428 matches
-
cumătrei Aglaia mai multe neamuri de pește, greu vandabil, după care o Întreba pe cumătră-sa: Îi bine așa, cumătră-hăi? Urma răspunsul, invariabil din motive cunoscute bine de cele două femei, În care economicul Își avea rolul principal: Tare bine cumătră! D’apăi nu știu cine mai poate să facă bine ca ‘netale, cumătră-hăi! Amurgise binișor. Umbrele nopții Își făceau apariția, rând pe rând. Pentru Va, mai toate tufele și mai ales cei câțiva plopi nu prea Înalți, Începură să execute mișcări ciudate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
șoseaua națională. Oameni foarte curioși și clevetitori cei din Cățălești, siretenii cum li se spunea mai nou, de când satul Cățălești a căpătat denumirea de satul Siretu. Saluturi, priviri de toate nuanțele, după felul relațiilor dintre ei și Ochenoaia și ... Întrebări: Cumătră Ileană, văd eu bine sau băiețelul aista frumușel este nepotu’ neta? Nu-i băiatu’ Vioricăi, Dumnezeu s-o ierte! Chiar așa-i, cumătră Anetă! Ptiu, să nu fie de deochi, dacă s-ar scula mă-sa să-l vadă! Tanti
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de satul Siretu. Saluturi, priviri de toate nuanțele, după felul relațiilor dintre ei și Ochenoaia și ... Întrebări: Cumătră Ileană, văd eu bine sau băiețelul aista frumușel este nepotu’ neta? Nu-i băiatu’ Vioricăi, Dumnezeu s-o ierte! Chiar așa-i, cumătră Anetă! Ptiu, să nu fie de deochi, dacă s-ar scula mă-sa să-l vadă! Tanti Ileană, aista nu-i copchilașu’ care se urca pe poartă și cânta: „Și saracu’-n urma lui/Suflă-n borta c-----i” Ti-i
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
într-o grotă, doar una din cele 4 părți dădea înafară. Un foc imens încălzea o parte a corpului, apoi te întorceai și încălzeai și restul. Era o luptă continuă între cald și rece. O să fac gîlci, pneumonie, degerături și cumătra cu coasa va izbăvi Iașul de un primar nepriceput, gîndeam cu o ironie camuflată. Ți-ai găsit! Eu zic că Dumnezeu m-a ajutat să nu mă îmbolnăvesc, dar dușmanii mei sînt convinși că am făcut un pact cu Satana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sînge din belșug, cu morți în poziții de groază se perindau prin capul său, stimulînd inima să se autodistrugă. Ajuns la vecin, gîfîind și cu 200 de bătăi de inimă pe minut, asistă la o scenă tîmpă: La mulți ani, cumetre! strigă toți cu gurile pînă la urechi. Altfel nu veneai pe la noi. Moș Robilă se așează pe scaun, bea puțină apă, își revine și glăsuiește: Am lăsat ușile deschise, voi reveni la voi. Se pornește și în ușă se întîlnește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
viitoarea mireasă nu va avea ce aveam eu. Totuși, nu te obosea? Ba da. Dar era, cum să spun, un efort plăcut, chiar dacă te-ar fi dus în mormînt. Bătrîna devine visătoare și pare că s-a întîlnit cu doamna cumătră, cea cu coasa. Tresare și revine la realitate. Spune-mi, doamna Anica, cu ce ai asemăna trăirile acelea de demult? Într-un beci răcoros este un butoi cu vin. Plin, neînceput și foarte bun. Tu bați cepul: stînga, dreapta, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
japița asta! scîncea Aneta. Lumea spune că popa a lăudat-o în biserică. Spune că a cumpărat un nou clopot din banii ei. De unde bani la vipera asta? răcnea Aneta. Fosta nevastă se gîndea tot timpul cum să facă încît cumătra cu coasa să treacă pe la fostul ei soț. Dar întîi s-o cosești pe ea, implora Aneta. Cum acumula veninul de două săptămîni, Aneta vede și nu crede, cum îi intră în curte cucoana Veta. Doamne apără-mă de Satana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dădea glas cuvintelor și se făcea Înțeleasă. „Are mai multă credință“, au hotărît cei de față, privind-o cam chiorîș pe fata netămăduită, care ascundea, după ei, cine știe ce păcate negre la cei doisprezece ani ai ei, pentru că, după cum predica o cumătră, „diavolu’ se strecoară și-n dosu’ icoanelor din casă, dacă nu le pui pe peretele de la răsărit!