95 matches
-
oglindă și formând un vârf. Când ogiva plană este rotită în jurul propriei axe de simetrie se obține un corp de rotație (cu volum) numit tot „ogivă”. Ogiva este și un sistem de construcție (de formă ogivală) format din trei elemente: culee, arce butante și pinacluri. Deseori acestea din urmă sunt confundate cu elemente de decorație; în realitate însă ele sunt elemente structurale. Caracteristica bolților gotice este osatura lor, care subliniază liniile de intersecție între două ogive. O ogivă foarte alungită, al
Ogivă () [Corola-website/Science/309308_a_310637]
-
pe malul românesc. Pe malul bulgar, calea ferată se desprinde din structura unitară a podului și continuă pe un viaduct separat, în lungime de 400 m, pentru a putea asigura declivitățile stabilite prin normative. La capătul viaductului feroviar se află culeea A-1, la capătul viaductului rutier culeea A-2, iar culeea A-3 de pe malul românesc este comună. Între culee sunt amplasate 12 pile, numerotate PB1-PB12. Patru din aceste pile, numerotate în proiect PB9, PB10, PB11 și PB12, sunt amplasate
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
ferată se desprinde din structura unitară a podului și continuă pe un viaduct separat, în lungime de 400 m, pentru a putea asigura declivitățile stabilite prin normative. La capătul viaductului feroviar se află culeea A-1, la capătul viaductului rutier culeea A-2, iar culeea A-3 de pe malul românesc este comună. Între culee sunt amplasate 12 pile, numerotate PB1-PB12. Patru din aceste pile, numerotate în proiect PB9, PB10, PB11 și PB12, sunt amplasate în albia navigabilă a Dunării, iar deschiderea
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
structura unitară a podului și continuă pe un viaduct separat, în lungime de 400 m, pentru a putea asigura declivitățile stabilite prin normative. La capătul viaductului feroviar se află culeea A-1, la capătul viaductului rutier culeea A-2, iar culeea A-3 de pe malul românesc este comună. Între culee sunt amplasate 12 pile, numerotate PB1-PB12. Patru din aceste pile, numerotate în proiect PB9, PB10, PB11 și PB12, sunt amplasate în albia navigabilă a Dunării, iar deschiderea dintre ele este de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
separat, în lungime de 400 m, pentru a putea asigura declivitățile stabilite prin normative. La capătul viaductului feroviar se află culeea A-1, la capătul viaductului rutier culeea A-2, iar culeea A-3 de pe malul românesc este comună. Între culee sunt amplasate 12 pile, numerotate PB1-PB12. Patru din aceste pile, numerotate în proiect PB9, PB10, PB11 și PB12, sunt amplasate în albia navigabilă a Dunării, iar deschiderea dintre ele este de 180 m. Pilele PB1 și PB2 sunt amplasate pe
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
a Dunării, iar deschiderea dintre ele este de 180 m. Pilele PB1 și PB2 sunt amplasate pe malul bulgăresc, pila PB8 pe Insula fără nume, iar restul pilelor sunt situate în albia Dunării, între malul bulgăresc și Insula fără nume. Culeele și pilele sunt masive fundate pe piloți forați. Tablierele podului și ale pasajelor care fac parte din infrastructura de acces sunt alcătuite din grinzi prefabricate din beton precomprimat de dimensiuni mari. Pe podul propriu-zis, grinzile au fost deplasate și montate
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Refacere platformă din balast drum sătesc La Stâncă pe L = 0,7 km și decolmatare șanțuri pe│ │ │ │ │L = 1,4 km (sat Ștefan cel Mare) Refacere platformă din balast drum sătesc Țigănie pe L = 0,8 km (sat Cârligi) Refacere culeei punte pietonală peste pr. Tarcău pct. Frasin (sat Tarcău) Refacere culee mal stâng pod BA pe DC 17 peste r. Ozana km 1+222 (sat Dumbrava) │Comuna Timișești │ 80 Refacere apărare de mal din gabioane S+2E pe L = 0
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
7 km și decolmatare șanțuri pe│ │ │ │ │L = 1,4 km (sat Ștefan cel Mare) Refacere platformă din balast drum sătesc Țigănie pe L = 0,8 km (sat Cârligi) Refacere culeei punte pietonală peste pr. Tarcău pct. Frasin (sat Tarcău) Refacere culee mal stâng pod BA pe DC 17 peste r. Ozana km 1+222 (sat Dumbrava) │Comuna Timișești │ 80 Refacere apărare de mal din gabioane S+2E pe L = 0,05 km la pod DC 17 km 1+222 │ │ │ │ │(sat Dumbrava
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
de 1,53 km. Refacere apărare mal a drumului DJ 175 B, pe o lungime de 25 ml. F intravilan sat Voitinel, zona Cârdei George, rupt acostament și │ │ │ │ │terasament L = 13 m; l = 1,5 m; h = 2m Refacere gabioane culee amonte mal stâng distruse 30 Intrare cartier Voroneț. Refacere podeț beton peste pârâul Sl��tioara. Refacere pod beton peste Voroneț. Km 5+600 (zona Slătioara, Casa Luca) Refacere 3 podețe dalate situate la km 5+300, km 5+500 și
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
h = 0,15 m Refacere timpane la 5 podețe tubulare pe DC neclasate în satul Frătăuții Noi Refacere suprastructură din balast pe DC neclasate în satul Costișa pe L = 5,7 km, l = 5 m,│ │ │ │ │h = 0,10 m Refacere culee stângă pod pe pârâul Dragoșa, sat Dragoșa │Comuna Frumosu │ 74 Refacere podeț pe pârâul Dragoșa, sat Dragoșa, zona Grigore Vamanu Refacere punte pietonală peste pârâul Deia zona Lunca Refacere apărare de mal din anrocamente pe rețea stradală/drum local Robu
