96 matches
-
membru al Gărzii de Fier devenit multimilionar în Italia după al Doilea Război Mondial, a îmbrățișat protocronismul și l-a sponsorizat, sau a fost el însuși autorul câtorva dintre cele mai virulente (sau, pentru sceptici, ridicole) manifestări „savante” ale ideologiei culturaliste amintite. Drăgan, în ciuda infamantului său trecut legionar, era prieten apropiat al lui Nicolae Ceaușescu și a aranjat ca „operele” acestuia din urmă să fie publicate în Occident de edituri respectabile. Istoria intelectuală și politică a protocronismului merită studiată de toți
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Polonia comunistă). Totuși, comunitariștii ar trebui să fie mai sensibili la faptul că pledoaria lor se adaugă tendințelor centrifuge și de fragmentare din societatea americană, mult accelerate și amplificate de trecerea de la ideologia asimilaționistă („creuzetul american”) la o ideologie (multi)culturalistă. Mai mult: începând cu „părinții pelerini”, artizanii comunităților au purtat mereu cu ei, chiar în etapa lor vrând-nevrând „comunitaristă”, proiectul unei societăți întregi, obținută prin expansiunea în principiu infinită a propriului model. Mai târziu, când Frontiera s-a mutat mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fiind un personaj simbolic care „preia asupra lui culpabilitatea grupului social căruia îi aparține” (H. Searles). Acest punct de vedere pare a desființa orice tentă medicală a nebuniei, condamnând la desființare psihiatria ca disciplină medicală. Firește că dincolo de orice exagerări culturaliste apare în evoluția ideilor despre nebunie un aspect nou, sau mai exact redescoperit: funcțiile sociale ale nebuniei, în care se întâlnesc „rolul nebuniei în societate” precum și „atitudinea societății față de nebun și nebunie”. Orice societate își delimitează „negativitatea” sa prin prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiicei ei minore care traversa o trecere de pietoni citind dintr-o carte. Așa că am mai zapat fugitiv și frugal pe acestblogde nervi.ro. M-a amuzat tăietura frustă și parcimonioasă a scrisului ei, cu un dozaj rafinat de trăire culturalistă și limbaj colorat, dezinhibat, cu texte inegale strânse într-un un fel de Journal en miette, de un lirism viril și o sinceritate debordantă. La o privire superficială, mi s-a părut un fel de feminism "glossy", strunit în expresie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
conduce simultan pe amândouă. Făcând studiul diferențelor și al specificităților, trebuie să evităm obstacolul care ar consta în izolarea mai mult sau mai puțin artificială în sânul unei societăți a subculturilor, cu valorile, riturile și folclorul lor propriu. Această imperfecțiune culturalistă produce imaginea unei societăți fărâmițate, realizată dintr-o colecție de comunități, fiecare murmurând sau strigându-și pretenția de adevăr. Epoca actuală se caracterizează, pentru fiecare individ, dintr-un du-te vino între nivelul local și nivelul global. Un băcan din
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
identității; analizele teoretice clasice ale comunității, dar și teoriile moderne edificate pentru înțelegerea acesteia (ecologia umană, perspectiva funcționalistă, a psihologiei sociale, analiza de rețea); sau teoriile clasice și cele mai noi ale analizei modernității și postmodernității (teoria diferențierii structurale, funcționalistă, culturalistă). Obiectivele ce au ghidat cercetarea au urmărit cele trei teme analizate și contextul de analiză a acestora. Comunitatea rurală după 1989 a suferit schimbări importante, în toate planurile vieții sociale. Modificările produse au determinat efecte variabile asupra spiritului comunitar, fie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proces sistematic, transformator și imanent (o schimbare produsă într-un anumit domeniu produce schimbări similare și în alte domenii); teoria modernizării ca fenomen de criză multiplă pe planul identităților naționale, al legitimității politice, al participării, al integrării, al distribuirii); teorii culturaliste (McClelland) la baza modernizării stă nevoia de reușită (need for achievement) a indivizilor. Contribuțiile din sociologia românească ce trebuie amintite la teoria modernizării sunt (Larionescu, 2004): proiectul pașoptist ce își propunea schimbări structurale bazate pe valori sociale moderne; concepția lui
