217 matches
-
clase generale de variabile care influențează conformarea la normele grupului: - caracteristicile personale ale membrilor grupului; - stimulii care evocă conformismul; - factorii situaționali; - relaționările intragrup. Printre caracteristicile personale ale membrilor grupului care influențează preponderența acțiunilor într-un mod conformist sunt: inteligența, vârsta, culpabilizarea și autoritarismul. La acestea patru vom adăuga o a cincea, care ține mai degrabă de un răspuns internalizat al factorilor de personalitate la cei de mediu, și anume experiența de conformare a persoanei respective. Într-adevăr, persoanele ce au interiorizat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
realitate, o resping, se luptă cu ea, se Înșeală pe ei Înșiși, se amăgesc, caută explicații, uneori forțează unele explicații. În fața sentimentului de culpabilitate, majoritatea acestora vor adopta cele 5 strategii despre care tocmai am vorbit: nevoia de reparație, supraprotecția, culpabilizarea celorlalți, refuzul de a accepta deficiența, nevoia de pedeapsă. Cel mai frecvent, părinții reacționează printr-o Încercare de reparație a situației date; În fața dificultăților copilului, Încearcă să găsească soluții cât mai bune, prin gesturi și cuvinte, caută să protejeze și
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
a fost, demonstrează D., doar un simpatizant al legionarismului. De o foarte aplicată exegeză beneficiază poezia și romanele sale, situate „între reportaj, confesiune și ficțiune”. Criticul pledează, în general, pentru revizuirea imaginii asupra literaturii din Bucovina, ce trebuie despovărată de culpabilizare, și face pași importanți spre cunoașterea integrală a acesteia, optând pentru un demers „fără pledoarii artificiale și fără umori”. În Poezia postmodernă (2002) se oprește la unele dintre cele mai noi manifestări ale poeziei românești. După ce încearcă o definiție a
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
face decât să ducă la extrem viziunea pe care tocmai am conturat‑o și care, în raport cu alte religii, credințe și sisteme metafizice, este cu totul nouă. Faptul că Răul absolut poate fi conceput sub forma unui personaj istoric implică totodată culpabilizarea maximă și responsabilitatea permanentă a ființei umane. Dacă Anticristul reprezintă Răul care lucrează lângă noi, sub ochii noștri sau înlăuntrul nostru, aceasta înseamnă că noi îl putem „opri” (devenind adevărați katechoni) prin mijloace proprii. Dacă apariția sa este menită să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
instruit pentru viață, Așa cum s-a dezvoltat În raport cu modelele care i-au fost oferite și pe care și le-a interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea unor valori morale și cultural-spiritualeă contribuie În mod decisiv la configurarea unei anumite forme de existență a persoanei. Nu numai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vedere interioară” a celuilalt de către mine, dar și o reflectare a acestuia În persoana mea. Din aceste considerente, privirea atinge sfera conștiinței. Ea poate fi Înțeleasă ca mângâiere, consolare, Înțelegere, sprijin sau, dimpotrivă, poate Însemna mustrare, dispreț, dezgust, abandon, ironie, culpabilizare. Privirea este primul semn al Întâlnirii. Ajută și susține sau condamnă și pedepsește. De fiecare dată În cazul Întâlnirii, căutăm privirea celuilalt. O privire aprobatoare, consolatoare, care să ne dea siguranță, sprijin afectiv și moral. După cum, În mod egal, ne
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care ar trebui să acorde ajutor prin formule de tipul: „este problema lor” sau că aceste persoane „sunt direct responsabile” de faptul că au ajuns Într-o astfel de situație, și deci, impas, nu merită să fie ajutate. Este o culpabilizare, o stigmatizare socială, a celor aflați În impas; dă Atitudinea de satisfacție manifestată de unii față de suferința celuilalt ascunde de fapt o trăsătură sadică, din punct de vedere psihologic, și cinică, din punct de vedere moral. A te bucura de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un caracter acut, ci evoluează progresiv, se constituie În timp, prin Încărcarea psihologică și morală a celor implicați. Conflictele de intimitate fac referință la anumite situații petrecute În trecut și pe care le reactualizează, pentru a servi ca motive de culpabilizare a unei persoane de către alta, care se consideră prejudiciată de prima. Conflictul se produce Întrucât ambii parteneri cred că au dreptate și, În felul acesta, fiecare Îl culpabilizează pe celălalt. În realitate Însă, ambele persoane sunt frustrate. Orice conflict este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
