99 matches
-
Ea văzu o rujuliță,/ Tinse mâna ca s’o rupă,/ Ruja grăind îi grăise:/ Nu mă rupe, Măriuță,/ Da’ mă lasă ’n tri dumineci,/ Că mai frumoasă m’oiu face,/ Și mi-i rupe și m’ii pune/ Dinaninte ’n cununiță!”. Cunoscută și sub numele Mărită-mă mamă, Rudbeckia laciniata stă în basme în cosița Ilenei Cosânzeana și cântă cu inten¬sitate resimțită de șapte sau nouă împărății. Asemenea ei, fata poartă în coadă floarea emblemă, atât cosița, cât și ruja
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înscrie într-un cod al relațiilor erotice”. In colinda tip IV, 104, cununa, și nu inelul, ori mărul (întâlnite în basme ca motive maritale) aduc acceptul fecioarei celui de-al treilea pețitor, deținător al codului corect: „Ăl c-a cerut cununița,/ Ea din greu îl blăstăma:/Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamnă-sa!”. Celelalte gajuri smulse, în unele variante, fetei, ca gest violent de asumare a iubirii ei, aduc doar implicații negative: „Cine m-o vărsat apa,/ Turbura
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei familie: „Da de lucru ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i de-ajuns./ Ea se roagă mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să-mi vârste o cununiță,/ Cununa de cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii prin ramurile copacului vieții se face sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru că tot timpul mi se cumpăra câte ceva. Vrute și nevrute. Am fost, în toți anii de școală, o elevă strălucită. Foarte conștiincioasă, foarte tocilară, iar mama era foarte mândră de mine. În camera mea, deasupra patului, atârnau pe perete, înrămate frumos, patru cununițe împletite din frunze de stejar, pe care le primisem în clasele primare. R.P. Ce-a însemnat relația dintre profesor și elev la gimnaziu și la liceu? După ce principii se călăuzea? Atunci ați început să cochetați cu ambiția de-a deveni
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pletele stropind în jur și povestește cu însuflețire: M-am sculat cu noaptea-n cap. Am încălecat pe Pestrițu și tot într-un galop am ținut-o până-n pădure, să apuc florile încă ude de roua dimineții cum împletesc fetele cununițe de Sânziene altfel, vraja florilor se risipește. Ce spui? o apucă Ștefan de bărbie și o privește în adâncul ochilor albaștri. De Sânziene pare-mi-se fetele dau flori și flăcăii le sărută "ca vraja florilor să nu se risipească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
defilare, Mamă. Doar câteva zeci de minute s-a dat onorul în cazărmi și prin cimitire. Abia s-au pus, discret, câteva coroane. Prin ’30, an de an, toți elevii din Nicolina urcau la Monumentul Eroului Necunoscut din Galata. Duceam cununițe din stejar și flori. Școlarii de acum ce fac? Învață... Învață... Să plece din Țară. (Și nu adaug: luptă... Luptă de le sfârâie tastaturile. Cu toate forțele. În ”Delta Force”, ”Counter Strike” ori ”Commandos”... Mă abțin, întrucât Mama nu cunoaște
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
va avea următorul cuprins: "trecut în domeniul public al comunei, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 206/15.11.2000 , aprobată prin Legea nr. 713/3.12.2001 "; - poziția 52 coloana 3 va avea următorul cuprins: "cartier «Via», str. Cununiței, nr. 4, fundație beton, zidărie cărămidă, acoperiș tablă, parter, S = 200 mp, compartimentat 5 apartamente apă curenta, canalizare"; - poziția 52 coloana 5 va avea următorul cuprins: "17"; - poziția 52 coloana 6 va avea următorul cuprins: "trecut în domeniul public al
HOTĂRÂRE nr. 1.139 din 30 august 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 904/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Constanţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181666_a_182995]
-
79. Strada Cătinei de la Velicu Dan până la S.C. Agroyna (Str. Iasomiei) - lungime 875 m; 80. Strada Ferigii de la Simion Petre până la Serciu Traian - lungime 109 m; 81. Strada Cuișor de la Petrache Chirică până la Ruse Vasile - lungime 71 m; 82. Strada Cununiței de la Jecu Dumitra până la Tudor Constantin - lungime 193 m; 83. Strada Freziilor de la Călin Tudor la Agiu Florica - lungime 310 m; 84. Strada Laurilor de la Grosu Maria până la Renghea Dumitru - lungime 294 m; 85. Aleea Lintiței de la Pană Niculina până la
HOTĂRÂRE nr. 1.303 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Călăraşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
nr. 3 - 105; 4 - 82 Str. Cpt. Valdemar Lăscărescu - nr. 1 - 37; 2 - 34; B1.Z1; Z2 Str. Cremenei - nr. 1 - 41; 2 - 26 Int. Cristea Ionescu - nr. 1 - 29; 2-16; Str. Cristea Ionescu - nr. 1 - 45; 2 - 6B Str. Cununița - nr. 1 - 29bis; 2 - 16 Int. Daia - nr. 1 - 3; 2 - 6 Int. Daliei - nr. 1 - 25; 2 - 32 Str. Dârste - nr. 3 - 27; 2 - 18 Str. Datinilor - nr. 1 - 11; 2 - 22 Str. Dăicăreanu - nr. 1 - 21; 2 - 32
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha fruticosa(salcâmul pitic), Viburnum lantana(darmoxul), Viburnum opulu(călinul), Crataegus monogyna(cununița) și Rosa canina(măcieșul). În stratul ierbos speciile dominante sunt: Calamagrostis epigeios(trestia de câmp), Agrostis stolonifera(iarba de câmp), Poa nemoralis(iarba deasă), Galium aparine(sânzâiene), Dactylis glomerata(golomăț). etc.(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
