365 matches
-
la anul 1938, ajungeam la concluzia că nici două sute de ani n-o să ne-ajungă!... În afară de faptul că, așa taciturn cum era, emitea periodic astfel de idei, vrednice să intre în folclorul studențesc, Mircea Cartojan era un tip chibzuit și cumpănit, cu simțul sacrificiului individual pe altarul învățământului matematic, care nu numai că nu alerga, precum amicul Dobrescu, după fete, dar avea și o filozofie un pic misogină în această privință. A, obișnuia el să spună, când venea vorba despre colegele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Hotarul fără temei care a tăiat capul Bucovinei noastre... Cel puternic are însă întotdeauna dreptate, o falsă și ilegală dreptate, care pe noi nu contenește să ne doară. Ciprian parcă nu mai este același om, nu mai este calm și cumpănit. Gura lui mică și roșie, făcută parcă doar pentru a surâde ironic, e cuprinsă de un rictus ciudat. Aprinde cu un aer absent o pipă aparent uitată într-o firidă de lângă soba care începe să se răcească. Se ridică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de mânecă sau de urechi, nu se putea compara cu corul fioros de huiduieli de care avuseseră parte alți confrați de-ai lui într-ale eseisticii post-totalitare, care cutezaseră, și ei, să răspândească, ce-i drept în forme mai atent cumpănite, idei asemănătoare, căci Quod licet Jovis, non dicet bovis. Infailibilul trebuia să rămână doar el, păcătoșii buni de țintuit la stâlpul infamiei, exclusiv ceilalți. Combătea zdravăn, combătea din greu, combătea fără teamă, chiar dacă se mai întâmpla să-i scoată din
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
fi zicând, ai zilelor de azi... Ei! E-hei! Asta era clar. Dacă ar fi putut să pună mâna pe niște ițe dintr-astea, fie cât de încurcate, ce le-ar mai fi descurcat el!... Dar, dacă era să judece cumpănit și la rece, toate firele pornite din cabinetele ministeriale nu puteau duce decât în ograda unor SRL-uri, firme căpușă, holdinguri, companii, societăți pitite numite anonime (vorba unui poet!). Politicul dâmbovițean postceaușist era legat aproape ombilical de interese mari, nemăsurat
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Simona Vasilache VORBEAM, în articolul de săptămîna trecută, despre domnul Bogoiu și despre călătoriile lui, simple jocuri de autoprotecție în care beneficiarul lor crede cumpănit, anunțînd intrarea în convențiile modernității. Dincolo, oarecum, de modernitate, la pragul unei alte tranziții (spre ce? spre unde?), călătoriile lui Dimov sînt de-aceeași sorginte. Bizarerii blajine, desprinderi colorate de o lume tot mai cenușie. Cărora nu li se poate
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
Gheorghe Grigurcu Critica lui Iulian Boldea e din speța celor ce pot fi caracterizate printr-o atitudine cumpănită, prin sobrietate, prin expresia armonioasă de bună seamă ca o reverberație temperamentală. Autorul e un spirit metodic fără aderențe la vreo metodă anume din cele ce au fost/sunt acum în vogă, printr-un gen, am zice, de impresionism obiectivat
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
ei deosebită de a descoperi suferința din orice lucru, poeta nu are a se teme de nerecunoaștere; și aici, demersul ei are modernitatea blândă, neostentativă a unui Rilke. Cuvântul ferm, nici șoptit, dar nici arogant dezvăluit în piața cetății, cuvântul cumpănit înlăuntru, aflân-du-și în sine greutatea de care cei din afară trebuie să-și dea seama repetându-l în sinea lor - cuvântul devenit LOGOS: iată metamorfoza pe care ne-o propune Constanța Buzea" (p. 25). Pe cât de generos este Constantin Abăluță
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
Prima dedicație e fără nume, criticului: "Ascultă-mi cântecul: E o poveste/ Șoptită Lunei de-un izvor sălbatic,/ Care-și înneacă plânsul singuratic/ În valuri reci ca rândurile-aceste." O captatio benevolentiae, în decor tardo-romantic, invocație nu către muză, ci către cumpănitul cititor de meserie al unor rînduri exaltate. O primă fascicolă, după dialogicul, oarecum, preambul, e dedicată orașului în care se presară statuile, Iașul. Cu umbrele lui, al căror șir începe, într'un apus de soare (nu poate fi suspectat, Codreanu
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
ai lui. Intrate în istorie, și repetate, cu actorii schimbați, de atîtea ori, dările de seamă despre lumea, vorba hulitului Arghezi, "în care toate doar au fost/ și nu mai sunt acum" se citesc aproape cu zîmbet. Scrisul, încă elegant, cumpănit chiar în invective, colorînd literar nimicuri dintre cele mai omenești, care ar trebui să dezamăgească, absoarbe, după trei sferturi de veac, tensiunile. Iar ceea ce era, atunci, o obrăznicie, devine o înfruntare între egali. E răzbunarea, îndeajuns de perfidă, a statuilor
