336 matches
-
Lahovari, nr.7! Pentru al treilea an consecutiv se deschide Grădina cu Filme - Cinema & More, situată în curtea creart din Piața Alexandru Lahovari, nr. 7! Pornind de la conceptul grădinilor de vară ale Bucureștiului de altădată, Grădina oferă un prilej de culturalizare și relaxare în aer liber și aduce în această ediție un nou decor urban. Concerte acustice În fiecare săptămână vor avea loc concerte electroacustice pe scena Grădinii cu Filme, reunind artiști îndrăgiți din peisajul muzical local. Sezonul de concerte acustice
Pe 13 mai se deschide Grădina cu Filme – Cinema amp; More din Piața Alexandru Lahovari, nr.7! [Corola-blog/BlogPost/100628_a_101920]
-
mai sus la care adaugă: 3. Carieriști. Oameni care muncesc din orgoliu Intră în prima categorie toți oamenii care muncesc cu plăcere care, după ce-și îndeplinesc toate obligațiile atât la serviciu cât și-n căsnicie au timp și de culturalizare. O discuție cu prietenii la o bere sau o cafea, o carte, un spectacol sau un meci pe stadion. Ziua are 30 ore pentru ei și nu obosesc niciodată. Se zice despre Sas, care etnic face parte din această categorie
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
considerând acest lucru un drept ce li se cuvenea. Unul dintre aceștia, căruia îi cerusem numărul de telefon, urmând a-l consemna în contractul titularului, îmi răspunse: “M-a ferit Dumnezeu!” Văzusem și auzisem multe în grandiosul meu proiect de culturalizare rurală, unde, țăranii își târau zilele, ruinați de colectivizare. Mă acomodasem noii orânduiri postdecembriste. Munca spartană îmi lua mai tot timpul. Într-o zi primesc un telefon de la Vera, care mă chema de urgență la ea, fără să-mi spună
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
scrie „de spiritualitate, cultură, artă și știință”, pe care o văzusem cu diferite ocazii, în timp ce se ridica sau se finisa. Am să redau câteva idei din dialogul purtat: „Rolul Academiei de la Sâmbăta de Sus”, mi-a spus, este cel de culturalizare a neamului românesc. Este făcută absolut independent față de alte academii din lume. Am gândit-o să fie pentru poporul român, în primul rând un mijloc de repunere în prim plan a valorilor creștine. Dar am gândit-o ca un loc
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
caracter, unde i se oferă sau nu primele exemple pozitive de urmat. Instituțiile extrașcolare, cultural-științifice, tehnice și mass-media trebuie să mențină relații strânse de cooperare cu școala, aducându-și contribuția la formarea omului ca personalitate, prin funcțiile lor de informare, culturalizare, educative, de divertisment și distracție. În procesul de învățământ relațiile profesor-elevi, dar și cele elev-elevi, au un rol important. Cuvintele sunt folosite și în cadrul logicii, care este o știința a demonstrației al cărei obiect îl constituie stabilirea condițiilor gândirii corecte
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
caracter, unde i se oferă sau nu primele exemple pozitive de urmat.Instituțiile extrașcolare, cultural-științifice, tehnice și mass-media trebuie să mențină relații strânse de cooperare cu școala, aducându-și contribuția la formarea omului ca personalitate, prin funcțiile lor de informare, culturalizare, educative, de divertisment și distracție.În procesul de învățământ relațiile profesor-elevi, dar și cele elev-elevi, au un rol important. [10] Astfel omul devine înțelept iar la el : ,, Vorba bună este , argint, iar tăcerea este aur.”, după cum arăta Sfântul Efrem Sirul
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
de organizarea concertelor, de mobilizare și așa mai departe. O făceam doar din dorința ca acel început să nu se năruiască. Din nefericire, eram obligați să mergem pe șantiere, în marile uzine sau chiar la țară, cu concerte ușurele de culturalizare, încât lucrurile s-au degradat și în final, și dirijorul a fost prins pe picior greșit cu ceva fonduri nejustificate, iar visul s-a spulberat. Consider totuși că acel nucleu de orchestră simfonică a fost punctul de naștere al filarmonicii
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
dezvoltării cu Vestul european sau cel puțin ajungerea din urmă a Vestului de către Est, printr-un transfer al modelului republican francez în România. Noțiunea de ajungere din urmă este intolerabilă, deoarece presupune o întîrziere, implică denigrarea valorilor țărănești și o culturalizare forțată. Geniul românesc, urmărit de Rădulescu-Motru în 1934, constă în bunul simț, în creația anonimă... Burghezia minte, își ascunde veritabila identitate plutocratică. Adaptîndu-și modelul democratic, ea pretinde o modernizare industrială amăgitoare. Într-un text din 1935, Vocația, factor determinant în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
instanță, o stigmatizare a locului predestinat a fi stat, ideal, la temelia unui nucleu dăinuitor. Remedii? Aproape nule. Cu edificiul impecabil compozițional al Teatrului s-a petrecut un tratament oarecum asemănător celui de la "Medicină". Trebuind să suporte în anii găunoasei culturalizări generalizate condiția de gazdă generoasă, clădirea concepută de arhitecții vienezi Fellner și Helmer a intrat pe mîini iresponsabile, anexîndu-i-se un "fund" cu atribute funcționale. Ce arhitect cu statut onest (nu mai vorbim de comanditar) ar accepta să intervină într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