familie, mai sus menționate; Violența nevrotică este un act de agresivitate orientat asupra unei persoane din familie, care, dincolo de aspectele sale formale de manifestare fizică, are o încărcătură simbolică, de factură nevrotică specifică. Semnificația violenței fizice este de a proiecta culpabilizarea și de a transfera frustrările și stările complexuale proprii asupra partenerului de viață. Prin violență, se consideră că din punct de vedere moral și familial s-au „rezolvat conflictele”. Ea reprezintă o formă de transfer și sublimare prin care se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tensiune permanentă și conflicte deschise. Confuzia statuturilor și incapacitatea de a-și exercita rolul pentru fiecare dintre partenerii cuplului marital creează situații de frustrare, datorită cărora fiecare dintre aceștia va proiecta asupra celuilalt propriile probleme. În contextul acestui conflict de culpabilizare reciprocă, cei afectați vor fi copiii, care devin motivul disputelor, dar și al refugiului afectiv al fiecăruia dintre părinți. În final frustrările vor fi proiectate asupra copiilor, iar aceștia vor deveni simptomul nevrozei cuplului. Nevroza conjugală are multiple forme de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
regulă, absența reperelor firești va face ca soluțiile să fie imaginare, utopice, la fel de absurde ca și situația existentă. Mentalitatea socială va fi înlocuită cu miturile sociale. Acestea vor avea un efect negativ, de subliniere a stărilor de fapt, generând o culpabilizare socială colectivă. În aceste „momente de criză” apar „salvatorii”, care preiau „problemele”, „frustrările” și „culpabilitatea” colectivă pentru a restaura ordinea lumii. Ne aflăm într-o atmosferă de delir colectiv. În plan comunitar, asistăm la crize de isterie colectivă, idei de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
salvatorii”, care preiau „problemele”, „frustrările” și „culpabilitatea” colectivă pentru a restaura ordinea lumii. Ne aflăm într-o atmosferă de delir colectiv. În plan comunitar, asistăm la crize de isterie colectivă, idei de urmărire/pericol, fanatism religios sau de altă natură, culpabilizări ale minorităților, conduite agresive de factură expiatorie etc. Acest tablou socio-psihiatric, care configurează imaginea tipică a psihozelor colective, se datorează pierderii sau anulării forțelor de control și normare a modelelor de gândire, sensiblitate și comportament/acțiune ale comunităților umane. Restabilirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
scenariu” în care sunt implicați trei termeni, de regulă trei persoane, fiecare având un anumit statut și rol în cadrul acestuia, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. p. 151 Persoana inductoare (agresiv) Stimulare combativă Persoana de referință Inhibiție culpabilizare Persoane indusă (victima) act inductiv Din schema de mai sus se poate desprinde ideea potrivit căreia în acest scenariu sunt implicate trei persoane, fiecare având un rol precis determinat. Totul în ceea ce privește relațiile interpersonale din cadrul scenariului se desfășoară în raport cu rolurile acestor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
scenariu” se desfășoară în raport cu genul de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o acțiune de „inhibiție” care creează o culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință. Nu există o formă pură de agresivitate. În orice act de agresivitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și puroi prin intermediul instrumentelor, materialelor contaminate, aerosolilor, mâinilor etc.; evitarea riscului unei infecții de la pacient la personal, de la un pacient la altul, de la personal la pacienți; obținerea unui efect psihologic pozitiv, printro ambianță de încredere și cooperare; evitarea sau reducerea culpabilizării administrative, juridice, deontologice etc. în cazul unei infecții grave corelate cu tratamente stomatologice, ca de exemplu: hepatita B, infecția cu HIV, sau al unor infecții nespecifice, într-un context pur revendicativ. Reguli elementare ce trebuiesc îndeplinite: măturatul și ștergerea cu
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
stării afective a părintelui rămas singur. Astfel, nu întotdeauna eșecul în plan conjugal și parental reprezintă singura cauză a perpetuării modelului din copilărie, cât a unei combinații de conjuncturi și situații care includ starea emoțională negativă, insuficiența veniturilor, conflicte intrapersonale, culpabilizare excesivă, etc. Concluzionăm în ceea ce privește teoriile de mai sus, prin a afirma faptul că importanța modelului parental este un aspect de necontestat în ceea ce privește dezvoltarea ulterioară a copilului, constituind un proces social ereditar de transmitere a unor modele preluate la rândul lor
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația unor persoane sau obiecte reale. Reacție asociate acestor răspunsuri sunt de furie și iritare. b) Răspunsuri intrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația sie Însuși. Reacțiile asociate acestora sunt culpabilizarea și remușcarea. c) Răspunsuri impunitive - În care agresiunea nu apare ca o forță generatoare. Se exprimă prin Încercarea de a evita formularea unui reproș, fie adresat altora, fie sie Însuși și prin privirea situației frustrante În chip conciliant. Cum putem
