119,108 matches
-
a liniștii. Uneori miliția ne pedepsea, mai des însă ne lăsa liberi: nu le plăceau defel milițienii voluntari, cât privește KGB-ul, cu această instituție miliția nu a încetat nici un moment animozitățile. Când a sosit primăvara, m-am străduit, prin cunoștințele mele, activiști de Comsomol, să obțin pentru băieții noștri un club oficial pe lângă un comitet raional de Comsomol. Clubul ni l-au oferit cu plăcere, dar chiar atunci, pe moment, ne-au și impus anumite limite și control. Prima acțiune
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
la Paris, să-i vadă pe cei care, cândva, ne-au ajutat să găsim curaj înlăuntrul fricii și să ne asanăm lașitățile. Mă tem că și în acest caz ingratitudinea se dovedește o trăsătură de caracter în legătură cu care avem oarecari cunoștințe. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca nu vor ști niciodată ce rol au jucat în mitologia anilor ^80 și în destinele noastre. Al meu, în orice caz. În schimb, bănuiesc că au și ei propriile lor decepții. - Ce credeți despre modul
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
o altă problemă, de abordat cu extremă prudență, căci putem vulnera firi gingașe. Veche de mii de ani, corupția nu ține și ea de imuabilele legi ale existenței? La urma urmei, ce este corupția, un sindrom, o epidemie? Cu toții avem cunoștință că, asemeni gripei, există fel și fel de tulpini ale acestui virus, precum și vaccinuri, care te și apără. De luptat se luptă, deci, și dacă baba Safta, abominabila hoață de două puici a luat doi ani de temniță, oropsitul de
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
pentru copii și tineret, celălalt, al VIII-lea, Varia, rămânând să cuprindă eseuri, reportaje, corespondență și iconografie. Victor Corcheș inventariază timpul și locurile, care se îmbină în unitatea faptului trăit de scriitor. Urmărește datele până la stadiul actual al identificărilor, al cunoștințelor referitoare la biografie, relația dintre realitate și ficțiune, întâlnirea cu destinul pe care scriitorul l-a provocat spectaculos. A reușit să-i fie atribuit titlul de "rege neîncoronat al boemei artistice românești". Atrage luarea aminte, totodată, asupra arbitrariului care s-
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
imponderabilă și nu cade, fie că această rază de forță reprezintă greutatea unui marinar, a unui schior, a poverii corăbiei resimțite pe pieptul edecarului sau a stropului de ploaie care se contopește cu suprafața bălții. Oare limbajul să fi avut cunoștință de oscilația razei, a valvârtejului ei? Să fi știut că R devine unde V este viteza corpului și C - viteza luminii? Probabil că limba e la fel de înțeleaptă ca natura și noi învățăm a o citi odată cu dezvoltarea științei. Câteodată, ea
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
respecte noile uzanțe. M-a rugat să o ajut să găsească o bibliografie pentru tema ei de cercetare sociologică. După ce i-am arătat cum și unde să caute pe internet datele de care avea nevoie, mi-am adunat bruma de cunoștințe în limba ei maternă, care se reduc la Ce mai faci ? cu răspunsul Bine sau Rău. Le știam din copilărie, deoarece bunicul meu, medic în Brașov, își făcuse un punct de onoare să vorbească în limba lor cu toți pacienții
Țiganii și ușa interzisă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14441_a_15766]
-
aceea mi-am propus să scriu punându-mă În situațiile femeilor. Din experiența mea de o viață, În primul rând cu femeile cu care am avut contacte de excepție, precum mama, bunicile, soția mea, fiica sau nepoatele mele, rudele feminine, cunoștințele apropiate, colegele sau femeile cu care am lucrat sau am avut prilejul să discut, am acumulat o serie de percepții pe care le-am transplantat În poemele pe care vi le ofer. Este clar că nu voi putea să fac
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
Motivul, dat de Izabela Sadoveanu: "pentru că eroii și eroinele sale sunt străine de artă, pentru că nu sunt artistic rezolvate" sau, pentru că "partea cea mai bună din opera lui Pirandello este aceea în care Pirandello nu e pirandellist" țin de universul cunoștințelor ei. Ediția debutează cu o cuprinzătoare, documentată și sistematică prefață, intitulată Izabela Sadoveanu: trei decenii de critică literară, descriere a traseului întâmplărilor din viața scriitoarei, datele unei cronologii sever controlate, în care selecția este în deplină complementaritate cu întregul. Margareta
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
