266 matches
-
Radu Boureanu. Câteva articole și note dedicate lui Eminescu aparțin lui I. Georgescu, Ț. Albani, Const. Pavel, altele, dedicate lui Octavian Goga, au ca autori pe Victor Cordoș, Ion Isaiu și Iosif Naghiu. Se traduce din lirica lui Ady Endre (Cumătrul lui Toma Ese, Caii morții, în versiunea lui George A. Petre, M. G. Samarineanu tipărind, sub pseudonimul M. San-Marino, si articolul-semnal, Ady Endre în românește) sau din creația poetica a lui Baudelaire (Omul și marea, în varianta lui Al. Ț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
vânătoare zicând unui prieten că nu mai știe ce să se mai facă cu atâtea procese! Dar un polițist se plângea că nu mai are timp să se odihnească de atâtea beții, bătăi și furturi!” Adunarea aprobă cele spuse de cumătrul lup și dădu rândul la cuvânt lui Moș Martin, care grăi astfel: „Care va să zică eu sunt bătrân și cunosc bine pe om; că omul a mai greșit pe ici pe colea, este bine să i se treacă cu vederea, că de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mai spună atât: <<RĂMÂNEȚI CU BINE ȘI AVEȚI GRIJĂ DE VOI (subl.ns.)!>>. A doua zi, pe 16 august, aceeași mașină neagră cu aceiași criminali emisari ai comuniștilor s-au oprit la poarta preotului Vasile Lupu, care ne era și cumătru. L-am văzut cum gealații l-au urcat în mașină după care au demarat în mare viteză. În mijlocul drumului a mai rămas (ca o oaie fără turmă n.n.) milițianul satului care a luat-o agale către sediul sfatului popular. Pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ideea că a avut o problemă în familie. Că l-ar fi înșelat soția. Asta-i ce am aflat noi. M. M.: E posibil. Probabil. S. B.: Am aflat ce șopteau ofițerii, care știau de la căpitanul Rață, care îi era cumătru, îi botezase fetița. M. M.: Rață, am auzit de acela. S. B.: Era un ofițer cu un defect de vorbire, era bâlbâit: "B-b-băi, so-o-ldatule!". Noi râdeam de căpitanul Rață, spuneam că dă cele mai lungi ordine, dar era un tip
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
ideea că a avut o problemă în familie. Că l-ar fi înșelat soția. Asta-i ce am aflat noi. M. M.: E posibil. Probabil. S. B.: Am aflat ce șopteau ofițerii, care știau de la căpitanul Rață, care îi era cumătru, îi botezase fetița. M. M.: Rață, am auzit de acela. S. B.: Era un ofițer cu un defect de vorbire, era bâlbâit: "B-b-băi, so-o-ldatule!". Noi râdeam de căpitanul Rață, spuneam că dă cele mai lungi ordine, dar era un tip
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de Nord, pun pe masă toate felurile de mâncare deodată, nu pe rând, ca la noi. Și eu cred că e mai bine așa, pentru că omul mănâncă ce-i place și nu pățește ca "țiganul" flămând aflat în vizită la cumătru, care s-a săturat cu primul fel și apoi s-a uitat cu ciudă la felurile următoare, mai gustoase, dar fără folos. Moștenirea socialistă este încă puternică. Capitala este, în mod evident, privilegiată în raport cu restul țării. Este mai curată, străzile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de sânge: „în neamul nostru au fost mai multe fete”, „nu s-a pomenit așa ceva în neamul nostru”, „e din neamul nostru”, „se țin de neamuri”. Relațiile de rudenie se extind și asupra rudeniei spirituale: nașii tinerilor căsătoriți devin neamuri (cumetri) cu familia fetei și a băiatului. În rudenia naturală sau în cea spirituală, accentul nu cade pe relațiile afective, ci pe obligațiile care decurg din relația de rudenie: părinții trebuie să își ajute copiii atâta cât pot, căci la bătrânețe
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
va avea totdeauna îndestulare de pîne și sare. Poporul crede că copiii care se necurățesc sau udă pe timpul săvîrșirii tainei sfîntului botez, crescînd mari, vor fi ușori de principii, vor duce o viață nemorală și vor avea copii nelegitimi. întorcîndu-se cumătrul cu finul său deja botezat de la preot și intrînd cu el în casă, îl pune pe masă pe lîna unui cojoc de oaie, ca copilul, crescînd mare, să aibă cinste cum are cinste masa în casa omului, să aibă noroc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce se sprijini. Se crede că copiii care mor înainte de miezul nopții iau pînea și averea părinților, iar acei care mor spre ziuă, aceia lasă părinților pînea și averea. Se crede că dacă îi mor cuiva copiii, aceasta este vina cumătrului, deci dacă va schimba cumă trul îi vor trăi copiii. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de o va înnoda, ursitorul ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
