1,163 matches
-
ea!) să-l protejeze, păstrând un secret total asupra paternității. Și aceasta din două motive: ca să nu îl expună nici unui comentariu răutăcios (și este de presupus că n-ar fi puține...); ca să nu-și „ridice în cap” propria familie, socrii, cumnatele. „-Socrii?!” - se miră Profesorul. Dar ce pretenții ar putea avea, când fiul lor este ca și „dispărut”? Teodora s-a hotărât în fine să-i dea amănunte. După nașterea copiilor, soțul s-a înstrăinat de ea, a început să aibă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
peste timp este Emma Bovary. Vechile complexe se convertesc în gesturi spectaculoase de femeie dominatoare și aventuroasă. Doamna Bovary sînt ceilalți este o piesă construită pe principiul temei cu variațiuni, tema fiind crima lui Claudius și căsătoria lui cu fosta cumnată, complice ea însăși la crimă, din tragedia Hamlet, iar protagoniștii Emma și Charles Bovary. Charles este burghezul tradițional, degustător de teatru, de tragedii ale căror atrocități este obișnuit să le judece cu aristocratică detașare, trăgînd "învățăminte" folositoare. Pentru el, omorîrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
părinților tăi și a fratelui tău fără ca aceștia să sufle un cuvânt? Asta este viața mea”, a spus Angela Gheorghiu pentru The Independent. Ziarul britanic a contactat-o pe sora lui Roberto Alagna, Marinella, în legătură cu dezvăluirile făcute de fosta sa cumnată. Nu avem timp de asemenea imbecilități”, a răspuns aceasta.
Angela Gheorghiu, în presa britanică: Mă bătea în fața familiei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72040_a_73365]
-
mă întrebau ce mai scriu. Mă temeam că sunt pe urmele mele și că mă vor înhăța. Îmi doream ca, plecând, să scap de ei. În plus, eram bântuit de spaima cutremurului. Apoi, în casa din București zăceau soacra și cumnata mea, amândouă foarte bolnave, iar eu nu-mi mai găseam locul aici. M-am ascuns la Pietroșița ca să reînvăț scrisul, căci au fost situații când nu mai puteam scrie... Însă acum plătesc acea lungă absență, căci mulți cred despre mine
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
urmăresc acum concluzii exhaustive, nici suma tuturor chestiunilor absolut discutabile.Va observa, de pildă, că Silviu Purcărete a luat Premiul pentru cea mai bună Regie, pentru "Titus Andronicus" și pentru "Cum vă place sau Noaptea de la spartul tîrgului", că "Phaedra", "Cumnata lui Pantagruel" - unul dintre cele mai extraordinare discursuri teatrale despre Rabelais - sau "Așteptîndu-l pe Godot" nu figurează pe nici o listă, fie ea de nominalizări sau de cîștigători. Vlad Mugur a luat o singură dată Premiul pentru Regie, pentru "Slugă la
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
stranii, cîntate într-un bazin, de actori, de Victor Rebengiuc, de Mariana Mihuț, le văd chipurile, surîsul. Și nu cred că am trăit tulburare mai mare, un soi de excitație spirituală declanșată în suflet și în trup ca în spectacolul "Cumnata lui Pantagruel. Omagiu lui Rabelais". Muzica ia locul cuvîntului și ne poartă spre aventuri de neînchipuit, într-un ritm năucitor. Vasile Șirli a compus partituri pentru mici simfonii, pentru degetul care se plimbă pe gura unui pahar, pentru suspine și
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
a ști că, în calitate de proprietară, ea le va îngădui să locuiască pe mai departe într-una din camerele casei. Și astfel, fosta proprietară devine chiriașă în propria casă, trebuind să primească în incinta ei pe soțul noii proprietare și pe cumnata ei. Era prețul pe care trebuia să-l plătească pentru a se pune la adăpost de represaliile pe care comuniștii le exercitau asupra rudelor adversarilor politici. Și iată cum, după ce își petrecuse copilăria la Sinaia, în vila bunicilor materni (Vila
Fiica lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8955_a_10280]
-
de cum cîntă actorii. Trebuie spus aici că reușita muzicală remarcabilă a trupei are doi protagoniști: Stollar Xenia, care a făcut orchestrația - pe care mi-o amintesc cîntînd divin la o violă da gamba în "De Sade" și, mai apoi, în "Cumnata lui Pantagruel", cîntînd și jucînd, cot la cot cu mari actori - și Incze G.Katalin, dirijor și conducător muzical. Ar merita privit, o dată, numai spectacolul pe care această muziciană îl joacă, îl simte prin toți porii implicați în fiecare respirație