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
drum rupt în totalitate L = 200 m; l = 8 m; Refacere suprastructură din balast rețea stradală sat Voievodeasa L = 1,2 km; l = 6 m; │ │ │ │ │h = 0,15 m Refacere pod beton zona gater Zaremba; eroziune mal drept în zona culee. L = 10 m; l = 4 m;│ │ │ │ │h = 3 m Refacere pod beton zona școală; eroziune mal drept în zona culee. L = 10 m; l = 4 m; │ │ │ │ │h = 3 m Refacere pod beton strada Filip Chiraș Distrusă rampă acces mal drept
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
2 km; l = 6 m; │ │ │ │ │h = 0,15 m Refacere pod beton zona gater Zaremba; eroziune mal drept în zona culee. L = 10 m; l = 4 m;│ │ │ │ │h = 3 m Refacere pod beton zona școală; eroziune mal drept în zona culee. L = 10 m; l = 4 m; │ │ │ │ │h = 3 m Refacere pod beton strada Filip Chiraș Distrusă rampă acces mal drept L = 12 m; l = 6 m; │ │ │ │ │h = 3 m Refacere pod beton DC 44 A Bercheza Afuiere mal culee mal
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
zona culee. L = 10 m; l = 4 m; │ │ │ │ │h = 3 m Refacere pod beton strada Filip Chiraș Distrusă rampă acces mal drept L = 12 m; l = 6 m; │ │ │ │ │h = 3 m Refacere pod beton DC 44 A Bercheza Afuiere mal culee mal drept L = 6 m; l = 6 m; h = 3 m Refacere apărare de mal din gabioane DC 44 A Bercheza; L = 8 m Refacere punte pietonală peste râu Suha, zona Sub Ghirileu │Comuna Stulpicani │ 399 Refacere suprastructură din balast
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
alte priorități pe plan mondial. În perioada 1884 - 1901, ca șef al Serviciului docuri, și din 1877, ca Șef al Serviciului lucrărilor noi din Direcția Generală a Căilor Ferate Române, soluționează problema înlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console fară culee, pe linia ferată Filiași - Târgu Jiu (1886). Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția între 1890 - 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavoda, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa și printre cele
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
trei erau poduri cu lungimi cuprinse între 3 și 12m peste diverse obstacole, inclusiv râuri, șanțuri și râpe. La începutul anilor 1990 s-au casat viaductele din valea Retișoarei, restul podurilor au fost casate între 2001-2003, lăsând doar pilonii și culeele acestora, însă un singur pod metalic a scăpat intact, se află la intrarea în satul Govăjdia. Până în anul 2009 au rămas trei viaducte din care două erau în curbă și unul care era și cel mai mare în forma de
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
Până în anul 2009 au rămas trei viaducte din care două erau în curbă și unul care era și cel mai mare în forma de "S". Pe 19.Iunie.2009 au casat viaductul în curbă de la Canton 1 Zlaști lăsând doar culeele și pilonii. De la deschiderea liniei au circulat locomotive cu abur fabricate în Budapesta, ulterior au fost înlocuite cu locomotive cu abur fabricate la Reșița. La începutul anilor 1980 locomotivele cu abur au fost înlocuite cu locomotive diesel-hidraulice tip Faur L45H
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
și montate pe alte căi ferate înguste din țară. În Februarie 2010 au vândut părțile metalice al viaductului din vecinătatea castelului Corvinilor pentru a fi montați tot pe alte căi ferate cu ecartament îngust din țară, lăsând doar pilonii și culeele. În primăvara lui 2010 au îndepărtat și tablierul de pe peronul viaductului peste valea Zlaștiului lăsând doar scheletul metalic al viaductului. În iulie 2010 Ministrul Culturii a trimis o comisie de evaluare pentru a clasa de urgență cea ce a mai
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
vechi. Tinerii din Hunedoara continuă să lupte pentru salvarea și reabilitarea al acestui obiectiv. Astăzi a rămas însă viaductul peste valea Zlaștiului și un singur pod metalic (original din 1900) la Govăjdia, terasamentul, depoul, clădirea gării de la Hunedoara, picioarele și culeele podurilor dezafectate și tunelele. Terasamentul în mare parte este invadată de vegetație și în unele zone sunt căderi minore de piatră. În alte zone se mai pot vedea și traversele din lemn lăsate pe terasament.
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
la condițiile geologice locale, prin plombarea zonelor cu rocă alterată. Terenul de fundație a fost consolidat printr-un voal de etanșare realizat prin injecții cu lapte de ciment. Între barajul parabolic și versantul stâng s-a mai executat și o culee de beton, pentru o conlucrare mai bună a barajului cu versantul. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți prin ancorare cu cabluri pretensionate. Cu toate aceste lucrări, în timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
nu a fost niciodată străpuns, iar portalul Moroieni a fost astupat din motive de siguranță, galeria nefiind consolidată și lipsind forajele de aerare, ceea ce ar fi dus la acumulări de gaze toxice. În prezent, în fața portalului Moroieni mai există doar culeea podului de acces construit de germani și resturile organizării de șantier a acestora. Chiar dacă Tunelul Izvor se încadrează ca mare lucrare inutilă, el stă în același timp mărturie asupra viziunii curajoase a responsabililor feroviari și a spiritului ingineresc de la începutul
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]