1,806 matches
-
ani de zile nici măcar în poze și părerea mea e că n-ar trebui să le vadă nici un cetățean care trăiește într-un mediu urban. Dacă bunicii noștri, care își petreceau ziua pe câmp, la coasă, la sapă sau la cules porumbul, aveau nevoie de ele, noi, cei care stăm toată ziua cu fundul pe scaun sau în mașină, nici n-ar trebui să știm că există. O oră de sport la sală n-o să echivaleze niciodată cu o zi la
Mâncare românească să fie, dar s-o putem mânca și noi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20822_a_22147]
-
Morticiei. Voi ce ziceți, fetelor? Cum e cu negrul ăsta? Vă place? Nu vă place? Vă enervează? Îl purtați doar seara sau îl purtați și ziua? Unde? La picnic, la cumpărături, la sală, la curățenie, la întâlniri de biznis, la cules via, la prășit porumbul, la cocktail-uri, la nuntă, la înmormântare, la tăieri de moț, la teatru, la lansări de carte? Spuneți-mi tot. Dacă tot îmi cumpăr mai rar haine negre, măcar să vorbesc cu voi despre ele. P.S. Hai
Rochiţele-alea negre care respiră greu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20936_a_22261]
-
cealaltă parte a dealului, acolo spre pădure, o poiană unde în fiecare an găsim bureții ăștia de toamnă, nu vă spun unde că ne lăsați fără ei. - Lasă-te păgubaș , Aurele. știu și eu poiana aceea, dar noi mergem la cules către seară, e mult mai bine, atunci. Ei, dar nu despre bureți vreau să vă spun! Ne întoarcem noi cu gălețile pline și zice nevastă mea, hai să mergem la Stejar să-l vedem acum dimineața mai de aproape că
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
pentru că niciodată nu mai vorbise Mântuitorul așa de buruenos vulgar. Țăranul, după ce mântui de semănat se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului a venit de a prășit păpușoii după rânduială și iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpușoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drăgălețe de pule organe sexuale masculine, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze și mai răsbelite decalotate!... - Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncușoara mea de toată vara, zice
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
preocupări comune cu Gib. Mihăescu, prin colaborarea la revistele literare clujene. Povestea vizitei lui Păstorel la Drăgășani e savuroasa și relatata cu acuratețe și umor, încât nu se putea că Păstorel să nu scrie o epigrama prin care consemna evenimentul: „Culesul viilor e-n țoi la Drăgășani, De vorbe dezmierdate-i plină via, N-auzi decât: Gordana, crâmpoșia, Pe Dealul Oltului, Calina, Mitrofani” Fiecare capitol ar merita o exegeza, deoarece cartea e densă, viu ilustrata, cu o informație deosebită, unica despre
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
unele fete tinere și trăiau pe spinarea lor, tânărul Florian le eliberează din ghearele proxeneților, inclusiv pe fata pe care o răpiseră aceștia, înfășurând-o într-un covor. Nu întâmplător, autoarea a ales pentru fata salvată, numele de Luminița. La cules de prune intervine și un alt personaj, Prietena soției bolnavului X, aceasta având un rol episodic. Povestea are un tâlc, pe care îl descoperim în Actul III, când Luminița și Florian, care se întâlnesc în parc și descoperă taina florilor
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
au supt, Afară, strigă șeful-pompier, Ziceai că este însuși Robespierre. Iubita mea plutea mereu mai sus și m-am trezit de vorbă cu Iisus. Nu știu cum s-a terminat Seara aceea de Shabat, Rele timpuri am ales De ghicit și de cules, Valurile aduc lent Spumă grea de detergent, Doar epavele mai gem În adâncuri de infern. BORIS MARIAN 19.10.2014 Referință Bibliografică: Căderea Babilonului / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1388, Anul IV, 19 octombrie 2014. Drepturi de
CĂDEREA BABILONULUI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383806_a_385135]
-
să se mai întoarcă, Cruce pe mormânt veghează Și nume pe ea păstrează. Spre a morților cinstire, Crucile din cimitire Cu busuioc se-mpodobesc Și morminte se primenesc. Toamna, frunza-ngălbenește, Semn că, vara se sfârșește. Strgurii sunt buni de cules Și dragul inimii de ales. La o răscruce a vieții, Simbolul creștinătății Călăuzește spre bine, Când se reunesc destine. Pe drumul vieții la final, Eu mă înalț spiritual. Raza gândului a-mi duce În a veșniciei cruce. Sărbători sunt venerate
