2,938 matches
-
Oarța de Sus - Bicaz, la noua pensiune a familiei Octavian și Simona Zaharie, unde au avut loc manifestări culturale organizate de Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Malvinei Madar Iederan. A contribuit substanțial și cunoscutul rapsod al Țării Codrului Radu Ciordaș, respectându-se în detaliu fiecare element. S-a binecuvântat holda, s-a „târguit” plata, s-a cosit, s-au legat snopi, s-au făcut cruci și cununi, s-au horit vechile doine ale secerii, totul încheindu-se cu un „danț” codrenesc pe țarină. Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, a d-lui prof Traian Rus a însemnat cuvinte elogioase rostite de cei doi episcopi , de
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Nu au lacrimi morții! Cei ce pleacă,cei ce vin, Linu-i lin sau poate lin, Vom plăti cu toții! Plâng și prinți și cerșetori, Lacrima-i comună! Vei trăi,de-i vrea să mori, Dalbe flori sau poate flori, Raiul e cunună! Sunt mai vii cei care mor, Apa-i nor,dar e și gheață! Trupu-i doar,un călător, Dor și dor sau poate dor, Sufletul e Viață! Călător născut târziu, Pentru când m-oi duce! Sunt,am fost,voi fi...,nu
UN ALTFEL DE COLIND! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380756_a_382085]
-
creștinului. Acestea pot fi două din remediile pe care le poate alege cel pătimaș, din moment ce se vorbește de existența a trei căi de viețuire: fecioria, căsătoria și desfrânarea. Fecioria poate fi acceptată alegând monahismul sau celibatul și păstrarea ei obține cunună, căsătoria o laudă moderat, iar desfrânarea corecție și pedeapsă<footnote Georges Habra, op. cit., p. 175. footnote>. Pentru a evita pedeapsa se cere ca fiecare să fie în inima lui călugăr și ascet<footnote Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Traducere de Nicolae Grosu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 135. footnote>, deoarece acest lucru este mai presus de fire, omului fiindu-i cu neputință să zboare cu aripi proprii la această înaltă și cerească cunună a sfințeniei făcându-se astfel următor îngerilor, de nu-l va ridica harul lui Dumnezeu. Prin toate luptele noastre, prin chinuirea trupului și asceză, prin pocăință și lacrimi nu ne eliberăm pe deplin de patimă, fiindcă disciplina ascetică poate obține
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cauza principală a avorturilor este lipsa de Dumnezeu a femeii, lipsa credinței puternice în El, lepădarea, trădarea față de El. Se pune întrebarea: „Dacă Dumnezeu este purtătorul de grijă al întregii creații, nu va purta El grijă de om, care este cununa și regele creației?” În Sfânta Evanghelie după Matei ni se relatează cum Mântuitorul a picurat lumina în ochii unor orbi ce credeau cu tărie că Hristos putea să-i vindece. La întrebarea pusă de Bunul Mântuitor dacă ei cred că
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Bulgară din Vinga se desfășoară programul artistic „Fărșang 2004“ susținut de ansamblul folcloric „Balgarče“ din localitate; în 22 februarie, ora 17, Fărșangul este sărbătorit la restaurantul Belavista din Deta, unde participă ansamblul folcloric „Slávijak“ al U.B.B. - R și ansamblul „Cununa“ din Deta, care debutează cu această ocazie, precum și la Căminul Cultural din Dudeștii Vechi, unde ansamblul „Palućenka“ susține un program artistic. În toate aceste localități, pe lângă programele artistice, se desfășoară tradiționalele parade ale costumelor populare, ale măștilor, petreceri populare etc.
