1,164 matches
-
a fost cucerit de Imperiul Bizantin printr-o serie de campanii militare între anii 971 și 1021, partea din sudul Dunării reintrând în componența imperiului, iar cea din nordul fluviului căzând în stăpânirea Ungariei și a popoarelor turcice: pecenegii și cumanii. Prezența protoromânilor este atestată și în 1094, când, cu ocazia unei campanii cumane împotriva Constantinopolului, „vlahul” Pudilă l-a înștiințat pe împărat despre incursiunea inamică. Potrivit împărătesei cronicare bizantine Ana Comnena, românii i-au călăuzit pe cumani prin trecătorile munților
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
turcice: pecenegii și cumanii. Prezența protoromânilor este atestată și în 1094, când, cu ocazia unei campanii cumane împotriva Constantinopolului, „vlahul” Pudilă l-a înștiințat pe împărat despre incursiunea inamică. Potrivit împărătesei cronicare bizantine Ana Comnena, românii i-au călăuzit pe cumani prin trecătorile munților Balcani. În 1166, împăratul Manuel I Comnenul a recrutat dintre români o oaste pentru a lupta împotriva ungurilor. Astfel, caracterul atunci multinațional al teritoriilor situate în bazinul Dunării de jos este clar atestat, atât pe teritoriul astăzi
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
cei doi au organizat răscoala, iar Petru s-a încoronat. După campanii militare conduse de generali înclinați spre trădare, împăratul a condus personal o campanie în 1186. Petru și Asan s-au refugiat în nordul Dunării, unde au cerut ajutorul cumanilor. La întoarcere, au recuperat teritoriile ocupate de bizantini, profitând de faptul că împăratul micșorase efectivele garnizoanelor. În 1187 s-a consumat o nouă bătălie, soldată cu victoria bizantină. Luptele au continuat și în anii următori, dar împăratul nu a obținut
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
A. Vasiliev: „"În baza mărturiilor viabile, mișcarea de eliberare din jumătatea secolului 12 în Balcani a pornit și a fost purtată in mod viguros de către valahi, strămoșii românilor de azi. S-au alăturat și bulgarii și într-o anumită măsură cumanii de dincolo de Dunăre. Cea mai bună sursă contemporană grecească Nicetas Choniates a specificat in mod clar că insurecția a fost pornită de valahi (blachi). Liderii insurecției Petru și Asen (Asan) aparțineau acestei rase. A doua campanie a imperiului bizantin în
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
dusă împotriva valahilor. De fiecare dată când Nicetas i-a menționat pe bulgari a făcut-o concomitent cu menționarea valahilor/românilor"”. Și românii din stânga Dunării au participat la această revoltă împotriva imperiului bizantin. Trecerea fluviului de către „Vlahi” (români) și „sciți” (cumanii) de la nord la sud este menționată în mod explicit de către Niketas Choniates. Întemeietorii statului, Asan și Petru, au fost asasinați de boierii lor, în 1196 și 1197. Fratele lor Ioniță Caloian s-a urcat pe tron și a consolidat țaratul
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
istoria europeană: cea de-a patra cruciadă, care a sfârșit în 1204 prin cucerirea Constantinopolului de către cruciați și înființarea Imperiului Latin de Constantinopol. Între noua structură politică și țaratul vlaho-bulgar au fost o serie de conflicte militare. Beneficiind de concursul cumanilor, vlaho-bulgarii au obținut victorii importante, între care cea din 1205 la Adrianopol, unde a fost luat prizonier însuși împăratul latin Balduin I. Ioniță aspira chiar la cucerirea Constantinopolului, dar planul său nu a reușit din cauza manevrelor politice ale adversarilor săi
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