avea destulă lumină în călătoria lui spre rai. Cînd se tămîie un mort la mormînt, se ferește a se lăsa cărbuni pe el, căci îngreuiază sufletul mortului. Dacă ți-a murit vreun copil și n-ai apucat a duce colacii cumătrului, să-i duci cînd vei face praznic de patruzeci de zile, căci altfel sufletul copilului va fi ținut la opreală. Maica Domnului scoate sufletele păcătoșilor cu un cîrstnic* de cînepă de toamnă din iad, pe care-l sloboade de trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1967). În paginile acestor publicații se lansează o nouă generație de scenariști și desenatori, precum Dem Demetrescu, de o rară precizie și forță grafică, G. Vlad, Mihail Gion, Rd. Arno, A. Petrescu, Alexandru Clenciu (realizatorul unei serii de succes, Isprăvile cumătrului Potroc), Virgil Tomuleț (lansat în paginile publicației clujene de limbă maghiară Napsugár, continuând în Șoimii Patriei), ori Mircea Possa (cel care creează pe versurile lui Mihai Gafița personajul Tililică în 1947 Tililică spaima zmeilor, în care se îmbină basmul tradițional
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
deținuți, la supraveghetori și la obiectele specifice universului carceral. Aceste cuvinte marchează apartenența personajelor la categoria deținuților. Însuși termenul zek, însemnând "deținut", care a devenit atât de cunoscut, a fost creat în lagăr. Alte cuvinte din această categorie sunt: kum ("cumătrul"), kondei ("carceră"), fitil' ("om care abia se ține pe picioare, ca o feștilă"), dohodeaga ("om cu un picior în groapă"), vagonka, oper. Asemenea termeni sunt explicați, de cele mai multe ori, în textele soljenițiene (zece-zile, precizează naratorul din O zi din viața
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
deținere se pedepsea cu zece zile de carceră). Un mic dicționar de termeni specifici lagărului alcătuiește Dimitri Panin, la sfârșitul memoriilor sale. Cităm în continuare câteva definiții ale unor termeni de lagăr mai des întâlniți la Soljenițîn, formulate de Panin: "cumătru cekist, supraveghetor în lagăr", "vagon, vagonka pat lat de scânduri, destinat pentru patru persoane", "zona porțiune a lagărului, împrejmuită cu sârmă ghimpată", "termen totalitatea anilor petrecuți în detenție, conform unei sentințe"143. În textele literare ale lui Soljenițîn, apar frecvent
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
boboc. Ba mai mult, m-a podidit plânsul când l-am văzut pe farfurie. Clăcile De multe ori, familia fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un vițel (dacă-l avea în acel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de cozi și a scos-o în ogradă, lăsând tot ce avea în mână. În sân avea ascunse alte mărunțiri, fără prea mare însemnătate. S-a rugat plângând să nu spună nimănui cele întâmplate. După masă, mama i-a povestit cumătrului Tărâță cele întâmplate. De rușine, omul a început să lăcrimeze, iar mama sa, Verona, continua să-i ia partea, motivând c-a fost doar o joacă, o glumă. Nu trebuie luată în serios. A pedepsit-o pe Doca tatăl său
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
casierul) i-a primit pe furiș. Am trecut pe la familia învățătorilor Nastasă Gheorghe și Saveta, Bârligă D., Isopescu M., Ileana Drehuță, Cazacu Aurel și Modest. I-am urat pe vecinul meu, Lavric Ioan, factorul poștal, pe Clemenciuc Silvestru și Pachița, cumătrul mamei, pe mătușa Saveta Bida din jos și pe nănașa Mariuța Baroiului. Toți s-au arătat încântați de grupul nostru și ne-au felicitat pentru felul cum am urat. Către dimineață, am venit la primărie, unde un străjer făcea de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la bagaje și apoi mi-a înmânat un pachet frumos ambalat. Ține aici, de la Pachița, soția mea! Ceva de la pomana porcului. I-am mulțumit și l-am îmbrățișat cu multă recunoștință. El mi-a zâmbit ca între neamuri. Eram doar... cumetri. Dafina Ciubotariului Dintre toate familiile vecine, cea a Ciubotariului era mai apropiată de noi. Ne despărțea numai gardul de la livada de pomi. La început, această familie era destul de numeroasă: soția, Dafina, copiii Ileana, Gheorghe, Marița, Ghenu, Ion și nepotul Aurel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