Statui? by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7256_a_8581]
-
care ar merita transcrisă în întregime. De la Biblie la Hamlet Numărul din ianuarie 2010 al CONVORBIRILOR LITERARE a reținut atenția Cronicarului prin două eseuri cu miez rafinat. „Gînduri despre Crăciun" al lui Nicolae Stroescu Stînișoară, un elogiu savant și bine cumpănit adus actualului președinte al Germaniei, Horst Köhler, care a avut „îndrăzneala" nediplomatică să afirme că pentru el Biblia este cartea cea mai importantă, urmarea acestei mărturisiri fiind aceea că „Liga celor fără apartenență confesională și a ateilor" i-a adresat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
mai viu decât lasă de înțeles titlul, al cărui sunet tehnic și arid poate descuraja cititorul. Schopenhauer știe să fie personal chiar și atunci când se oprește asupra celor mai impersonale teme. În fond, cartea e un exemplu de dozaj bine cumpănit între temeinicia analitică și timbrul diatribic. Sub unghi teoretic, principiul rațiunii suficiente cere drept condiție obligatorie o viziune teleologică, deci implicit teologică. Așadar, problema presupune o viziune finalistă asupra lumii, un gânditor ateu rezolvând chestiunea prin lichidare: dacă universul e
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
la dezinteresul cititorului, tehnicizate până la ermetism, supuse modei și superficialității ale căror unic scop este promovarea academică. Într-un cuvânt, ele au atins pragul putrefacției. Din acest punct de vedere, atât Greil Marcus, cât și Werner Sollors sunt alegeri atent cumpănite. Primul a strălucit în scrierea unor cărți despre Bob Dylan ori Elvis Presley, despre rock and roll ori despre relația dintre film și politică. Al doilea, profesor american de origine germană, venea cu experiența studiilor interrasiale - o cerință obligatorie când
America literară (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6106_a_7431]
-
au scris. Știu eu, un Mircea Ivănescu, un Dimov. O eroare de informație. Kessler spune că spiritul rector al grupului 111 ar fi fost Bertalan. N-a fost așa. Pe de o parte, Berczi nu era nici atunci un om cumpănit, iar pe de alta și el și Tinu Flondor încercau și să picteze ce se putea expune. Omul cu impulsul a fost Roman. Numai pe el gândul de a se face cunoscut nu l-a muncit până când epoca n-a
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6359_a_7684]
-
definitiv ieșite din uz. Să fie aceasta o reacție ce acompaniază foamea de originalitate, tot mai irepresibilă, al cărei frison ar fi comparabil cu goana după aur din Alaska de odinioară? Așa se pare, cu toate că așa-numitul postmodernism e mai cumpănit, convocînd în principiu toate modalitățile modernismului în ceea ce s-a numit o „paradă a modei (modelor) literare”, în stare a satisface o naturală diversitate de preferințe și pe deasupra a îngădui o ars combinatoria practic nelimitată. De altminteri critica aplicată, confruntată
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]
-
își sporesc vizibil originialitatea, nuanțându-se și rafinându-se, la nivelul scriturii, de la o carte la alta. La cele două amintite adaug Pronume, Căpșuna în capcană, Biserică în Troia, Cerneala violetă și antologia Școala exilului, toate cu exigență și rigoare cumpănite. Poetul se află într-o permanentă evoluție: poemele dobândesc accente din ce în ce mai grave, cu o deschidere constantă atât către un limbaj modern, cât și către un mesaj existențial personal: „De la o vreme/ se înalță șoldurile/coboară zorile//copiii nenăscuți știu totul
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
revizuirea Constituției nu se face de dragul unor alegeri. Tema reorganizării administrativ-teritoriale cred că, la un moment potrivit, ar trebui discutată, dar nu în această perioadă în care totul capătă iz electoral și suspiciuni electorale. Trebuie o evaluare după o discuție cumpănită, nu să ne lansăm în aventuri riscante" a mai declarat președintele Senatului. Sursa:
Geoană: Iliescu are o problemă cu orice alt lider PSD în afară de el însuşi. Este un fel de răutate adunată în timp () [Corola-journal/Journalistic/47159_a_48484]
-
valoare programatică, mizând, din nou, pe echilibrul, sobrietatea, onestitatea și imparțialitatea judecății critice: „Critica nu poate fi restrictivă, ci comprehensivă, întâmpinând cu aceeași atenție valorile din orice direcție s-ar ivi. Criticul adevărat, după mine, își orientează circular antenele receptoare”. Cumpănită și elegantă în aprecieri, critica lui G. Dimisianu este, în același timp, și o emblemă a bunuluisimț. Gh. Grigurcu observă că această formulă critică e rodul unui paradox: „Critica lui Gabriel Dimisianu ni se pare a înfățișa un paradox: pe