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
cu pricepere actoricească, și a tenorului Pataki Adorjan, Rinuccio, necopt încă pentru acest rol, restul distribuției este formată din actorii Teatrului Maghiar din Cluj: Zita-Vindis Andrea sau Skovran Tunde, Simone-Bogdan Zsolt, Ciesca-Peter Hilda, Notarul-Bacs Miklos, Doctorul-Dimeny Aron, în una dintre cumnate, Panek Kati. Mă rog, fiecare actor este ireproșabil. Atît în tablourile mari, largi, în scene de grup savuroase, cît și în grupuri de doi, patru, șase. Gianni Schicchi...vi-l amintiți pomenit de Dante în "Divina comedie", la începutul Infernului
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
asta, ci de bună seamă că din pricina lui Bajnorică, fiindcă, în vremea din urmă, devenise din cale-afară de lacom și de disperat pentru banul lui și nu mai vroia să-l împartă cu nimeni, așa că până aicea ne-a fost, cumnate, iar Mite n-a apucat să vadă până la capăt. Cu timpul, fisura se transformă într-o crăpătură, căscându-se pe zi ce trece. Bajnorică, vai de steaua lui, făcuse niște fălci ca genunchii de capră și mai erau și bivolițele
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
Spania ca șofer. El venea în România pentru a se căsători, potrivit România TV. Avea nunta programată la sfârșitul lunii august. Odată cu bărbatul a murit și o familie cu doi copii, care se întorcea din vacanță, dar și Adriana Damian, cumnata fostului ministru Valeriu Tabără și mătușa gimnastei Simona Amânar. Adriana lucra la o grădiniță din Timișoara, iar concediul și-l petrecea in fiecare an la fiica ei, în Spania. Acolo a mers și acum, dar nu s-a mai întors
Microbuzul morții în Spania. Un român venea acasă să se căsătorească by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/80349_a_81674]
-
lor după 1946, când au aterizat la Bari, aflăm din corespondența pe care au purtat-o ani în șir, din a doua parte a cărții, Scrieri din exil, ca și din alte surse și în special din evocarea Corneliei Pillat, cumnata Piei, în amintirea lui Mihai Fărcășanu. Să urmărim corespondența care a izvorât și din faptul că cei doi soți au fost siliți de condiția lor de refugiați să locuiască destulă vreme în țări diferite. "Corespondența" înseamnă scrisorile lui Mihai Fărcășanu
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
și plângea cutremurându-se. Peste alte 30 de ore, Ștefan cobora pe aeroportul Băneasa din București, avea un bagaj mare de cunoștințe dobândite și ducea cu el poate cea mai mare pierdere din viața sa, Amina! Maria era plecată la cumnata sa, Jănica, noaptea de vară se instalase binișor, Victor Olaru se trata cu un pahar de vin rubiniu când auzi În spatele său bătăi puternice În ușă și o voce puternică: Deschide, imediat! În numele legii! Victor deschise și În sălița scundă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Ispas. Gospodărie de om cuprins. Dănilă vine, bate în poartă cu un băț. Se aud câini lătrând.) DĂNILĂ: Iaca jigodiile dracului, latră ca la urs! (Strigă) Acasă-s gospodarii? ANISIA (din casă): Da' care-i acolo? DĂNILĂ: Apoi iaca eu, cumnată Anisie. Gata masa, gata? Că vă sosesc oaspeți aleși! ANISIA (scoate capul pe fereastră): Dumneata erai, cumnate Dănilă? Bine-mi pare care nu se mai află, văzându-te! Că, ce-i drept, de mult nu ne-am întâlnit... (se retrage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
DĂNILĂ: Iaca jigodiile dracului, latră ca la urs! (Strigă) Acasă-s gospodarii? ANISIA (din casă): Da' care-i acolo? DĂNILĂ: Apoi iaca eu, cumnată Anisie. Gata masa, gata? Că vă sosesc oaspeți aleși! ANISIA (scoate capul pe fereastră): Dumneata erai, cumnate Dănilă? Bine-mi pare care nu se mai află, văzându-te! Că, ce-i drept, de mult nu ne-am întâlnit... (se retrage bombănind) DĂNILĂ (apare): Ei, cumnățică dragă, vezi de ce-mi ești în stare dacă nu ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ieri ai venit după topor, să bați un par la gard. Astăzi ce trebuință-i mai avea, că numai de dragul ochilor mei n-aș crede c-ai călcat calea până aici. DĂNILĂ: Toate le vezi, le știi și le-nțelegi, cumnată dragă! Iaca așa-mi crește inima că frate-meu, Ispas, are o nevastă și frumoasă, și harnică, și deșteaptă! Așa cum se și cuvine... ANISIA (prudentă): Asta se știe de mult. Ia zi, la ce-ai venit, Dănilă? DĂNILĂ: Fă bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în chiler ulciorul cel cu rachiu de perje, de trage la crâșmă? Bun rachiu! ANISIA: De unde știi tu, Dănilă, ce fel de rachiu avem noi în chiler? Nu cumva ai cotrobăit pe-acolo când eram noi plecați? DĂNILĂ: Ferească Sfântul, cumnată! Eu mâna pe bunul altuia nu pun fără voia aceluia. M-a cinstit și pe mine, odată, bădița, când am trecut pe aici... Bun rachiu! Cum pui picătura în gură, îți saltă căciula în cap! Asta-i, m-a cinstit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
