Cepești Trestiane Dragomănești Coroiești/Coroiești Chetrești Tutova Draxeni/Gherghești Coroieștii de Sus Chircești Văleni/ Văleni Draxeni/Rebricea Coroiu Chițoc Zorleni/Zorleni Drăgești Coșca Ciocani/Perieni Dumasca Cosești Ciortolom Dumbrăveni Cozmești Codăești Fâstâci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]