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
devoțiune închinată celui care scrisese Noche oscura del alma. Acestuia îi vor fi dedicate poeme cum e și acesta: „lumină dulce/ lumină fragedă,/ atotstrăbătătoare/ mereu îndrăgostită,/ mereu fără seamăn,/împarte bucuria/...”(Dialoguri V). Și tot despre lumină în poemul La cules de cer: „Mai rece ca lumina fărăînceputului/ acoperă cu noi/ munții cei mai înalți/ doliul alb al desființării/ în Atotființă/”. Dacă e să vorbim despre cultura filosofică a lui Horia Stamatu s-ar putea instrumenta un foarte interesant studiu despre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
ajunge neînțelegerea ce mi râde timp în care eu doar plâng și mă întreb mirat în șoaptă de aș avea și eu o mamă cum era a mea deșteaptă să mă aștepte când eu ies îmbrăcat în haina vieții la cules de pași prin lume singur doar cu al meu nume făr măcar să te privesc mama mea rămasă în mantaua unui vers de anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: de aș avea / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DE AȘ AVEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382252_a_383581]
-
soția, Mihai Monoranu, Mihai Tomșa, Mircea Dorin Istrate, Ion Gîju, Marcel Naste, Victor Luca. Desigur, am nominalizat doar o parte din „constructorii” de punți de comunicare, de dialog, de lumină, din această zi senină de septembrie. Septembrie de miere! Anotimpul culesului! Scriitorii, jurnaliștii, au venit la această întâlnire, cu „panerele” literare pline cu fructele inspirației, profesionalismului lor. Cum remarca și amfitrioana manifestării, mureșenii, „fiind ei copii cuminți și harnici”, au venit la întâlnire cu cărți noi, proaspăt culese... electronic, date la
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
Baltag!) avea să aibă loc, cu prudență și tenacitate, abia în martie 1965. Deocamdată, cu volumul Desprinderea de țărm, apărut la EPL, în ianuarie 1964, mă aflam încă pe pârtia inițială, în stricta continuare a cărții de debut. Dată la cules în noiembrie 1963, această nouă culegere nu diferă mult de prima. Piesa de deschidere, din 1961, "Zboruri de dragoste" (devenită ulterior "Asonanțe") aduce, parcă, o mai marcată preocupare pentru formă: De-atâtea zboruri, zarea se mutase lin aplecându-se sub
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
privirile cititorului, și el singuratic, neputincios și nepriceput la facerea de bine. A citi din când în când câte-o rugăciune, este și aceasta o facere de bine. Cu tandrețe, întru mângâierea celui ce se crede risipit și de nimenea cules, vremea trecându-i-se, crede dumnealui, fără bucuria unei cărțulii, pentru nepoți. Să-l țină pe moșul în raftul bibliotecii și să-și amintească de strădaniile vieții lui. Credința domniei voastre, cum că cheile acestei fapte ar fi aici, la
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
parțială sau totală a unor obiecte. Firește, în versiune românească, experimentul este folosit în agricultură: "- Și la ce-l aplicăm? Întrebă comandantul Felix S 23. - La agricultură, răspunse vocea. S-a constatat că, deși Teleormanul obținea producții record, la vremea culesului mari cantități de porumb dispăreau din lan" (pp. 198-199). În ultimul episod (Defecțiune tehnică) aluziile politice sunt cât se poate de transparente. În textul său de rămas-bun, autorul sugerează destul de clar că i s-a impus să abandoneze serialul. În
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
exact ceea ce-și dorea - ca orice regim uzurpator, căruia nu-i priește starea de normalitate - conducerea comunistă. Pînă și aspectele cele mai domestice ale vieții cotidiene vor fi impregnate de imaginarul războinic. Că e vorba de "mulsul vacilor sau culesul cartofilor, nu auzi vorbindu-se decît de fronturi, bătălii, atacuri, rezistență, strategie și tactică...", observa Françoise Thom. Inflația lexicului militarist nu e apanajul regimului comunist. "Regăsim, de altfel - completa cercetătoarea -, această predilecție pentru terminologia militară în vocabularul nazist, unde cuvintele
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
e, de data aceasta, literatura franceză a zilelor noastre. Iar dacă spun în continuare că unele ramuri sunt pe cale să se usuce, nu înseamnă că, pentru tinerii publiciști de la noi, de stânga sau de dreapta, nu rămân destule lucruri de cules în aceste Ultime zile...
