8,716 matches
-
ceas. La nouă și jumătate doctorul Azad spuse: - Ei bine, Chanu, vă mulțumesc ție și soției tale pentru această seară atît de plăcută și pentru delicioasa cină. Chanu protestă că era încă devreme. Doctorul era însă de neclintit. - Întotdeauna mă culc la zece și jumătate și obișnuiesc să citesc înainte o jumătate de oră în pat. - Noi intelectualii trebuie să fim uniți, spuse Chanu și îl conduse pe musafir la ușă. - Dacă îmi asculți sfatul, ca de la un intelectual la altul
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
mult prea evidente și nu-i folosesc la nimic. Mult mai în largul lui este Augustin Cupșa când scapă de obsesia intertextualității și scrie cum crede el de cuviință (finalul din Jurnalul unui cântec de leagăn este remarcabil: "și mă culcam cu plămânii/ cu tot rahatu/ un șobolan mă mușca/ ușurel de picior prin așternut/ țipam timid să nu mă trezesc"). Volumul de debut al lui Augustin Cupșa are de toate, și reușite și eșecuri, șezând sub semnul unei disperări cronice
O deznădejde cinstită by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10428_a_11753]
-
de integrarea europeană". Vitalie Dogaru ne povestește experiența pe care a trăit-o de curînd în Tirana cu prilejul unui scurt sejur în capitala albaneză. "Orașul ne-a întîmpinat cu o salbă de gropi în asfalt. La hotel, m-am culcat fără mari ceremonii și pînă dimineață, de frig, reușisem să strîng pe mine toate plapumele din cameră. Cînd m-am trezit, am descoperit că unica sursă de căldură trebuia să fie un climatizator, dar care nu funcționa. ș...ț Peretele
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
ridicole, care îi amuzau pe privitori. Azi, "timpul înseamnă bani" și sunt alte gusturi. De ce l-ar urmări "cu răsuflarea tăiată" contemporanii noștri pe Don Quijote? Zice el ceva, picant, despre "sex"? Vorbește despre o Dulcinee cu care nu s-a culcat niciodată. Nici nu s-a apropiat de ea, măcar. E un "fraier", ar zice băieții "de gașcă". Sau spune ceva despre gloria de a avea putere și bani? Rivalizează Don Quijote, prin aventurile lui, cu Codul lui Da Vinci? Vă asigur
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
intrase, încă, în secolul XX! La lumina acelei lămpi am citit prima oară capodopera lui Cervantes, având grijă să nu-i supere lumina pe Truman și pe Liviu, mai ales că nu țineam să le dau explicații de ce nu mă culcam și eu. Nu ne lega nimic serios, de fapt. Viața ne adunase, întâmplător și provizoriu, în calitate de chiriași ai coanei Veta. Dezvăluindu-le ce citeam și cu ce gânduri am ars gazul în lampă trei nopți, până târziu, riscam să stric
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
și-a tuns barba și-a rămas Vladimir Ilici cu cioc de un milion de ori cu mîna în sus ca într-un gol din care a muls cel mai sec uger al lumii, iar pe un trup de bronz, culcat în fața casei clonate pe malurile Dîmboviței după un bob de nisip adus de furtuna Ana din firida casei din Leningrad, călărea, mult mai tîrziu, spre libertate, Maia, ca într-un ultim act sexual de adio, pe altele încă le pupau
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
ca niște faraoni în piramida lui Ulici zidită la bază din milioane de pietre, iar în vîrf mereu altă piatră urcată de sisiful din mintea zidarului, vor acolo, sus, deși la bază este mult mai sigur, nu vor să se culce, vor să-i prindă zorii veseli ca desenele pe crucile din Săpînța, nu vor să mai asculte, nu ostenesc, deși trupul cade unde apucă și din el învie Vinicius și recită cu trandafirul în mână în fîntîna arteziană din restaurantul
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
Ion Horea După un timp Nu ai ce spune? Culcă-te mai bine. Măcar în somn să fii în rând cu lumea. De ce, ca din senin, îți vine-n minte Cum sta deasupra surii Carul Mare Parcă lăsat la margine de târg? Dar ziua ta sfârși pe bulevarde, Prin timpul
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
cu glezna-n rouă, Te-ai îndreptat spre mine, pe din două Să ne hrănim c-o floare care cîntă Petală cu petală viața dulce, Femeia mea cu coapsa-n veci lin frîntă De o plăcere grea, ce-o să ne culce Alături, doar cu Dumnezeu la geamuri, Ascuns de iederi, criniști, raze, fluturi, ramuri, Spre a ne ține-un pic nerușinarea-n hamuri...