a forțat numeroase familii din împrejurimi să se refugieze în abație, însă invadatorii au masacrat întrega populație. La scurt timp după aceea, după anul 1247, mănăstirea a fost refăcută cu sprijin regal, însă a fost din nou ruinat în timpul răscoalei cumanilor din 1279 - 1283. În anul 1357 avea doar șase călugări. Abatele Martin de la Igriș, într-o scrisoare adresată papei în 8 noiembrie 1499, arăta declinul și lipsurile materiale ale mănăstirii. Abația a fost închisă în 1500. Imperiul otoman a ocupat
Mănăstirea Igriș () [Corola-website/Science/299492_a_300821]
-
din Adrianopol a fost alungată. Drept urmare, Balduin, împreună cu Enrico Dandolo, Ludovic de Blois și Geoffroi de Villehardouin au pornit în marș pentru a asedia cetatea. În data de 14 aprilie 1205, trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de către bulgari, valahi, cumani și greci; contele de Blois a căzut în luptă, iar Balduin a fost capturat de către bulgari (vezi bătălia de la Adrianopol). Pentru o lungă perioadă, nu s-a știut nimic despre soarta lui Balduin, timp în care fratele său Henric de
Balduin I de Constantinopol () [Corola-website/Science/324339_a_325668]
-
de trecerea cruciaților germani, în cruciada a II-a ,din Polonia, prin viitoarea țară a Moldovei, până la mare (Jan Dlugosz, op.cit., p.479). De asemenea, Cantemir descoperă o informație în cronica polonă a lui Maciej Stryjkowski, care spune că limba cumanilor (polovților) în secolele XII - XIII era amestecată cu limba slavă și cu cea română (voloscaia), ceea ce înseamnă că în rândurile cumanilor se aflau și români, de vreme ce țările locuite de români au fost ocupate pe atunci de către cumani. Dimitrie Cantemir nu
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
p.479). De asemenea, Cantemir descoperă o informație în cronica polonă a lui Maciej Stryjkowski, care spune că limba cumanilor (polovților) în secolele XII - XIII era amestecată cu limba slavă și cu cea română (voloscaia), ceea ce înseamnă că în rândurile cumanilor se aflau și români, de vreme ce țările locuite de români au fost ocupate pe atunci de către cumani. Dimitrie Cantemir nu folosește numai izvoare narative, ci alături de cronici, memorii și anale, el se adresează și documentelor (colecția de diplome a regilor Ungariei
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
spune că limba cumanilor (polovților) în secolele XII - XIII era amestecată cu limba slavă și cu cea română (voloscaia), ceea ce înseamnă că în rândurile cumanilor se aflau și români, de vreme ce țările locuite de români au fost ocupate pe atunci de către cumani. Dimitrie Cantemir nu folosește numai izvoare narative, ci alături de cronici, memorii și anale, el se adresează și documentelor (colecția de diplome a regilor Ungariei) și chiar inscripțiilor romane găsite în Moldova de jos, precum și monedelor antice. Este interesant că Dimitrie
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
există încă din secolul al XII-lea. Una dintre teoriile privind proveninența numelui Pătârlagele pune acest nume pe seama prezenței cavalerilor teutoni (care au trecut Munții Carpați dinspre Țara Bârsei) în această zonă în perioada 1211-1225 cu ocazia războaielor purtate cu cumanii. Cavalerii teutoni se pare că au avut aici o tabără. Astfel numele ar proveni de la numele "Peter" (Petru) și "lager" (tabără, loc de popas). În trecut, a făcut parte din fostul județ Săcuieni. La începutul secolului al XIX-lea, așezarea
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