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
avantaje sociale, politice, sau în scopul obținerii puterii. Ori de câte ori o comunitate dorește o formă de acțiune colectivă organizată, sau o exprimare instituționalizată a dezideratelor ei, este invocată identitatea etnică ca bază legitimizantă. În cadrul studiului de față, optez pentru o înțelegere culturalistă a identității etnice, adică accentuez aspectele culturale, relaționale, subiective și mai puțin pe cele obiective, esențialiste (deși voi face o analiză și asupra acestora). Plasându-mă în aria socioculturală a două comunități rurale din Transilvania, problema etnicității se pune în cadrul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt explicate de indicatori comuni. Același indicator, spre exemplu limba, oferă explicații atât asupra identității etnice, cât și asupra celei culturale. În ce privește identitatea etnică aplicată la spațiul social al celor două sate -, am optat pentru înțelegerea ei dintr-o perspectivă culturalistă și interacționistă (deci constructivistă), din următorul motiv: diferențierile între etniile ce conviețuiesc în cele două comunități se fac prin afirmarea unor elemente culturale, relaționale și simbolice, și nu prin elemente obiective, din moment ce ele împart același teritoriu, istorie locală și vorbesc
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de "identi tate" de altfel este prea fluidă și multifuncțională pentru a mai putea, astăzi, încerca să definim prin intermediul ei o personalitate, un spațiu, o apartenență oarecare. A vorbi despre construcție identi tară înseamnă a renunța la viziunile esențialiste și culturaliste dominante pînă prin anii 1960 și pe care obișnuința e gata mereu să le reactiveze care consideră identitatea ca pe ceva înnăscut, ca pe un atribut imuabil al indivizilor și colectivităților. Or, dimpotrivă, avem de a face cu un proces
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
au fost dezvoltate între 1986 și 1988 de către Ministère de la Fonction Publique în timpul mandatului de premier al lui Michel Rocard. 57 Citat în Albertini, op. cit., p. 85. 58 P. Bezes, op. cit., p. 18. 59 Este adevărat că și această abordare "culturalistă" făcea parte din reformele thatcheriste, în special Scrutinurile Rayner, însă doamna Thatcher a fost mult mai dură decât M. Rocard. 60 Albertini, op.cit., p.87. 61 Bezes, ibid. 62 Legea 92-125 din 6 februarie 1992 cu privire la administrarea teritorială a Republicii
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
comunități umane, modalitățile ei sunt însă extrem de diferite. Colectivitățile umane gândesc timpul în moduri diferite. În plus, îi acordă semnificații distincte. Ce anume explică această diferențiere? Prima explicație, pe care cercetătorul o poate găsi în literatură, este cea de tip culturalist. Preocupările pentru a distinge culturile, ca moduri de a gândi și de a se raporta la lume, au fost, nu întâmplător, captivate de intuiția că una dintre caracteristicile cele mai specifice ale acestora este viziunea asupra timpului. Timpul și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
posibilă. Ea era tot ceea ce era necesar. Nu ne interesează în acest context corectitudinea analizei în sine a lui Blaga. S-ar putea ca el să aibă dreptate sau nu în acest caz particular. Exemplul citat este ilustrativ pentru perspectiva culturalistă asupra temporalității și istoriei. Ca atare, perspectiva în care se situează Lucian Blaga este corectă. Modul de a gândi lumea, inclusiv timpul și, mai particular, istoria, nu este un produs strict individual, ci colectiv. El este element al unei culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ce determină profilul particular al unei culturi? Lui Lucian Blaga o asemenea explicație i se părea completă, pentru că el tindea să considere culturile ca sisteme înalt integrate și autonome, având o origine metafizică. Pentru perspectiva cercetătorului modern, punctul de vedere culturalist,deși în sine extrem de productiv, reprezintă doar „jumătatea drumului” în explicație. O a doua perspectivă care pune în evidență sursele profunde ale gândirii temporalității este cea sociologică. Sociologul pornește de la analiza proceselor sociale caracteristice unei colectivități și caută să detașeze