oricînd, evenimentele din ultimii ani, precum cele din Bosnia, Rwanda etc., au dovedit că umanitarismul are nevoie de sînge și mediatizare: învățînd din rătăcirile lor mai vechi și mai noi, adepții lui nu mai vor să se angajeze decît în cunoștință de cauză, așteaptă deci ca situația să fie clară, catastrofa sigură iar victimele suficient de numeroase și agonizante pentru ca indignarea să se poată manifesta. Marile dezastre, masacrele incontestabile nu mai impresionează, umaniștii se țin la o parte înainte ca teribila
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
De ce mă aflu aici? De ce stau culcat după paravan, așteptând Dumnezeu știe ce? Și ce-i cu viața asta imbecilă a mea? Când m-am trezit, Teppe era aplecat asupră-mi. - Scuzați-mă, v-am deranjat... Dar a născut o cunoștință de-a dumneavoastră. Rumianțeva, jurnalista de la zirul de tineret. - A, Lena, soția lui Boria Ștein. Chiar, n-am mai văzut-o din luna mai. - A născut acum cinci minute. - Interesant. Șeful meu va fi fericit. Tatăl copilului e un poet
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
cinstea ta! În cinstea fiului tău! - Pentru întâlnirea noastră! Și să nu fie ultima... Kuzin înfulecă repede ceva și începu: - Cum s-a întâmplat la noi e teatru curat. Eu lucram la secția de mecanică navală. Eram holtei. Am făcut cunoștință cu o muiere. Și ea era nemăritată. Urâtă - n-aș spune - e gânditoare. A început să vină de capul ei, genul spălat, călcat... Am început să trăim împreună de Paște... Mint, de Sfânta Paraschiva... Altminteri, după lucru, era pustietate... Cât
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
dedicate lui Thomas Mann. în ultimul eseu al volumului se va referi din nou (simetric în raport cu studiul introductiv, dar concret aplicat) la contextul românesc, meditând asupra destinului lui Tudor Vianu, care, ca tipologie culturală, s-a dovedit "dornic să sedimenteze cunoștințe și o implicită moralitate, nu să mântuie" (p. 457); ne putem da seama foarte bine că în disputa istorică dintre modelul maiorescian și cel naeionescian al intelectualului român simpatiile lui Ianoși se îndreaptă cu fermitate către primul. Parafrazând o sintagmă
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
congelator, într-o cutie de la margarină, iar o bătrînică are ca seif pentru economii o jardinieră cu fund dublu din balcon. Ideea tuturor era că trebuie să fii pregătit oricînd pentru o vizită de lucru a hoților. Îmi și închipuiam cunoștințele mutînd mobilele din loc și extrăgînd parchetul de cîte ori vine încasatorul la lumină. Sau împodobindu-se cu un medalion congelat. Sau ascunzînd, de cîte ori pleacă de acasă, tot ce cred ei că-i de valoare, te miri unde
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
deszăpezim, dacă zăpada tot se așează la loc. Poruncă de la cer pentru Stelian Baboi Dl Stelian Baboi, (ne)cunoscut scriitor român, publică în revista EST (de care n-am auzit) un articol pe tema Doar Dumnezeu e Dumnezeu. Am luat cunoștință de elucubrațiile dlui Baboi dintr-o notă ironică a dlui C. Stănescu din A.L.A. din 3 decembrie. Dl Baboi declară (iarăși o declarație) fără să clipească, în articolul cu pricina că a "primit poruncă de la cer să pună mîna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
pronunțat doar la un nivel "oficial", pentru că omul din societatea modernă uită de coerența oricărui sistem și trece de la doctor la vraci, recurgînd la practici lejer calificabile drept superstiție sau șarlatanie. Se întîmplă lucrul acesta fără ca omul contemporan - ale cărui cunoștințe despre corp sînt de altfel sumare, reduse cel mai adesea la cele aflate în școală - să-și pună problema că trece de la un mod de a gîndi corpul la altul, că părăsește o hartă mentală în favoarea alteia. Lejeritatea acestui gest
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
de umor pentru a înghiți sute de citate foarte pesimiste (și fără context) din Cioran, Ralea și Rădulescu-Motru despre firea ori realizările românilor, ori pentru a asimila îndoieli franc exprimate despre originea daco-romană a românilor. Trecând la date mai concrete, cunoștințele autorului sunt despre o țară care, în primul război mondial, "nu a avut nici un succes militar propriu" pentru că nu a declanșat nici măcar o acțiune militară după criza retragerii autorităților în Moldova. Unirea de la 1918 datorându-se exclusiv condițiilor internaționale și
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
rătăcește În sensuri opuse!” Fiecare poate găsi un alt sens al cuvintelor, și anume: sensul lui... și dacă cititorul - că e un simplu om, că e pasionat de versuri, că e critic - vine din spate cu un anume bagaj de cunoștințe... desigur că va percepe poemele mele În mod diferit... Mă Înșel? Stai să-ți povestesc ceva: Eram la Editura Univers, terminasem o carte, plecase cartea, desigur, deja la tipar și eram cu toții bucuroși... Nici nu mai știu cui i-a venit ideea să