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
comis. Separat însă de aceste aspecte post-suicidare, în cazul în care „pulsiunea suicidară” nu s-a descărcat, sau individul care a comis actul suicidar este în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea celor care l-au salvat de la moarte, - dorința de a repeta gestul suicidar pentru a muri. Aspectele descrise mai sus privind etapele desfășurării actului suicidar sunt expuse în schema de la pagina 326???. Fig. pg. ms. 326 Idei de suicid Ambivalență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în raport cu lumea și cu celelalte persoane, intoleranță la frustare cu dificultatea de a se putea adapta în situații-limită de viață, agresivitate crescută, orientată către lume, o mare tendință de proiecție asupra lumii sau a altor persoane, a propriilor trăiri cu culpabilizarea celorlalți și recul ulterior asupra sa, tendință la supradominare, incapacitate de suplețe în relațiile cu ceilalți, incapacitatea de a admite opiniile sau deciziile altora, intransigență, dominație și comandă, toate aceste aspecte fiind legate de egocentrism și hipertrofia Eului bolnavului respectiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acest motiv s-a creat chiar un mit al nebuniei care a dus la segregarea, din punct de vedere social, a unor grupe populaționale asupra cărora erau proiectate culpabilitățile colective: leproși, ciumați, eretici sau sectanți religioși, vrăjitoare. Aceste forme de culpabilizare colectivă, de factură mitico-magică ce au persistat pe tot parcursul istoriei, au luat în secolul XX aspectele unor proiecții sublimate ale urii colective și ale „luptei de clasă”, în care procesul de deculpabilizare colectivă se realiza prin transferul proiectiv al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o consecință a păcatului, remarcăm faptul că această convingere, statuta existența unui raport între om și diavol. Această relație a reprezentat cauza unor grave conflicte între demonizați și autoritatea statală și ecleziastică; fapt care a dus la persecuția acestora, la culpabilizarea lor moral-religioasă și la condamnarea la moarte ca eretici. Formele cele mai cunoscute la sfârșitul Evului Mediu erau delirurile colective de tipul posesiunii demoniace cu caracter de contagiune epidemică, extrem de rapidă și de extinsă ca difuziune: posesiune, demonolatrie, demonopatie, vrăjitorie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din acest motiv, nebunia este condamnată, iar bolnavul psihic evitat sau izolat ca infamat. În decursul istoriei, considerați ca „posedați de diavol”, mulți bolnavi psihici au fost arși pe rug, ca act purificator, sau încarcerați în azile speciale. Ulterior, de la „culpabilizare” nebunia s-a deplasat în registrul „rușinii”. A fi bolnav psihic este o rușine care trebuie ascunsă. Acest aspect poate fi întâlnit și astăzi în medicină când unii bolnavi sau familiile acestora solicită medicilor de specialitate să declare „diagnostice ușoare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ereticul posedat de diavol din Evul Mediu este astăzi dizidentul politic paranoic care se opune presiunilor, interdicțiilor, reprimării statului totalitar. Pentru a doua oară în istorie, după experiența demonizaților Evului Mediu, dizidenții politici ai secolul XX sunt victimele ideologiilor totalitare. Culpabilizarea bolnavilor este, de fapt, o falsă problemă. Ei sunt victimele unui stat, al unei puteri politice care se impune prin teroare. Tensiunea socială, nesiguranța, angoasa, insecuritatea, absurdul vieții, vor constitui „o stare de spirit” generală, o veritabilă psihoză colectivă a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
puterii politice”. Natural că absurditatea acestui punct de vedere este expresia unei crize profunde a statului pe multiple planuri, a unei crize sociale care exprimă „ruptura” dintre statul totalitar și masele populare în plan psihologic, încercând să deculpabilizeze statul prin culpabilizarea psihiatriei. Antipsihiatria devine o falsă problemă care face grava confuzie între boala psihică și statutul social al bolnavului psihic, între medicină și structurile social-politice. Condiția de „bolnav mintal” face ca individului să i se impună interdicții. Dar aceste interdicții nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca formă și reparatorie în conținut. Ea exprimă o anumită relație secretă între psihopatologie și etică. Anularea barierelor care „izolau” nebunii de societate este însă diferențiată. Ea va privi toate aspectele care au pentru societate semnificația de pericol. Sentimentul de culpabilizare este însoțit de cel de frică. Societatea definește și delimitează pericolul pentru a se pune la adăpost de acesta. Ea va justifica această segregație ca pe o formă de protecție raportată la conservarea valorilor. Răul trebuie izolat sau chiar exclus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]