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe baza recompenselor diferențiate. De aici apare o inegalitate redistributivă, dublată de o inegalitate de status. Această abordare va fi completată de un incurs istoric, prin care să se indice originile inegalității sociale 1, și de o elaborare de tip culturalist, care să explice reproducerea sa2. Evident, modul în care este pusă întrebarea va determina și metodologia cea mai bună. O întrebare formulată în felul următor: „Este inegalitatea socială inevitabilă?” ar presupune o cu totul altă abordare. Acest principiu practic apare
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii de locuințe? Este o utopie necesară dinamizării acțiunii? Cert este că această concepție "culturalistă" a impus ideea construcției civilizației urbane ca o miză politică majoră. Subvenții pentru construirea de locuințe, proiecte operaționale de urbanism, integrarea datelor urbane în amenajarea teritoriului, visuri ale unei noi urbanități; întâlnirea acestor nivele de intenție și de intervenție are
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
colective și apologeții locuinței individuale, se stabilește totuși un consens pentru a face din reversul urbanismului progresist emblema tehnocratică a viitorului orașelor. Aceste dezbateri sunt prezentate în numeroase lucrări despre oraș, adesea pe fondul exhumării revanșarde a principiilor unui urbanism culturalist, până atunci ironizat de moderniști. Urbanismul modern nu a fost cruțat de suflul contestației șaizecioptiste*. Critica făcută de mișcarea din mai 1968 societății de consum în numele "vieții adevărate" însemna denunțarea orașului-bidon și a posturii savante pe care se bizuiau moștenitorii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ani! Dar, de când este Nicolae Manolescu președintele USR, nu ai fost tentat să revii? Liviu Antonesei: Nu, în 1988 am publicat volumul de eseuri ca și integral, s-a tăiat extrem de puțin, într-un fel spre surprinderea mea! Era prea "culturalist" pentru vremurile acelea. În schimb, din volumul de poezii din 1989 a rămas cam o treime. Mai trist e că nici nu știu exact cât a tăiat cenzorul Velescu de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, și cât redactorul meu de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Normes de traduction et contraintes sociales ", în Anthony Pym, Miriam Shlesinger, Daniel Simeoni (eds.), Beyond Descriptive Translation Studies : Investigations în Homage to Gideon Toury, Benjamins Translation Library, 2008, p. 200. 143 V. Ibid : " La traductologie tend souvent, dans une perspective culturaliste, à réduire la culture-source et la culture-cible à deux systèmes de normes. Une approche sociologique doit, au contraire, prendre pour objet l'hétérogénéité de ces différents espaces, régis par des logiques et des contraintes différentes et parfois contradictoires, selon leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
angajeze în inițiative comunitare în România sau chiar să le conducă. Absența datelor statistice face interpretarea de aici tentativă. Informația factuală susține totuși unele dintre argumentele modelelor resurselor și rețelelor, furnizează susținere pentru ipoteza „activismului latent”, este indiferentă la modelul culturalist și respinge teoria culturii de clasă. Clasa nu contează O consecință importantă a analizelor este respingerea ipotezei habitusului sau a culturii de clasă. Subiecții din toate cele trei categorii de bază sunt distribuiți omogen din punctul de vedere al originii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1980) au denumit „limbaje secundare ale responsabilității sociale” sau al discursului angajamentului civic, pentru a-i parafraza pe Smith și Alexander (1993). Pentru ambele tipuri de acțiuni gratificațiile de ordin secundar joacă totuși un rol important. Am respins o concluzie culturalistă simplificatoare referitoare la factorii angajamentului în acțiunea colectivă și am propus o interpretare alternativă a acestor discursuri structurate printr-o determinare structurală a justificărilor, care epitomizează grade diverse de integrare și presiune comunitară. Sinteză: Un model multinivel al leadership-ului și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]