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
care-l manifestă unii tineri literați actuali. Mi-a fost jenă un timp să abordez subiectul, evitînd ca acesta să cadă în locul comun al neînțelegerii dintre generații, fenomen recurent, oarecum biologic, dar m-au confirmat cîțiva confrați în a căror cumpănită judecată am încredere. Mă străduiesc să fiu obiectiv. Nu insist prin urmare pe amintirile personale, pe interesul pasional pe care-l avea tînărul purtînd numele meu față de înaintașii întru scris pe care-i căutam nu doar în texte ci, de
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
manipulatoare, pentru că măsurile luate de Guvernul Victor Ponta n-au nici o legătură cu vreo filosofie de viață cu vreun Program politic sau măcar cu vreo cugetare, din simplul motiv că ele n-au fost luate ca urmare a unei opțiuni cumpănite o vreme, ci ca urmare a Disperării”, scrie Cristoiu într-un editorial pentru Evenimentul Zilei. Jurnalistul continuă prin a argumenta că prezentarea măsurilor Guvernului condus de Victor Ponta drept un program politic, așa cum a făcut președintele Băsescu, înseamnă a-l
Cristoiu: Băsescu, mână de ajutor propagandistică pentru Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34348_a_35673]
-
În distribuția a doua, Eugen Secobeanu are avantajul unei experiențe bogate, dezinvoltură și o anumită carismă care l-au făcut credibil din punct de vedere dramatic, situându-l, așa cum era firesc, în centrul acțiunii. A frazat fluent, cu accente bine cumpănite și linie vocală condusă inteligent, chiar dacă absența unor armonice mai substanțiale au sărăcit pe alocuri timbralitatea; iar momentele tari s-au resimțit în urma efortului, ca de exemplu Aria vinului (nu a șampaniei, căci aceasta nu exista în timpul lui Mozart) unde
„Don Giovanni“ – o comedie „cu final neașteptat“? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/3718_a_5043]
-
atace fiindcă Ponta i-a ridicat o minger la fileu. A câștigat, ca și Băsescu, pe greșelile adversarului. Spre deosebire de premier, care s-a pronunțat așa cum a făcut-o, Antonescu și-a luat timp de gândire, a venit cu o reacție cumpănită, cu efect devastator. -Monica Macovei a simțit pericolul legitimării externe a lui Antonescu și a contraatacat, de la Bruxelles. -Și ce dacă? Occidentalii sunt tipi pragmatici. Nici nu cad pe spate, orbiți de vraja unui discurs, nici nu merg până în pânzele
Antonescu preia rolul lui Băsescu, plus tactica din CDR și Alianța DA by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/34950_a_36275]
-
mai nimic încercând să capacitezi un popor prost ajutat, din rațiuni financiare, din unghiul sănătății fizice și cerebrale. Dar poate că e simplă impresie de-a noastră, câtă vreme ea nu trezește conștiințele decidenților unui neam. Oricum, Adrian Sângeorzan, ardelean cumpănit (o tautologie?) și bun comparatist de continente, constată diferențele între cutume și practici, observă eficiența americană, ca și micile bizarerii de acolo, fără să idealizeze ceva, și, mai ales, fără să demonizeze vreun tronson al țării natale. „Metoda“ lui favorită
Eternul feminin - o ipoteză „tehnică“ by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2897_a_4222]
-
dă motive președintelui Traian Băsescu să se opună numirii sale la Ministerul Afacerilor Interne. Sper că propunerile PNL nu vor întâmpină vetoul președintelui Traian Băsescu. De aceea trebuie să nu-i dăm niciun motiv de refuz. Fiecare candidatura trebuie bine cumpănita, si analizată în toate aspectele sale legale și juridice. Este spre binele guvernării, al coerentei actului guvernamental, si pentru USL, în ansamblul ei. Nu dăm sfaturi nimănui, dar renunțarea la mandatul de primar al Sibiului ar anula motivele de respingere
Deputat PSD, recomandare lui Iohannis pentru a nu fi respins de Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32523_a_33848]
-
caldă, neîndoită, a unor oameni pentru care celălalt, ca părere și faptă, contează, ca să suferi de teama de-a termina nepotrivit. Simplă, ca o propoziție în care numele și verbul lui spun tot ce-ar fi de spus, năvalnică și cumpănită, totuși, ca ars amandi scrisă mai spre bătrînețe, lipsită de orice mînii, dar fără să-și îmblînzească, nici o cîtime, criteriile, Subiect și predicat e cartea unui sceptic care-a iubit lumea. Din care n-o să iasă nici mai curînd, nici
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
Russell știe foarte bine cum anume să scrie pentru a nu plictisi, iar calitatea aceasta este cu atît mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un dozaj bine cumpănit între anecdota biografică și discursul speculativ, un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută din viața
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]