96 matches
-
este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii de locuințe? Este o utopie necesară dinamizării acțiunii? Cert este că această concepție "culturalistă" a impus ideea construcției civilizației urbane ca o miză politică majoră. Subvenții pentru construirea de locuințe, proiecte operaționale de urbanism, integrarea datelor urbane în amenajarea teritoriului, visuri ale unei noi urbanități; întâlnirea acestor nivele de intenție și de intervenție are
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
colective și apologeții locuinței individuale, se stabilește totuși un consens pentru a face din reversul urbanismului progresist emblema tehnocratică a viitorului orașelor. Aceste dezbateri sunt prezentate în numeroase lucrări despre oraș, adesea pe fondul exhumării revanșarde a principiilor unui urbanism culturalist, până atunci ironizat de moderniști. Urbanismul modern nu a fost cruțat de suflul contestației șaizecioptiste*. Critica făcută de mișcarea din mai 1968 societății de consum în numele "vieții adevărate" însemna denunțarea orașului-bidon și a posturii savante pe care se bizuiau moștenitorii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dragoste. Din opera originală a lui Erikson rezultă trei contribuții mai importante: o schemă structurală a dezvoltării psihismului infantil (a); o schemă globală nouă a dezvoltării psihice a omului (b); elaborarea analitică nouă asupra conceptului de identitate (c). 4. Tendințe culturaliste Începând cu anii '30 ai secolului XX, teritoriul american a devenit domeniul de extensie al diverselor tendințe psihanalitice. Cea mai consistentă și interesantă a fost cea culturalistă, în esență fidelă întemeietorului ei, lui S. Freud. Era o tendință de dezvoltare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a nu ajunge la împliniri decât cu prețul generării unor angoase ale dezaprobării. Rolul determinant pentru cauza "sănătății mentale" îl joacă integrarea în societate, ajustarea comportamentului în raport cu normele culturale ale acesteia. E. Fromm s-a înscris pe aceeași linie psihanalitică culturalistă, cu o deschidere spre raționalismul marxist, spre cel care omului de rând îi sunt atribuite forțele divinității. Această perspectivă, el caută să o împace cu teoria lui Freud, cu rolul central acordat sexualității, valorii stimulente a complexului de conștiință al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acordat sexualității, valorii stimulente a complexului de conștiință al lui Oedip, etc. De fapt, problematica dereglărilor comportamentale, de isterie și cele-lalte, Fromm a încercat să o aducă pe planul economicului imediat, al nevoilor primare ale omului de rând. Psihanaliza sa culturalistă s-a axat pe evocarea caracterului economic al psihismului, pe evocarea dinamicii vii a acestuia. Elemente distincte ale acestui psihism își vor găsi integrarea într-o teorie a personalității. Din această perspectivă a luat inițiativa de a creiona personalitatea lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
l-a reprezentat pentru societatea germană a acelor vremuri. 6. Desprinderi de tradiție Remarcabile au fost cele realizate de Karen Horney și Geza Roheim. Prima a ajuns în SUA ca emigrantă, din Berlin, în anul 1932, ca reprezentantă a tendinței culturaliste germane. Schimbarea de habitat a fost pentru Karen Horney un bun pretext pentru ca, după 15 ani de experiență în freudismul tradițional, să realizeze o desprindere de căutare a unei noi căi spre studiul dereglărilor nevrotice. Fără a subestima însemnătatea mecanismelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
știri au inspirat alte două curente de cercetare, pe care însă nu le vom dezvolta în lucrarea de față. Menționăm doar abordarea "economiei politice a știrilor", care leagă procesul de fabricare a informației de structura economică a societății și abordarea "culturalistă", care insistă asupra influenței sistemului simbolic, a culturii, asupra conținutului jurnalistic (Schudson, 2003). Abordările mai sus amintite se află însă în contradicție cu o altă perspectivă sociologică, deosebit de fertilă în mediul academic francez. Bazându-se pe lucrările lui Pierre Bourdieu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