Cînd m-am uitat în urmă, nu erai… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6864_a_8189]
-
Nicolae Coan Frumusețe, ce departe ești tu I-aș scrie omului dar crezi că citește? Culcat pe un cuțit în camera mea parcă nu sînt pe pământ. Am vorbit poezie din tinerețe provizii pentru zilele cînd frigul se va năpusti peste minte uhu, versurile săreau din coajă gheruțe de porumbel pe geamuri moi frumusețe, ce departe
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
o zi voi simți în degete greutatea dinților tăi care-au rîs. Mîna pe ramă Haide-haide, eu vin din război acolo unde tu nu știi prețul împăcării am de pierdut numai ce am pierdut partea de suflet în care se culcă netrebnicii adu-mi cum mi-ai aduce cafeaua încă o zi de spînzurătoare ochii mei au văzut picturi cu mîna îngropată în ramă haide-haide, eu vin de acolo de unde moartea e-o cîrpă tîrîtă pe jos frumusețea ta zburdă într-
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
-n culege. Floarea crescuse tiptil Anul Nou în cavou, a urat infidelul pistil. Râse bobul de rou, floarea crescuse tiptil. Afară s-a fost înnoptat, ochiul se stinse din drum. Trebuie treptat strecurat Anul Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc senin pe umbra stearpă a cheii, lumina aduce și îmi lasă chemarea umbrind oblâncul șeii. Deci numai dorul e o plasă, în care curge floarea : zeii. Și nici nu știu gerul ideii ce pleacă spre răscruce. Teii
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
crescuse tiptil Anul Nou în cavou, a urat infidelul pistil. Râse bobul de rou, floarea crescuse tiptil. Afară s-a fost înnoptat, ochiul se stinse din drum. Trebuie treptat strecurat Anul Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc senin pe umbra stearpă a cheii, lumina aduce și îmi lasă chemarea umbrind oblâncul șeii. Deci numai dorul e o plasă, în care curge floarea : zeii. Și nici nu știu gerul ideii ce pleacă spre răscruce. Teii vor fi ades
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
se duse la reședința sa și nu izbuti să adoarmă imediat. La miezul nopții, la ușa lui izbucni un scandal neînțeles în care cuvîntul auzit de dimineață în sanctuar revenea foarte des. Ieși cu pumnalul în mînă. Hunarus, care se culcase, ca totdeauna, pe prag, încerca să oprească împricinata de dimineață să pătrundă la stăpînul său. Cu un șut de care urmașii săi de la A.S.Roma ar fi fost mîndri, voinicul prefect îl azvîrli mai încolo pe șeful de cabinet, lăsînd-o
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
mai puțin nesemnificative, veni și rîndul Sfinxului, care se pregăti să-l înfunde în fine pe Oedip (se pricepea, doar, la pus întrebări încuietoare!): - Pentru agenția de presă Alpha-Pi, o declarație, Majestate: circulă rumori insistente că femeia cu care vă culcați în fiecare noapte, slăvita regină Iocasta, vă e mamă, iar gloriosul rege Laios, pe care l-ați ucis acum 20 de ani la răscruce de drumuri, era chiar părintele Majestății Voastre. Ce aveți de declarat? - Resping cu indignare aceste mîrșave
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
firme de cosmetice urme de mohair și sare cu alte cuvinte și tu te împrăștii pe toate lucrurile tale acesta este tremurul meu de seară în fața căruia nu spui nimic noaptea își ascunde gura ei roșie sub aripa dreaptă se culcă și ea cu noi toți până dimineață altfel nu va mai exista marianei marin dragă poetă, disperarea mea s-a cumințit și-mi zâmbește din cartea ta.de fapt eu dorm cu singurul tău volum de poezii sub pernă poate
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
Am deschis ușa spre terasă. Șase corbi, am apucat să-i număr repede, se repeziseră asupra câinelui croncănind agresiv, îl loveau cu aripile, îl ciupeau de blană cu ciocurile lor lungi și negre, căutându-i ochii și botul. Cuți se culcase la pământ și cu labele din față își acoperise capul. îl atacau din toate părțile cu aripile larg desfăcute. Hâș! Hâș! Strig și-mi ridic brațele amenințător. Nici nu m-au băgat în seamă, atât erau de prinși în atac