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
a scris, acolo și atunci, acea carte "năbădăioasă", "ca să-și lămurească măcar sieși drumul de urmat; de regîndit, bineînțeles, cu întreaga ființă, trup și suflet; de regîndit din încercări și îndurări poate mai mult chiar decît din cărți și din cunoștințe puse cap la cap, deși nici acestea nu lipseau". Opțiunea proximă care-i stătea în față era, bineînțeles, opțiunea politică. Ea comporta însă o dificultate. În măsura în care, la interogația negativă: "Ce nu vrei", răspunsul se arăta lesnicios, la cea pozitivă: "Ce
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
intersectează narațiunea principală), instigați de cel mai curios dintre ei, se informează, adună materiale și înregistrează pe reportofon amintirile puținilor cunoscuți încă în viață ai lui Fenoglio, află și cititorul în ce a constat biografia acestui om deosebit. Cu toții iau cunoștință de fidelitatea lui față de jurămîntul lui Hypocrat (în numele căruia, fără a avea sentimentul că face un lucru deosebit, va îngriji partizanii în timpul Rezistenței), de viața dedicată eclusiv medicinii, provocînd nu numai perplexitatea unei femei frumoase care voia să-l cucerească, ci
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
de viața dedicată eclusiv medicinii, provocînd nu numai perplexitatea unei femei frumoase care voia să-l cucerească, ci și invidia agresivă a colegilor și opoziția forurilor medicale, cărora nu are timpul, dar nici dispoziția să le acorde atenție. Se ia cunoștință și despre oamenii care i-au fost în preajmă, obstrucționîndu-l, furîndu-i roadele muncii, excluzîndu-l din corpul medical și despre puținii, devotații colaboratori, plini de respect pentru genialele lui descoperiri și nu mai puțin pentru stîngacea-i retractilitate. Nu în ultimul rînd
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
cred eu, a tulburătorului De două mii de ani. Oricum, publicistica lui, atât de diversă, atât de bogată, atât de fermă și totodată atât de nuanțată (operă a unui sceptic înarmat, totuși!, și cu convingeri - dar suple!), trebuia neapărat adusă la cunoștința unui public lipsit de acces la locul ei de primă apariție. Este ceea ce a făcut, cu un devotament și o pricepere exemplare, doamna Cornelia Ștefănescu, întâi - așa cum se putea în acele vitrege condiții - în volumul Eseuri. Cronici. Memorial, apărut în
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
problemă primordială. Copiii, toți copii de muncitori, nesupravegheați și neîndrumați acasă, nu au nici dragoste de muncă, nici respect pentru școală, nici obișnuința muncii, iară majoritatea elementelor au fost promovate pînă în clasa a VII-a fără să aibă nici măcar cunoștințele clasei a IV-a. În fiecare oră trebuie să cheltuiesc o mulțime de timp și energie numai pentru asigurarea liniștii și atenției. De gîndire vie nici vorbă. În afară de cele 1-2 elemente bune, toți ceilalți răspund șablonard și pe dinafară, exprimarea
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
robot care nu e portretul robot real. Școlile obișnuite au descoperit că n-au bani ca să plătească agențI de pază, iar Poliția că n-a fost niciodată prea interesată de infracționalitatea din jurul școlilor. Așa se face că opinia publică ia cunoștință de proza indigestă a comunicatelor de tot soiul șI descoperă că d-na ministru al Învățămîntului are valențe de Hercule Poirot. La ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri chestorul Gheorghe face promisiuni că în cîteva zile îI va prinde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Nicolae Manolescu Ca toți cei din generația mea, am făcut cunoștință în chip direct adică, așa cum se spune, pe pielea mea, doar cu extremismul comunist. Acela fascist l-am trăit fiind copil și n-am nici un fel de amintire personală. Toate informațiile mi-au parvenit la maturitate, prin mărturii sau lecturi
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
le cerea să șuteze la poartă, pasau; și Bandi, și Grigorie, și Opriță, și Chihaia, și Daniel Niculaie, și Vlad Munteanu și ceilalți. TVR 1 l-a trimis la Vatican, cu ocazia vizitei Patriarhului Teoctist, pe un oarecare Mihai Rădulescu. Cunoștințele precare în materie eclesiastică ale corespondentului (care nu știa, luîndu-i un interviu Patriarhului, care este formula cuvenită de adresare), tonul de trîmbiță, de parcă se anunța începutul războiului dintre ortodocși și catolici, și nu sfîrșitul lui, felul în care "lua fața
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]