bogăția frazeologiei sovietice/ruse este activitatea lui Dmitrij Dobrovol'skij. Format la școala lui Igor Mel'čuk, lingvistul moscovit s-a reorientat apoi către cognitivism 47, pentru ca în cele din urmă să elaboreze, împreună cu cercetătoarea germană Elisabeth Piirainen, o metodologie culturalistă de analiză a expresiilor idiomatice. În U.R.S.S., dimensiunea culturală a expresiilor idiomatice începuse să fie abordată încă de la sfârșitul deceniului opt, ca urmare a conjuncției dintre frazeologia "clasică" și cercetările de semiotică a culturii ale Școlii de la Tartu. Ceea ce
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unor planuri regulatoare, �ntr-o ?ar? cu o puternic? cre?tere demografic? ?i industrial?. Aceste demersuri urbanistice � pragmatice, pentru rea-liz?rile haussmanniene ?i germane; progresiste, pentru Cerda � s�nt �n serviciul metropolei, expresie a unei mo-dernit??i dinamice ?i abundente. Alternativă culturalist? Dimpotriv?, unii refuz? metropola. Astfel, austriacul C. Sitte (1843-1903) care, �n L�Art de b�tir leș villes (Der St�dteban..., Viena, 1889), extrage, pornind de la analiza morfologic? a unor situri urbane antice, bazele unei este-tici a formelor urbane contemporane
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
împărțire este argumentată în numărul din 1983 al Journal of Communications (vol. 33, No 3, vara 1983) în care unii dintre participanții la discuția asupra stării de fapt în domeniul studiilor de comunicare în masă remarcă împărțirea domeniului în abordarea culturalistă, care se concentrează în primul rînd asupra textului, și seria de abordări mai empirice. Abordarea culturalistă la acel moment era în mare măsură de tip textualist, centrat pe analiza și critica tuturor formelor de comunicare privite ca artefacte culturale, folosind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1983) în care unii dintre participanții la discuția asupra stării de fapt în domeniul studiilor de comunicare în masă remarcă împărțirea domeniului în abordarea culturalistă, care se concentrează în primul rînd asupra textului, și seria de abordări mai empirice. Abordarea culturalistă la acel moment era în mare măsură de tip textualist, centrat pe analiza și critica tuturor formelor de comunicare privite ca artefacte culturale, folosind mai ales metode provenite din domeniul umanist. Metodele de studiere a comunicării foloseau, dimpotrivă, metodologii mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opera lui Lee între afirmarea politicii moderne a lui Malcolm X și evocarea unui pesimism politic postmodernist, mi se pare că problema centrală în ceea ce privește politica lui Lee este aceea că el ajunge în ultimă instanță să se alăture unei politici culturaliste a identității care subordonează politica, în general, creării identității personale. Pentru Lee, identitatea este în primul rînd identitatea de negru, el operînd în mod constant cu opoziția binară dintre negru și alb, dintre "noi" și "ei". În plus, politica de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sloganuri precum: "Tawana a spus adevărul", "Scăpați de Koch!" ori "Jesse", referitoare la candidatura pentru președinție din 1988 a lui Jesse Jackson. Însă și aici politica negrilor este subliniată în sloganuri și imagini, iar politica proprie lui Lee, a identității culturaliste, nu trece niciodată dincolo de acest nivel. Așa cum notează Bell Hooks, Lee nu explorează niciodată politica de alianțe, nereușind să-și dea seama că "Combaterea rasismului și a altor forme de dominație ar necesita ca negrii să se solidarizeze cu oameni
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost manevrate de sistemul politic. Astfel, țările au trecut prin crize; era important dacă o criză dată de exemplu, provocată de religie a avut loc înainte sau după alta de exemplu, criza relației dintre centru și periferie (Rokkan, 1970). • Abordarea culturalistă, din perspectiva căreia cultura unor țări din lumea a treia (dacă nu a tuturor) este atât de diferită de cea a țărilor occidentale încât este nevoie de analiza separată a acestor culturi; însă nu ne putem aștepta să găsim un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1959) Stanford, Calif.: Stanford University Press. A. Downs, An Economic Theory of Democracy (1957) New York, NY: Harper. E. Durkheim, The Division of Labour in Society (1964) New York, NY: Free Press. M. Duverger, De la dictature (1961) Paris: Julliard. H. Eckstein, "A culturalist theory of political change", American Political Science Review (1988), pp. 789-804. R. Falk, Samuel S. Kim și S.M. Mendlovitz, ed., Toward a Just World Order (1982) Boulder, Colo.: Westview. G. Ferrero, Principles of Power (ed. New York, 1945) New York, NY: Putnam