Agenda2004-8-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282098_a_283427]
-
timp o imensă cetate de piatră. Denumirea este la plural deoarece locul este alcătuit din trei cercuri mari de stânci așezate într-o depresiune de 300 m adâncime și mai mult de 1 km la nivelul cel mai de sus. Cununa de munți ce înconjoară și închid depresiunea este tăiată doar într-un singur loc de Valea Cetăților. Albia acesteia, transformată într-un haos de blocuri enorme de piatră, ia sfârșit la picioarele unui perete de peste 100 m înălțime, în care
Agenda2004-17-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282353_a_283682]
-
În ziua următoare, deci, la 27 octombrie 296, din dispoziția aceluiași Maximian, i s-a tăiat capul și tânărului Nestor, chiar cu sabia împăratului. Iată de ce sunt grăitoare cuvintele: „Fericit bărbatul care rabdă ispita, fiindcă la capătul încercării va primi cununa vieții, pe care Dumnezeu le-a făgăduit-o celor ce-L iubesc“ (Iacov 1, 12). Preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l În 29 octombrie, în stația de cale ferată Jimbolia va avea loc primul exercițiu de amploare simulând intervenția în
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
1869 și 1886; numai pentru dormitorul regelui, sculptat în întregime în lemn, au muncit 14 tâmplari timp de 4 ani și jumătate. Peisajul în care este situat ne duce cu gândul tot la basm: deasupra lacului Alpsee, înconjurat ca o cunună de Alpi. Cele 15 camere, deschise zilnic publicului, dezvăluie o dantelărie superbă în lemn, detalii lucrate cu cea mai mare grijă, iar operele lui Richard Wagner se regăsesc, tematic, în picturile murale din întregul palat. Cea mai frumoasă panoramă a
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
diferite, pe care apoi să le așezați pe mijlocul farfuriei sau sub paharul cu picior. Decorația de bază a mesei festive de Crăciun este de obicei un coș sau platou cu fructe, împodobit cu crenguțe de brad, panglici colorate, sau cununa de advent din crenguțe de brad, decorată cu patru lumânări, fundițe strălucitoare și fructe uscate. Însă și în cazul în care din lipsă de spațiu aceste decorații nu pot rămâne pe masă în timpul servirii, o lumânare, un sfeșnic frumos decorat
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
asigurând echilibrul ființei umane. Exercițiul fizic a devenit un mijloc al conservării sănătății, al formării trăsăturilor nobile de caracter, al modelării armonioase a corpului și al cuceririi gloriei. Dorința de a învinge la Jocurile Olimpice se transforma în mândrie eroică, iar cununa atleților învingători însemna onoare, prețuire, demnitate, răsfrânte nu numai asupra atletului, ci și a familiei și cetății pe care o reprezenta. Valoarea morală a victoriei olimpice era sinonimă cu atingerea fericirii. Ce era fericirea? O încununare a meritelor datorate perfecțiunii
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
atunci se nasc Olimpiadele chizătăiene, ce vor avea șase ediții. În 1929 se înființează fanfara de la Chizătău. Puaux, ambasadorul Franței la București, va vizita în 1931 Chizătăul, împreună cu soția. Va fi impresionat de interpretarea imnului național francez de către fanfara locală. Cununi de laur va câștiga Corul în 1937, la Recaș și, respectiv, Lugoj. Dr. Petru Groza, originar din Coștei, va invita Corul, în 1948, cu mari onoruri, la București. Pe 5 august 1957, spune profesorul Stan, Nicolae Ursu adresează o scrisoare
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
nuntă cosmică ("Iar tu de omor/ Să nu le spui lor/ Să le spui curat/ Că m-am însurat/ Cu-o mîndră crăiasa/ A lumii mireasă;/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cunună!/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari./ Păseri lăutari./ Pasarele mii/ Și stele făclii!") O povățuiește că și mamei sale să-i spuie că nu s-a întors acasă pentru că s-a însurat și s-a dus
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
-și propun să forțeze uși deschise. Este vorba doar de a ilustra, cu ajutorul a două exemple, resortul unor intervenții maioresciene, care se dezvăluie cu o claritate fără cusur. Mortua est! Versul 4, strofa 8 (ed. Maiorescu): „Pe fruntea ta mîndră cunună de laur”; „Convorbiri literare”, 1 martie 1871: „Pe fruntea ta pală cunună de laur”. Substituirea lui pală prin mîndră fusese, putem zice, „anticipată” prin reproșul maiorescian adus poeziei Mortua est!: „Abuz de cuvîntul pală, care poate n-ar trebui uzat
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