regional al M.A.I.? Să spunem că n-are experiența de lucru a directorului regional, dar are toată regiunea, o răspundere mare, mai mare decât a unui director regional al M.A.I., are și colectările, însămânțările, recoltatul, munca de educare, culturalizare, liniștea și ordinea. Cine, dacă nu partidul, este forța aceea care constituie principalul în lupta noastră? A privi acest lucru cum îl privește tov. Drăghici, înseamnă a subaprecia rolul și importanța partidului. Trebuie să critici, să nu lași oamenii să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
9.7. Educația religioasă - o posibilitate pentru Învățământul preșcolar 9.8. Argumente pentru o educație religioasă În liceu 9.9. Biserica și școala - instanțe ale spiritualizării ființei umane 9.10. E permisă oficierea unei slujbe religioase În școală? 9.11. Culturalizarea religioasă - o coordonată a Învățământului românesc 10. Formare și edificare prin experiența sacrului 10.1. De ce n-am avea fiecare „religia” noastră? 10.2. Postul, ocazie de concentrare și re-centrare 10.3. Spovedania sau despre calea de mijloc 10.4
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu a te integra Într-o ordine cu care trebuie să te obișnuiești la un moment dat. Orice om normal trece, inevitabil, și printr-o fază ludică, fixată, mai ales, În perioada copilăriei. O astfel de activitate reprezintă antecamera socializării, culturalizării și integrării În viață. Este modul propriu al copilăriei de a se manifesta, este anunțul gingaș și semnificativ al unei noi existențe, este răspunsul pe care copilul Îl prefigurează pentru vremurile de mai târziu. A te juca este o modalitate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și la activarea acestei relații. O poate avea creștinul ortodox, de pildă, dar nu și elevul ateu sau cel ce aparține altei confesiuni sau religii. Pentru acesta din urmă, icoana devine un obiect cultural, un element referențial al Învățării și culturalizării sale religioase. De ce să-i privăm pe toți de aceste posibilități? Apare riscul nașterii unui tăvălug al excluderii simbolurilor (și nu numai a lor) din spațiul public, comun. Dacă e să mergem pe această logică a excluderii și pe considerentul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să piardă o serie de preachiziții fundamentale, absolut necesare, asigurând o continuitate necesară și o corectă edificare culturală a persoanelor, cu atât mai mult cu cât finalitățile importante ale vârstei preșcolare clamate În documentele menționate sunt constituite de socializarea și culturalizarea copiilor. Ne-ntrebăm cum a fost posibil acest lucru. Neglijând palierul spiritual-valoric ce imprimă unitate și consistență identitară, lăsând la voia Întâmplării virtuțile formative ale valorilor morale creștine (mediul sociocultural dominant al comunității de bază) sau transferând această educație la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cupola ei și pe cei majoritari, și pe cei minoritari (din punct de vedere psihomotor, intelectual ori spiritual). Interesant e faptul că majoritarii sunt Îngăduitori și respectuoși față de cei puțini; de ce nu adoptă același comportament și cei minoritari? 9.11. Culturalizarea religioasă - o coordonată a Învățământului românesc (interviu acordat lui Nicolae Hulpoi) Care sunt direcțiile pedagogiei românești contemporane? Pedagogia românească s-a remodelat În concordanță cu sfidările actuale, atât românești, cât și internaționale; chiar discursul propriu-zis s-a Înnoit, pentru că abundau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și să acționeze în organizații formale, care implică mari cheltuieli. Funcțiile mass-media De-a lungul timpului, mulți teoreticieni ai comunicării în masă au identificat mai multe funcții ale mass-media. Astfel, diverși autori au menționat ca principale funcțiile de informare, de culturalizare, de socializare, de formare a opiniei publice, de divertisment și, nu în ultimul rând, cea educativă. Funcția de informare. Mass-media reprezintă una dintre cele mai utilizate surse de informații. Aceasta face posibilă o circulație fără precedent a informațiilor de tot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
plus, deoarece descrierea unui eveniment nu epuizează implicațiile și consecințele sale, informațiile furnizate de mass-media includ și o dimensiune anticipativă. În această categorie sunt deosebit de familiare și utile publicului larg datele referitoare la starea vremii sau prognozele economico-financiare. Funcția de culturalizare. Încă de la o vârstă fragedă, copiii sunt modelați de mediul social în care trăiesc. Treptat, ei dobândesc și asimilează normele de comportament, interdicțiile, prescripțiile și restricțiile, valorile, reprezentările simbolice și categoriile de gândire specifice colectivității lor. Acest proces de „enculturare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mass-media ocupă un rol important în sistemul factorilor educativi, adăugând dimensiuni noi eforturilor generale de formare și dezvoltare a personalității umane. Aportul educativ este