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a Criticii facultății de judecare a lui Kant, care afirmă libertatea și gratuitatea artei. Această concepție puristă, extinsă asupra literaturii, a dus la sacralizarea ei urmată, firesc, de desacralizarea și deconstrucția ei, la care asistăm astăzi, o dată cu impunerea unei concepții culturaliste a literaturii relativizată pînă la statutul de practică culturală egală cu ea gastronomică de pildă. Despre acest drum al literaturii, de la principala instanță culturală la o practică culturală oarecare, va fi vorba În acest prim capitol. I. 1. Pericolele literaturii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ușor de observat, greu de acceptat: dispariția ideologiilor și metafizicilor, ca și extincția credințelor religioase În Occident au transformat „parcul uman” (Sloterdijk) Într-o grădină zoologică soft, unde concurența sexuală decide totul: fericirea și nefercirea, viața și moartea. Din perspectivă culturalistă, romanele lui Houellebecq se opresc asupra perioadei secolului trecut pe care scriitorul o consideră responsabilă de schimbarea de paradigmă antropologică: din anii 60, omul occidental trăiește În regimul unui individualism absolut, care face să dispară solidaritatea și nu mai mizează
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ne străduim să producem alte discursuri critice, echilibrate, implicit mai puțin spectaculoase, dar adecvate unei piese, inocente față de, și imune, aș adăuga, la mecanisme ideologice? Firește, În ton cu boom-ul doctoranzilor din lumea occidentală, fel de fel de interpretări culturaliste sînt posibile, cea mai la Îndemînă, pentru că recomandată de Însăși autoare, fiind aceea descinsă din antropologia spațiului. Pentru că materia cărții este organizată În patru capitole - “Numărul”, “Spațiul”, “Spațiul repliat” și “Detalii” - care primesc fiecare cîte o categorie de percepții ale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
masochism. Urmează Alfred Adler, Sigmund Freud (care îl va așeza adesea pe scriitor în postura de precursor al psihanalistului, prin puterea-i dovedită de surprindere a dinamicii sufletești), Karen Horney, Erich Fromm - și, ieșind întrucâtva din acest club al psihanaliștilor culturaliști, rebeli sau ortodocși - Julius Evola și Gilles Deleuze. Este foarte reconfortant să constați că aproape toate aceste fragmente sunt "împrumutate" din traduceri deja existente, rod al ultimilor unsprezece ani. Ceea ce, desigur, nu scade câtuși de puțin din importanța și prestigiul
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
proști și înapoiați”), și vine la pachet cu reversul ei, un patriotism exacerbat („noi suntem cei mai frumoși, cei mai deștepți, cei mai mari poeți”), e criminală, pentru că în loc să-ți ofere o înțelegere politico-economică a istoriei, îți dă o perspectivă culturalista, civilizațională. Oricum, discursul chiar și la nivel diplomatic a fost unul culturalist, sentimental. Chiar și acum, relațiile dintre România și Moldova sunt bazate pe o relație paternalista, cu discursuri de tipul „frații noștrii de pește Prut”, pe de o parte
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
nivel. Această variabilitate produce în final variabilitatea în comportamente (măsurată de eritabilitate), care la rândul ei este modulată de mediul particular în care individul evoluează. Toți biologii înțeleg acest fapt elementar, iar "tirania genelor" nu este decât o fabulație a culturaliștilor. Dawkins spune: Expresii ca "gena picioarelor lungi" sau "gena comportamentului altruist" sunt practice, dar e important să se înțeleagă ce înseamnă. Nu există nici o genă capabilă să facă un picior, fie el lung sau scurt. Dar "poate exista o singură
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]