joacă, parcă-s purtați de vârtejuri, joacă de nu mai pot, gâfâie și-s numai pic de apă; iar lăutarii țipă din scripci ca niște nenorociți cărora li se scot, cu clește de fierar măselele... Mă întorc în tabără cu cumătrul Zaharescu prin întunerecul slăbit al ceasului dinnaintea zorilor. Regimentele de artilerie și cavalerie duc caii la apă. Sus cerul cenușiu stă gata să ploae. O pâclă nevăzută se râdică încet-încet; dinspre fântâni, dela călăreți, pe când intrăm în cort, vin cântări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țigară aprinsă. După circa l00 m, din partea opusă se apropia un om. Ce-i de făcut? am Întrebat eu Înfricoșat. Apucă țigara de mijloc și bag-o În buzunarul paltonului, m-a sfătuit el. Zis și făcut. Bărbatul În cauză, cumătrul Dorca Simeon, a venit direct spre buzunarul meu. Ți-a luat foc buzunarul de la palton, Nelule! mi-a spus el cu voce aspră. De asta Își cheltuiește tatăl tău banii? O să-l Întreb eu. Nu pot descrie situația În care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
bunătatea lui Tata, dar și severitatea, pentru care nu l-am acuzat decât În cazurile În care era determinată de lipsa țigărilor. În zilele respective nimic nu-i era pe voie și toți ne feream să-i stăm În cale. Cumătrul Dorca nu m-a spus lui Tata și Îi mulțumesc și acum. M-am jurat Însă că nu voi fuma niciodată și m-am ținut de jurământ până la banchetul de Bacalaureat, când profesorii și colegii, bine dispuși, m-au obligat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
în vedere ca naș. Acum nașii Vernescu susțineau că primul născut trebuie să fie botezat de nașii de cununie. Ce să facem? I-am pus băiatului numele Mircea la primărie, urmând ca următorul copil să fie numit Petre, conform prenumelui "cumătrului" Bratu. În fine iată-ne în ziua botezului. Au venit nașii, a venit și Bratu, dar el n-avea soție din motiv de flăcău. Am trimis o căruță până la o învățătoare, colegă de clasă la școala normală cu Steluța, domnișoara
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că vor dansa în public. O atmosferă sărbătorească în care, oarecum inutili, se încadrau jandarmii trimiși pentru ordine de șeful de post. Autoritățile locale, învățătorii, preotul, familii prietene, toți erau prezenți. Au venit colegi de la Vaisal, Caracurt, Cairaclia, Tașbunar. Cumătrul Vulpe a sosit cu o mulțime de feroviari, șura Bărgăuanu cu o altă ceată voioasă între care și fosta domnișoară Schimider, acum doamna Bărgăuanu. A fost un mare eveniment. Din banii strânși de către comitetul de părinți începuse să mijească spre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de teatru, recitări și coruri pe două voci. Ne bucuram că nu era nici un repetent. După masă a început să curgă lumea cu căruțele, în special populația bulgară și găgăuză. Erau pline curțile oamenilor, curtea școlii, ulițele. Muzica adusă de cumătrul Vulpe s-a auzit până târziu, dincolo de miezul nopții. Muzică era și în sufletele noastre. În anul următor am intensificat acțiunea pentru îmbogățirea muzeului școlar. Steluța a arătat femeilor foloasele creșterii viermilor de mătase și, concomitent, a deschis cursurile de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prin sat pe un oarecare ins și se fac a-l întreba și a-l lovi cu o măciucă peste o pernă aflată sub palton strigându-i: „Mai slugărești la chiaburul cutare? Mai lingi blidele cutărui chiabur? Te mai ții cumătru cu X sau Y?” și poc! cu măciuca și astfel ajung și la fereastra mea, vociferând: „Fascistule! Legionarule! Moarte fasciștilor! Moarte dușmanilor poporului!” și tot așa mai departe. Ajunsesem deja dușman al poporului, tocmai eu care am iubit și iubeam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ți-am scris. Telegrama și banii expediați cred că-i primești înaintea acestei c. p. Te sărut cu tot dorul și dragul, Sandy. Sărutări de mâini lui tăticu, mămicăi și mamei moașe. Sănătate celorlalți. Sărutări de mâini și sănătate la cumetri. N.A. Depărtarea culegea și bucuriile tinereții, despre una foarte importantă ne vorbește și naratorul: „...În noiembrie 1942, pe o vreme potrivnică, dușmănoasă, cu lapoviță în România și ninsoare și viscol prin locurile în care mă aflam, primesc o veste minunată
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]