reprezentat în două moduri: implicit și explicit (Cerghit, 1972). Elementul educativ este implicat în realizarea informării, culturalizării sau socializării individului. În afara acestor posibilități educative spontane, eterogene, mass-media sunt utilizate pentru realizarea unei educații explicite, a unei acțiuni declarate în mod intenționat ca fiind educativă. Ereditate, mediu, educație Se vorbește foarte mult despre puterea modelului atunci când un copil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a corpului didactic din Basarabia”. Redactor-șef și editor este A. Eliadi. Revistă de orientare sămănătoristă, D. B. își propune propagarea culturii românești în Basarabia. Fără a publica un articol-program sau articole de bilanț, revista se situează în rândul publicațiilor de culturalizare, fiind adresată în special intelectualilor de la sate. Partea literară conține proză, versuri, eseuri, folclor basarabean și recenzii literare. Este de semnalat rubrica „Literatura moldovenească sub ruși” (în numerele 1 și 2) unde sunt reproduse fragmente din broșura Pilde și anecdoturi
DOINA BASARABIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286811_a_288140]
-
membru onorific al Societății Academice Române. Luminător dârz, de ascendență ardeleană, influențat de mișcarea de redeșteptare națională de la „Sf. Sava”, monah pașoptist profesând idei liberale, D.R. depășește cu mult orizontul vieții mănăstirești. Activează constant, luând măsuri reformatoare, pentru emanciparea și culturalizarea clerului prin intermediul școlilor (fondate, reorganizate sau conduse de el), al tipăriturilor și presei. El scoate primele reviste religioase românești: „Vestitorul bisericesc” (Buzău, 1839-1840, în colaborare cu Gavriil Munteanu) și „Eho eclesiastic” (București, septembrie 1850 - august 1852), cu suplimentul editorial „Biblioteca
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
aibă loc prin acumulări firești, nu sub impulsul imitării, impunerii sau sub cel al înlăturării bunelor obiceiuri ale pământului, pentru că nimic nu este mai păgubitor decât „zgomotul de cuvinte fără fapte”. Consideră absolut necesară utilizarea limbii țării ca instrument de culturalizare și de îmbogățire a valorilor spirituale naționale, pentru aceasta trebuind ca limba română să pătrundă în școli ca prim obiect de studiu. Nu refuză ideea îmbogățirii limbii vorbite prin asimilarea de neologisme, dar crede că ele se cer admise cu
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
de personalități și momente istorice importante: Frământările unui an - 1918 (1919), Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu România (1926; răsplătită cu un premiu al Astrei), Dinastia românească a Corvinilor (1942). C. a fost un neobosit animator, alcătuind programe de culturalizare, monografii - Un program de culturalizare a satelor (1933), Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane (1939), Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș (1934) și studii politice - Criza democrației în România (1926), Social-democrația și problemele României contemporane (1931), Social-democrația în statele dunărene
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
importante: Frământările unui an - 1918 (1919), Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu România (1926; răsplătită cu un premiu al Astrei), Dinastia românească a Corvinilor (1942). C. a fost un neobosit animator, alcătuind programe de culturalizare, monografii - Un program de culturalizare a satelor (1933), Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane (1939), Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș (1934) și studii politice - Criza democrației în România (1926), Social-democrația și problemele României contemporane (1931), Social-democrația în statele dunărene și balcanice (1935). Toate aceste
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
schimbarea structurii economice și sociale și îmbunătățirea condițiilor persoanei umane sunt substituiți de variabilele adecvate modelului normativ - infrastructură modernă, servicii publice de calitatea, echitatea distribuției veniturilor, acces universal la educație și sănătate, longevitate și rata scăzută a mortalității, alimentație bună, culturalizare și democrație participativă. Oarecum comune conceptelor de dezvoltare umană și dezvoltare sustenabilă, aceste variabile sau “condiții ale dezvoltării” denotă o concepție tautologică, anume “pentru a se dezvolta o țară ce trebuie să fie dezvoltată”. De fapt, dezvoltarea sustenabilă nu poate
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
1981, p. 110). Sau, În viziunea altor specialiști, lectura este osupunere față de intențiile altuia; este o primă treaptă a gândirii și comunicării(Robert Scholes, 1985). Ca tehnică fundamentală de muncă intelectuală, lectura (munca cu cartea) Îndeplinește funcții multiple: a) de culturalizare, b) de Învățare propriu-zisă (de instruire și autoinstruire) și c) de informare și documentare etc. a) Practica lecturii - cale esențială de acces la valorile culturiitc " a) Practica lecturii - cale esențială de acces la valorile culturii" Privită În perspectiva dinamicii culturii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]