“ Căruțele, bicicletele și perechile de picioare tefere continuau să aducă pelerini În „satul cu Minunea“. Ar fi făcut și trenurile același lucru, dacă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ungurii În alta decît româna. Încercînd să fac un inventar a ceea ce am Învățat de la Mrs. Flory, am adunat, cu numeralele pînă-n douăzeci cu tot, vreo sută zece cuvinte. Un grai Întreg, ce mai!, pentru ulițele copi lăriei... Față de Îmbățoșările cumetrelor de azi din București care, dacă apucă să sloboadă trei saluturi bălmăjite În spaniola din telenovele, pretind că o știu la perfecție, cele o sută de cuvinte americane ale mele alcătuiau cel puțin o limbă În faza ei preculturală. — Măi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să se prezinte la clinică, pentru a vedea dacă nu a apărut vreo situație deosebită. Condiția este ca bolnavul să respecte cu strictețe sfaturile noastre. Doctore Cuc, refă pansamentul! ― Eu voi fi „mâna a doua” - s-a oferit Gruia... „Bravo, cumetre! Începi să-mi placi. Cum el habar n-are de meserie, ai să-l faci <mic-mică, cât o furnică!” - l-a lăudat gândul de veghe. „Nu mă ridica În slăvi, vecine, fiindcă nu am niciun merit. Așa mi-a venit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vârful picioarelor... „Te bucuri de răul altuia, prietene” - l-a apostrofat gândul de veghe, tocmai pe când Gruia se gândea bucuros că a reușit să n-o trezească din somn pe Maria. „Nu prea am priceput ce ai vrut să spui, cumetre” - i-a răspuns Gruia. „Nu te gândești că biata fată va fi foarte tristă când se va trezi și nu te găsește lângă ea?” „Am vrut s-o las să se odihnească În liniște În patul ei, fiindcă acolo, la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
deschis. Cu figură spășită, a intrat „doctorașul”. ― Să trăiți! „Hopaaa! Cine te-a mai salutat așa? Poate vizitiul dispensarului din Pomârla... Altcineva nu știu s-o fi făcut” - l-a luat la vale gândul de veghe. „Mulțumesc pentru așa ajutor, cumetre. Știi povestea cu cei doi prieteni?” „Fii mai explicit”. „Erau doi prietenași și unul din ei - ghinionist - cade și Își rupe un picior. Celălalt - om cu suflet mare - a sărit imediat să-l ajute, oferindu-i o cârjă... de cauciuc
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de când Îi eram student. Mereu aveam impresia că mă tratează ca pe propriul său fiu”. „Atunci, cântăm la același pian, la două mâini, prietene!” - a apreciat situația gândul de veghe. „În sfârșit, aud și eu o vorbă deșteaptă de la tine, cumetre” - l-a luat la vale Gruia... La plecarea spre casă, profesorul l-a Întrebat pe Gruia: ― Care-i ora când ne Întâlnim la „Hanul cercetașului”? ― E aceeași la care ne-am văzut și seara trecută. ― Aș fi vrut să fie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Întâmpinat cu bocete În cor: <Domnu’ doctoru’, bunule, hai cî moari mama noastrî ă. Ei, printre fusteicile Înflorate ce se agitau pe lângă <mama noastrîă era și cea a acestei țigăncușe, care atunci era o copilă doar. Acum Însă...” „Fără insinuări, cumetre. Sigur că acum revăd scena”. „Ei! Ce vremuri, domnule doctor asistent, viitor lector! Ce vremuri!” - l-a lăudat gândul de veghe. „Vezi cum ești? Eu Îți Întind un deget și tu Îmi apuci mâna toată. Da’ unde mai pui că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu profesorul universitar C.V. Ionescu, proprietarul hanului”. „Asta ar Însemna că, În cerdacul Bojdeucii lui Creangă, Eminescu a pus doar poezia pe hârtie și nu a creat-o atunci” - a concluzionat gândul de veghe. „Uite că ai și tu dreptate, cumetre”. „Așa mi se Întâmplă când pun capul să gândească” - a plusat gândul de veghe... Cu acest dialog În minte, a ajuns acasă, unde a fost Întâmpinat cu mare bucurie de toți: de Tudorel, de Maria, de mama Maranda și nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
piedestalul premiaților! Acum nu ai nici un motiv să fii timorat. Ai atâta experiență. Lucrările sunt puse la punct, Încât nu mai este loc nici pentru o iotă În plus și... Și „bătrânul” va fi lângă tine. Adică În comisie... Curaj, cumetre - a ținut să-l Încurajeze În felul său gândul de veghe. „Asta e ca și cum un nefericit e gata să se Înece și prietenul său de pe mal Îl Învață cum să dea din mâini. Aruncă-te În valuri, prietene, și salvează
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că n-aș fi de acord ca după ce ai sărit șanțul să treci pe lângă prieteni ca vodă prin lobodă” - l-a prevenit gândul de veghe. „Uite de ce n-are ursul coadă și vulpea o are prea lungă”. „Mai la obiect, cumetre. Se poate?” - a cerut gândul de veghe. „Fiindcă tu Îi judeci pe ceilalți luându-te pe tine drept etalon”. „Mă străduiesc să fiu drept pe cât pot. Când voi greși nu ezita să mă faci atent, prietene”. „Fiindcă tu pentru mine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