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
Mihail Gălățanu Adorarea poeziei Am îngenunchiat să ador poezia și poezia nu s-a arătat. Mi s-a arătat abia cînd, într-un han soios, nebărbierit și murdar, m-am dezbrăcat și, la capătul puterilor, m-am întins să mă culc. și era atunci o lumină și eu eram nemîncat. băusem mult. și eram doldora de vodcă. și lumina cu mine în pat s-a culcat. * și era femeie. și m-a drăgostit. și, peste noapte, s-a sculat și m-
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
nebărbierit și murdar, m-am dezbrăcat și, la capătul puterilor, m-am întins să mă culc. și era atunci o lumină și eu eram nemîncat. băusem mult. și eram doldora de vodcă. și lumina cu mine în pat s-a culcat. * și era femeie. și m-a drăgostit. și, peste noapte, s-a sculat și m-a învelit. și am adormit. și, aproape, am uitat. Am ținut moartea mea în puf Numai eu, dintre toți muritorii, am avut parte de moarte
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
Ochi cărbunii și dresuri negre. Și ce picioare! Ce picioare are ea și cum merge, de-ți vine să zici că trec anii la fiecare pas. Și el încărunțește, și ea are mereu părul negru. Și pînă la fund. O culcă el, pe părul ei, cînd fac dragoste de amorul cu care fac sex și se împreunează în timp ce se îngînă unul cu altul, ca ziua cu noaptea. Iar ce curge din ei, atunci cînd fac dragoste, sînt zorii. Și ei se
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
zahăr în rai prizonier și-n aer suluri aurii de cling cling. 48 în al patruzeci și optulea an după nașterea mea norii erau stacojii și o lumină stranie arctică Erau umbre lungi de ospiciu ca și cum clădirile s-ar fi culcat aplatizate ca și cum o lamă ar fi tuns chilug orașul Era o duminică de sfârșit de mileniu și era atâta ură la rigolă și era pregnanța unor spectre suspecte Era un proces de carbonizare a zidurilor era un sfârșit fără început
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
era extraodinară d-aia probabil a și angajat-o Dupont la Vertige d'amour nu i-a spus dar când s-a despuiat în fața lui a văzut ea cum îi sticleau ochii iar câteva zile mai târziu când s-a culcat cu el parcă îi era teamă să-i atingă sânii și nu numai sânii dar nici sexul nu i-l atingea cu ce trebuie și nu numai atunci dar nici în zilele următoare iar asta a impresionat-o ba chiar
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
dar nici în zilele următoare iar asta a impresionat-o ba chiar a înduioșat-o îl trăgea spre ea îi lipea capul între sâni și-atunci el ejacula imediat la fel și Durand deși era mai în vârstă și se culcase până atunci cu o turmă de femei era chiar expresia lui și el se pierdea cu firea în fața țâțelor ei care între timp mai crescuseră puțin dar tot bățoase se țineau când rămânea doar în chiloți se oprea din rotire
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
anului 1990 nu mai erau aceiași cu oamenii anului 1946? §i că raportul de forțe era acum net favorabil adversarilor săi, chiar dacă s-ar fi organizat cele mai cinstite alegeri? Era ca și cum ai fi așteptat de la un Ian de grâu, culcat la pământ de furtuni și de grindină, să arate la fel de bine și să rodească la fel de bogat, în ciuda calamitaților care se abătuseră peste el. Se gindea Seniorul la o minune? Sau nu se putuse desprinde din timpul sau? Ori, poate, se
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
le-ar încrucișa și descrucișa. A șters-o. - Ce păcat! îi strigai. Visam deja să mergem împreună. Eu ți-aș fi oferit cu mîna mea iarba care-ți place, iar tu, mergînd ca la plimbare, mi-ai fi dus pușca culcată pe crengile coarnelor tale."
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]