perioadă o fibulă digitală din bronz datată din secolele VI-VII D.H., adică din perioada de început a năvălirilor barbare slave pe teritoriul localității. Între secolele VII-XIII arealul Horezu-Costești a cunoscut năvălirile barbare, în special slavi dar și pecenegi sau cumani, aceștia lăsându-și amprenta asupra toponimiei, hidronimiei și antroponimiei locale. Dar dintre satele costeștene, Pietrenii au păstrat cel mai mult vechile toponime dacice, datorită poziționării sale mai greu accesibile, de sub muntele Buila: Târsa, Ciorobești, Prislop, etc. În secolul XIII teritoriile
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Botezătorul, se odihnește nobilul domn Ioan de Onads ducele Vlahiei." Se presupune că acest duce Ioan de la Onut a putut conduce un mic cnezat local, posibil aliat al cneazului Galiției, și s-ar fi putut refugia la Liov în urma năvălirii cumanilor. Centrul religios al cnezatului se pare că a fost în localitatea Vasilău (Vasîliv în limba ucraineană), aflată la 10 km mai înspre vest, pe malul de sud al Nistrului, unde s-au descoperit ruinele unei biserici cu fundația de piatră
Onut, Zastavna () [Corola-website/Science/315773_a_317102]
-
abia în timpul domniei regelui următor, Ladislau al IV-lea Cumanul (1272-1290), a cărui domnie s-a caracterizat prin conflicte interne între membrii diferitelor grupuri aristocratice. Regele Ladislau al IV-lea, a cărui mamă era de origine cumană, îi prefera pe cumanii nomazi și semipăgâni; de aceea, a fost excomunicat de mai multe ori. În cele din urmă a fost asasinat de cumani. Dezintegrarea regatului a început în timpul domniei sale, când mai mulți nobili au încercat să obțină posesiuni în dauna domeniilor regale
Dinastia Arpadiană () [Corola-website/Science/320566_a_321895]
-
membrii diferitelor grupuri aristocratice. Regele Ladislau al IV-lea, a cărui mamă era de origine cumană, îi prefera pe cumanii nomazi și semipăgâni; de aceea, a fost excomunicat de mai multe ori. În cele din urmă a fost asasinat de cumani. Dezintegrarea regatului a început în timpul domniei sale, când mai mulți nobili au încercat să obțină posesiuni în dauna domeniilor regale. La moartea lui Ladislau al IV-lea, mulți contemporanii credeau că dinastia arpadiană s-a stins, deoarece unicul descendent patriliniar al
Dinastia Arpadiană () [Corola-website/Science/320566_a_321895]
-
teritoriul nord-dunărean, vechii slavi de sud evoluează singuri în Balcani după istoricii din Serbia și Bulgaria, iar strămoșii Aromânilor din Grecia sunt "greci latinizați" conform acestei tendințe, denumită "protocronism". În astfel de teorii, Linia Jireček, Țaratul Vlaho-Bulgar, Iașii sau ponderea Cumanilor la Dunărea de Jos și în Balcani, nu sunt negate de nimeni, dar sunt trecute sub tăcere, iar în dezbaterea istorică, rolul strămoșilor minorităților de azi este minimizat, sau chiar ocultat. În acest context, Românii sud-dunăreni apar ba ca "imigranți
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Cultelor de Muftiyatul Cultului Musulman din România. Din 2005 muftiul cultului musulman din România este Murat Iusuf. În România se află peste 80 de moschei. Primii musulmani care au apărut pe actualul teritoriu al României au fost dintre pecenegi și cumani. Deși majoritatea lor erau creștini, numărul musulmanilor era totuși considerabil. În jurul anului 1061 exista cam același număr de musulmani printre pecenegi ca și printre cumani. Când, în anul 1171, regii maghiari le-au permis pecenegilor să rămână în Transilvania și
Islamul în România () [Corola-website/Science/307041_a_308370]
-
Primii musulmani care au apărut pe actualul teritoriu al României au fost dintre pecenegi și cumani. Deși majoritatea lor erau creștini, numărul musulmanilor era totuși considerabil. În jurul anului 1061 exista cam același număr de musulmani printre pecenegi ca și printre cumani. Când, în anul 1171, regii maghiari le-au permis pecenegilor să rămână în Transilvania și alte părți ale regatului, cumanii au venit și ei în aceste regiuni. Prezența tătarilor crimeeni și Nogay (care mai târziu s-au stabilit în Județul