cu ajutorul a două exemple, resortul unor intervenții maioresciene, care se dezvăluie cu o claritate fără cusur. Mortua est! Versul 4, strofa 8 (ed. Maiorescu): „Pe fruntea ta mîndră cunună de laur”; „Convorbiri literare”, 1 martie 1871: „Pe fruntea ta pală cunună de laur”. Substituirea lui pală prin mîndră fusese, putem zice, „anticipată” prin reproșul maiorescian adus poeziei Mortua est!: „Abuz de cuvîntul pală, care poate n-ar trebui uzat deloc” (Direcția nouă în poezia și proza română, 1872). Peste aproximativ un
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
Se-astern că un bogat covor ; Răi fericit, răi pământesc ! Par plopii piramizi semețe ; Pâraie'n zvon rostogolesc, Pe fund, prundișuri colorate; Prin tufele de trandafiri, Privighetorile-nfocate Slăvesc frumoasele furate De glasul dulcei lor iubiri. Cinării deși, umbrind cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc, Si viață-n țoi, si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii de ierburi respirând, Și mii de glasuri în vorbire ! Dogoarea dulcilor amiezi, Mireasma nopților
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
de straja De pe mormintele în șir, Și păsările ca-ntr-o vraja Își împleteau sonoră mreaja. Izvoarele șopteau cu-alint, Jucându-și solzii de argint ; Pe langă lespezi povârnite Se înfrățeau în văgăuni, Săltându-și undele zorite Printr-ale florilor cununi. IV La nord, vedeai doar munți că norii. În strălucirea aurorii, Cănd fumul peste vai lățit Se pierde-n pulberea luminii, Si, înturnați spre răsărit, La ruga cheamă meuinii Când clopotul, cu glas răsfrânt, Prin limpezimea dimineții, Trezește lin locașul
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
spune ,să mă pierzi voiești ? Cuvîntul ți-i venin și pară... De ce răspunde-mi mă iubești ? Demonul De ce ? Nu știu ! ... Dar am simțit Că-s plin de-o viață nouă ,buna, De pe-al meu cap nelegiuit Smulgând a spinilor cunună, Trecutul l-am zvârlit în vânt, Nadejdea-n pieptul meu tresaltă: În ochii tăi văd laolaltă Și iadul crud și raiul sfânt. Și te iubesc cum nicioadată N-a mai iubit vreun muritor ; Cu vis ce din vecii s-arată
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
depline Și neștiute cunoștinți; Iar duhurile mele ,toate , Smertite te-or slavi atunci , Si slujitoare fermecate Vor aștepta să dai porunci ; Luceafărului eu cunună Smulgând-o ți-o voi da în dar , Si roua ce-oglindește luna Pe-a ta cunună-am să presar ; Ți-oi fauri o cingătoare , Din asfințit fâșii rupând , Și tot văzduhul străbătând Le-oi adapă cu-arome rare ; Cu melodii a ta ureche Necontenit o voi vrăji ; Din nestemate-ți voi zidi Palate fără de pereche ; Oi
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
profunda mirare a credinciosului înaintea Ființei adorate, uneori cu ecouri argheziene ("Nu ți-e frig, strig/ și răspund:/ Doamne, e atît de tîrziu, cu ce parte a mea să mai scriu?"), alteori cu sugestii blagiene ("Marelui orb să-i împletim cununa/ a trecut din pustie-n pustie mai mare/ și a scris pe nisip îndeajuns"). Ca și L. Raichici, Iacob Roman e un poet stăpîn pe ceea ce scrie, capabil să scoată acorduri plăcute din presărarea aparent întîmplătoare a rimelor în peisajul
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
să fie încărcată, prea încărcată, de n-a mai dat, între timp, semne de viață. La drept vorbind, el nici nu rezistă în comparație cu urmașii lui. Acestora, pasiunea lui cerească a devenit un virus. În loc de trandafiri, ne-a făcut cadou o cunună de spini. Nu cunosc o vină mai mare decît a lui Isus". Și apoi: Nu se poate crede ceva precis și hotărît despre sfinți. Ei reprezintă un absolut, de care nu e bine nici să ne atașăm, dar nici să
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
-și tezaurizau fericirea în altă parte decât în Dumnezeu, căci El este veșnicul dătător de bunătăți 130, fântâna sfântă a bucuriei 131. Astfel, s-au făcut cunoscuți oriunde și prin toate că sunt ucenicii lui Hristos: prin împodobirea cu aleasa cunună a iubirii față de Dumnezeu Căruia I se dăruiau, și prin sârguința de a oglindi iubirea de oameni a lui Dumnezeu în lume. Adevărații Sfinți nu vor 126 Sf. Clement Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. I, 2, în Scrierile Părinților
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
al lui Dinu. ("Cu neamul tău nu se va amesteca neamul nostru!"). Dinu stăruia și-i trimise pețitori care-l vestiră: Dacă nu i-o dați, la noapte tăbărăsc toți bărbații asupra voastră, v-o iau cu puterea și o cunună cu Ilie. Ilie era feciorul lui Dinu. De data asta, pețitorii nu erau dintre bătrîni, ci bărbați de vîrsta lui Țancu. Acesta începu să răcnească și să-i brăzdeze cu cuțitul. Oamenii fugiră. Vestea se lăți ca fulgerul, și tabăra
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]