haaai... (continuă să se apropie, cântând) DĂNILĂ: Iaca-ia, vorbești de lup, și lupu-i colea! ANISIA (aparte): Doamne doamneeee, ce leliță și ce razachie ți-oi da eu, de mi-i pomeni! Îți trebuie leliță, ai? DĂNILĂ: N-am auzit bine cumnată; parcă ziceai ceva... ANISIA: Cată-ți treaba, Dănilă. N-am grăit cu dumneata. Am eu ale mele. DĂNILĂ: De bună seamă! Apoi, mulțumescu-ți pentru primire și vorbe bune, cumnată, că de-acu' oi mai vorbi și cu frate-meu. Destulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i pomeni! Îți trebuie leliță, ai? DĂNILĂ: N-am auzit bine cumnată; parcă ziceai ceva... ANISIA: Cată-ți treaba, Dănilă. N-am grăit cu dumneata. Am eu ale mele. DĂNILĂ: De bună seamă! Apoi, mulțumescu-ți pentru primire și vorbe bune, cumnată, că de-acu' oi mai vorbi și cu frate-meu. Destulă vreme te-am ținut de la trebi... ANISIA: Ba să mă ierți, rogu-te, oi sta și eu de față, că prea-l îmbrobodești de câte ori vă întâlniți, de-ți dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și grijile mele, și m-am gândit să intru un pătrar de ceas pe la dumneata. ISPAS: Ei, și de ce n-ai intrat? Tu stai aici, Anisia de ceea parte a gardului, vă bate soarele-n cap, treabă-i asta? DĂNILĂ: Cumnata Anisia mă tot îndemna să intru, da' n-aveam chip de dulăi, că ei n-au știință nici de frați, nici de cumnați, și dau de-a dreptul. ISPAS: Asta-i altă minune! Și leac pentru cotarle nu cunoașteți? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
te ușurez de-un picior! Marș! Hai, bre Dănilă. DĂNILĂ: Hai. (Intră, merg toți trei spre prispă.) ISPAS: Iaca, să ne așezăm aici, la umbră. Șezi, Dănilă. ANISIA: Da' pe mine nu mă poftiți? DĂNILĂ: Cum nu, mă rog matale, cumnată... ISPAS: Șezi colea, nevastă. (răsuflă adânc) Bre, bre, bre, da' știu că-i cald bine! Mă uitam din bătătură, la Bercu Croitoru, unde cinsteam un rachiu, mă uitam, cum spun, pe coastă, în curătură, unde-am trimis niște oameni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tale. Și să nu-ți uiți vorba, Dănilă, ce treabă ziceai că ai cu mine? DĂNILĂ: De uitat nu mi-o uit eu, bădie. Da' parcă nu-mi mai vine a spune nimicuța, că mi-i să nu mă umfle cumnata-n căngi și să mă facă mii fărâme... ANISIA: Ei, să nu-ți vină să crăpi? Ce spuneam eu? După ce că-l aduce, doamne iartă-mă... ISPAS: Da' taci, măi femeie, că nu ți-a fi degeaba. ANISIA: Apoi tac, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
numărat. Umple și tu jumătate de car cu cucoși de turtă dulce, și gata socoteala. ANISIA (vine): Ei, lămuritu-v-ați? Eu zic, bărbate, să-i dai carul de tot, că mai puțină supărare om avea pe urmă. DĂNILĂ: Las', cumnată, că n-oi mai veni de-acuma. M-a sfătuit bădița Ispas de bine, și-ți rămâne carul la locul lui. Ba, din parte-mi, poți să pui cloștele într-însul. ANISIA: Te miară! Vedea-o-aș și pe asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lui. Ba, din parte-mi, poți să pui cloștele într-însul. ANISIA: Te miară! Vedea-o-aș și pe asta, și-oi spune că mai am de trăit câțiva ani. DĂNILĂ: Ai s-o vezi și ai s-atingi suta, cumnată Anisie! Numai să nu te mânii prea des, că te zbârcești fără vreme... Ei, mulțumesc pentru sfat bun și mai rămâneți sănătoși! (pleacă) ISPAS: Umblă sănătos, Dănilă. Și vezi de fă treabă bună! ANISIA: Haide, bre omule, că s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o pungă; da' și-n asta suflă a pustiu. ISPAS: Ai făcut tu toate acestea pe care le spui? ANISIA: Le-a făcut, vezi bine! Că doar nu le-oi fi făcut eu... DĂNILĂ: Le-am făcut, bădie și dragă cumnată Anisie! Eu nu știu unde mi-au stat mințile! ANISIA: Acolo unde ți-au stat dintotdeauna, cumnate, adică în cap la altul! Cată, bărbate dragă, cată la odorul de frate-tău și te minunează de-atâta deșteptăciune! ISPAS: Mai așa! Bre Dănilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]