Islamul în România () [Corola-website/Science/307041_a_308370]
-
creștini, numărul musulmanilor era totuși considerabil. În jurul anului 1061 exista cam același număr de musulmani printre pecenegi ca și printre cumani. Când, în anul 1171, regii maghiari le-au permis pecenegilor să rămână în Transilvania și alte părți ale regatului, cumanii au venit și ei în aceste regiuni. Prezența tătarilor crimeeni și Nogay (care mai târziu s-au stabilit în Județul Tulcea, mai exact în orașele Isaccea și Babadag) este o tradiție în Dobrogea, unde chiar au fost create două Principate
Islamul în România () [Corola-website/Science/307041_a_308370]
-
Argintului ("Silberbach") și a pârâului Ursului ("Bärenbach"), la poalele Măgurii Cisnădiei ("Götzenberg"). Localitatea a fost fondată de către coloniști de etnie germană, chemați în țară de către regele Géza al II-lea al Ungariei, (1141-1161) pentru a apăra granițele regatului împotriva raidurilor cumanilor, pecenegilor, tătarilor etc. Istoricii presupun că pe teritoriul actual al localității Cisnădie a fost fondată, în 1150, localitatea "Ruetel", care a fost distrusă de năvălirile mongolilor. Prima mențiune documentară despre o așezare pe locul actual al orașului datează din 1204
Cisnădie () [Corola-website/Science/297023_a_298352]
-
Sultanlığı") a fost un stat islamic, medieval, independent, din Egipt, cu capitala la Cairo, care a existat de la răsturnarea dinastiei Ayyubide până la cucerirea otomană a Egiptului în 1517. Casta de guvernământ a sultanatului a fost compusă de mameluci, soldați predominanți cumani. Mamelucii au fost sclavi convertiți la islam, de origine cerchezi, bulgari sau alte popoare balcanice și caucaziene, care au fost folosiți drept structură de bază în armata egipteană a sultanilor ayyubizi. Fiecare sultan și emir de rang înalt emir avea
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
și 1.000 de călăreți, au fost numiți Bahris, după cuvântul arab "bahr", ceea ce înseamnă mare sau râu mare, pentru că barăcile lor s-au situat pe insula Rawda de pe Nil. Ei au fost în mare parte extrași din rândul turcilor/cumanilor care au controlat stepele din nordul Mării Negre. În 1249, Ludovic al IX-lea al Franței a condus o cruciadă prin invadarea Egiptului, a capturat Damietta, iar mai apoi se deplasează încet spre sud. În timpul avansului, as-Salih Ayyub a murit și
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
pentru mult timp, legăturile dintre Rusia și Bizanț și a întârziat, pentru câteva secole, înaintarea rușilor spre Marea Neagră și Dunăre. În acest interval, s-a definitivat procesul de constituire a poporului român. La sud de Carpați, tătarii au distrus stăpânirea cumanilor și au frânat expansiunea statului ungar. Ungurii și cumanii nu au mai putut împiedică dezvoltarea voievodatelor românești amintite pentru prima dată de documente în anul 1247. Au instituit temporar „pacea mongola”, tot așa cum, în antichitate, un alt mare imperiu cuceritor
Marea invazie mongolă () [Corola-website/Science/312223_a_313552]
-
a întârziat, pentru câteva secole, înaintarea rușilor spre Marea Neagră și Dunăre. În acest interval, s-a definitivat procesul de constituire a poporului român. La sud de Carpați, tătarii au distrus stăpânirea cumanilor și au frânat expansiunea statului ungar. Ungurii și cumanii nu au mai putut împiedică dezvoltarea voievodatelor românești amintite pentru prima dată de documente în anul 1247. Au instituit temporar „pacea mongola”, tot așa cum, în antichitate, un alt mare imperiu cuceritor instituise „pacea română”.
Marea invazie mongolă () [Corola-website/Science/312223_a_313552]