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
momentul echinocțiului. Adorația soarelui constituie un dat comun al vechilor civilizații. Deasupra localității, într-o ordine perfectă, se întind în șiruri riguros trasate plantațiile de viță de vie. Acum, toamna, când bobul se umple cu licoarea cea aromitoare, la vremea culesului, sute de metri de plase cu ochiuri strâmte acoperă dealurile, culturile de struguri destinate vinului. Pentru a le feri de atacul devastator al păsărilor. Vinul nu e unul de mare soi. Dar e bun. E robust. E un produs subvenționat
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
trebuie să spun că nu același este cazul cărții lui Radu Țuculescu. Dincolo de primele aparențe, Stalin, cu sapa-nainte este un excelent roman și nimic altceva. O ego-ficțiune (post)modernă în care, un autor contemporan părăsit de nevasta plecată la cules căpșuni în Spania, se străduiește să scrie un Bildungsroman apăsat autobiografic, pe fondul sonor al manelelor revărsate generos prin ferestrele apartamentului său de bloc și al obsedantelor scandaluri care dau dependența milioanelor de români de emisiunile informative ale posturilor de
Cu Stalin printre manele by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7084_a_8409]
-
-l degajă situațiile și replicile din film. Senzația de confort pe care ți-o dă happy-end-ul, rezolvările în cheie melo a conflictelor, pacificarea zavergiilor disponibilizați cu o reconvertire a lor la o idilică ocupație vecină cu pastoralismul neaoș, și anume culesul de melci prin spațiul mioritic, constituie un prim strat, anestezia după care rămâne o durere surdă, neînțeleasă, imprecisă. Scenariul semnat de Ionuț Teianu are o simplitate convingătoare, un echilibru pe care regizorul l-a urmat, și este remarcabil că umorul
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
ar putea să încerce fraudarea votului. Robert Negoiță a acuzat public că în Sectorul 3 se pregătește o intervenție masivă, cu ”alegători” aduși din zone rurale și cărora li se fac acte de identitate pe bandă rulantă. Astfel, pe str. Culesului, la nr. 55, echipa lui Robert Negoiță a găsit 1.563 de votanți, pe Str. Moș Ion Roată, la nr. 5, 1.225 de votanți, iar pe Str. Vâlsănești nr. 36 - 2.120. Dacă Robert Negoiță a depistat peste 16
Liviu Negoiță, acuzat că aduce morții și flotanții la vot. Actele a peste 28.000 de persoane, verificate () [Corola-journal/Journalistic/44484_a_45809]
-
de a fi recompensat conform capacităților sale. Dar voi nu și nu. Pricepeți numai ce vor alții pentru noi, nu și ce vrem noi pentru noi. Păcat! Mare păcat!!! Pentru că voi considerați onestă oferta de a pleca În Spania la cules căpșuni pentru „simpli” care să-și chivernisească cele 50 milioane să le ajungă măcar un an, că nu se știe la anul dacă mai prind așa chilipir. Da de ce să nu poată munci omul la el acasă dacă tot e
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
era o gălăgie de nedescris. Butnaru striga: nu rupeți crengile că nu vă mai las. Și cu drept nici o creangă nu se rupea. Nu-mi amintesc din ce cauză a fost tăiat agudul, dar a fost tăiat. Când era de cules strugurii Butnaru umbla printre rânduri și tot acei copii care mâncau agudele acum îl ajutau la cules, iar la plecare le dădea și câțiva struguri acasă. Ilinca era tânără, frumoasă și drept dovadă s-a dat în dragoste cu Vasile
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
drept nici o creangă nu se rupea. Nu-mi amintesc din ce cauză a fost tăiat agudul, dar a fost tăiat. Când era de cules strugurii Butnaru umbla printre rânduri și tot acei copii care mâncau agudele acum îl ajutau la cules, iar la plecare le dădea și câțiva struguri acasă. Ilinca era tânără, frumoasă și drept dovadă s-a dat în dragoste cu Vasile Movilă, zis Cârnu. Nu degeaba îi spuneau oamenii Cârnu, căci avea nasul fără vârf, de parcă îl mâncase
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și de a-l face să se recunoască într-însa l-a nemulțumit pe Țuțea, aducându-și de fiecare dată aminte cu amărăciune de ea. Țuțea rămâne de aceea un fenomen folcloric dimensionat la nivelul unui individ. El, Țuțea, trebuie „cules“, așa cum face folcloristul când culege și pune laolaltă vorbe care nu-i aparțin. În cazul lui Țuțea este nevoie de un alt autor — editorul — care să consacre oralitatea ca operă și să-i dea dimensiunea obiectivării ei. Ca autor „folcloric
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pe tatăl său oftând și zicând: Oooffff, că nu m au dat și pe mine la școala de meserii, să am și eu o calificare, găseam mai ușor de lucru. Așa...nu mă vrea nimeni decât la câmp la vremea culesului și la sapă. Ionuț se temea să nu calce pe urmele tatălui său. Avea acasă și două surori gemene de câte șase ani fiecare, ce se Întreceau parcă În a face răutați. Se lăudau În gura mare că după ce vor
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]