parcă secretarului de partid că intervenția lui nu avea nici o legătură cu examenul, rectorul a mulțumit pentru participare doar membrilor comisiei. Gândul de veghe, care ședea ca pe ghimpi așteptând sfârșitul examenului, l-a luat pe Gruia pe sus: „Bravo, cumetre! Ai făcut-o și pe asta! Acum vreau să-ți văd fruntea senină și pasul liniștit, domnule lector!...” „Un bob zăbavă, vecine. Să așteptăm cuvântul final al comisiei. Nu zi hop până n-ai sărit șanțul. Și dezlegarea o vor
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
liniștit, că Roibu trage la căruță, Roibu ară. Roibu cosește, Roibu prășește, Roibu târnuiește, Roibu corhănește... Și-i deștept ca un om, numai că nu vorbește... Da, da, da!.. Cred că mănâncă și jăratec ca mârțoaga aceea din poveste, măi cumetre Bas! Numai pe dumneata de câte ori te-a adus bine cherchelit în miez de noapte acasă și a deschis brama cu oiștea pentru a te lăsa în bătătură, la auzul și la îndemâna cumetrei. Aista cal odată, parcă l-ai fi școlit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și jăratec ca mârțoaga aceea din poveste, măi cumetre Bas! Numai pe dumneata de câte ori te-a adus bine cherchelit în miez de noapte acasă și a deschis brama cu oiștea pentru a te lăsa în bătătură, la auzul și la îndemâna cumetrei. Aista cal odată, parcă l-ai fi școlit, așa-i de cuminte!.. îl completă, vizibil ironic, un vecin numit Țambal. Și, mă rog dumitale, spune-mi în clar de ce îl lauzi atâta ca un geambaș în iarmaroc că doar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pierdut cu lămurirea. Pe mine n-au decât să mă omoare, că eu nu semnez și pace bună. Eu nu mă despart de Roibu nici în ruptu capului, măi oameni buni! Roibu este viața mea... Vinde-l fără zăbavă, măi cumetre, cât mai ai cui pe undeva pe la munte, că în două-trei săptămâni îl dai degeaba la colectivă... Și nu te mai da așa rotund că au trăncănit și alții mult mai țanțoși ca dumneata. Și i-au îmblânzit cu zaharicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
au site-ul, blogurile, contactul modern și rapid cu spectatorii. De la tristețea cu care își asumă percepția specialiștilor sau, mai degrabă, lipsa ei. Precum și ideea de centru și margine. Spre sfîrșitul stagiunii am văzut, într-o sală plină, spectacolul Acul Cumetrei Gurton, în regia lui Mihai Mălaimare. Un musical adevărat, într-un decor simplu, inspirat și funcțional al scenografului Puiu Antemir, cu costumele Undei Popp. Dincolo de nevoia de a avea încă două- trei prezențe actoricești susținute mai coerent și mai convingător
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
aveți? - 34, îi răspunse băbuța! *** Cel mai scurt banc politic Geoana președinte ! Vine Revoluția în România și începe vulturul să zboare , să facă picaje,lupinguri... Îl vede vulpea: - Auzi vulture ai înnebunit ? Ce te rupi așa în figuri? Vulturul răspunde: - Cumătra , acum e democrație. Cum aude vulpea începe să alerge prin pădure în zigzag , să se dea peste cap... O vede ursul: - Ce-ai cumătra a dat strechea-n tine? Vulpea: - Ursule , e democrație ! Aude ursul și spune: - Așa? Atunci ia
BANCUL ZILEI: Cum trăiesc profesorii în epoca Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/68650_a_69975]
-
lupinguri... Îl vede vulpea: - Auzi vulture ai înnebunit ? Ce te rupi așa în figuri? Vulturul răspunde: - Cumătra , acum e democrație. Cum aude vulpea începe să alerge prin pădure în zigzag , să se dea peste cap... O vede ursul: - Ce-ai cumătra a dat strechea-n tine? Vulpea: - Ursule , e democrație ! Aude ursul și spune: - Așa? Atunci ia vino tu încoa. O prinde și i-o trage bine. Pleacă vulpea amarata cu coada-n-tre picioare , se întâlnește cu vulturul și-i spune ce-
BANCUL ZILEI: Cum trăiesc profesorii în epoca Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/68650_a_69975]
-
e democrație ! Aude ursul și spune: - Așa? Atunci ia vino tu încoa. O prinde și i-o trage bine. Pleacă vulpea amarata cu coada-n-tre picioare , se întâlnește cu vulturul și-i spune ce-a pățit din cauza democrației. La care vulturul: - Cumătra , democrația e aici sus. Jos e futere! Citește și:
BANCUL ZILEI: Cum trăiesc profesorii în epoca Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/68650_a_69975]