elemente floristice și faunistice diverse, printre care se află mai multe specii protejate la nivel european sau enumerate pe lista roșie a IUCN. Specii floristice (arbusti, flori și ierburi) semnalate în arealul rezervației naturale: scoruș ("Sorbus dacica"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), mărul lupului ("Aristolochia clematitis"), Taraxacum hoppeanum - o specie carpato-balcanică, pesmă ("Centaurea atropurpurea"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), tămâioară ("Viola jooi"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), lucernă ("Medicago minima"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), gușa porumbelului ("Silene otites"), tavalgă ("Spiraea crenata"), cimbrișor ("Thymus
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
Pinus l."), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei pucios ("Tilia cordata"), ulm de munte ("Ulmus montana"), alun ("Corylus avellana"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere sau concrescute la bază. Fructul este o foliculă, formată din 1-5 carpele. Frunzele sunt simple sau compuse, dispuse altem. Formula florală este: *K5 C5 A10+10+10 G5-2 Genul Spiraea (cununiță) cuprinde specii spontane sau cultivate. Frunzele sunt nestipelate, iar carpelele sunt libere. Fructele nu sunt umflate și se deschid numai de-a lungul suturii ventrale. S. Ulmifolia, crește în regiunile montane, iar S. x vanhouttei, cu flori albe, grupate în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Merișorul ("Vaccinium vitis idaea" - ) este o plantă medicinală din familia Ericaceae. Denumire populară: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coacăz, coacăz de munte, poranici, smirdar, saschiu, brebenoc, cununiță, pervincă. Merișorul este un arbust tufos, înalt de 10-40 cm. Tulpina este cilindrică și ramificiată. Frunzele sunt alterne, eliptice, pieloase, cu marginile răsfrânte și puncte negre pe spate. Florile sunt campanulate, de culoare alb-roz, în raceme terminale cu două-șase flori
Merișor (plantă) () [Corola-website/Science/323511_a_324840]
-
de finalizare fiind 31 mai 2013. Parcul Universității este populat de mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: pinul negru, pinul silvestru, bradul argintiu, teiul, salcâmul, frasinul, mesteacănul, salcia pletoasă, prunul roșu etc., precum și arbori ornamentali ca sângerul, cununița și forsiția. În partea central-sudică a parcului, în mijlocul unui rond, se află Statuia „Aruncătorul de ciocan”, singurul monument al parcului. Statuia a fost realizată din bronz, de către sculptorul Ion Jalea, fiind amplasată în anul 1977 în parcul din noul cartier
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
rezervației naturale se află: ruginare ("Andromeda polifolia"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), o specie rară de viorea ("Viola epipsila"), bozățel ("Veratrum album"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), trifoi-de-baltă ("Menyanthes trifoliata"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), cununiță ("Spiraea ulmifolia")sau rogoz ("Carex acutiformis"); elemente vegetale protejate prin aceeași "Directivă CE 92/43/CE" din 21 mai 1992.
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), cununița ("Spiraea chamaedryfolia"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"); pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște; printre care: ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
aegeria"). Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), salcie aurită ("Salix aurita"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus") sau cununiță ("Spiraea chamaedrifolia"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992) din speciile: churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gălbenuș ("Crepis paludosa"), călțunul doamnei ("Geum
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), cununiță ("Spiraea ulmifolia") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina") și mur ("Rubus fruticosus"). Flori și ierburi: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), gâscariță ("Arabis alpina"), floarea-raiului ("Geranium macrorrhizum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
leaga o mulțime de obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfasoara Jocul Calusărilor; se sfințesc ramuri de tei, șoc, mure, pentru a fi folosite în medicină populară; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
de genul ăsta. Mi se pare că voi consumați cea mai multă parte din timpul vieții voastre dansând în spații publice. Răspunsul meu este DA!'. Concurenții au primit în final 4 de DA și merg în etapa următoare. Ansamblul folcloric 'Cununița năzdrăvană' a adus pe scenă un număr complex de cântec și dans popular. Cei 37 de membri ai grupului au fost plini de voie bună, în permanență cu zâmbetul pe buze și au transmis foarte multă fericire. 'Mi-am amintit
ROMÂNII AU TALENT 2016. Vedeți toate momentele de senzație ale serii by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104952_a_106244]
-
buze și au transmis foarte multă fericire. 'Mi-am amintit de începuturile mele, pentru că așa am început și eu. Vă felicit și vreau să vă spun că răspunsul meu este DA!', le-a spus Andra în timpul jurizării. Cu ansamblul folcloric 'Cununița năzdrăvană' ne revedem în etapa următoare, în care merge cu 4 de DA. Familia Cinci, formată din cei 3 copii și părinții lor, a cântat două melodii, 'Oarecare' și 'Halelujah', la vioară, orgă și voce și a creat un moment
ROMÂNII AU TALENT 2016. Vedeți toate momentele de senzație ale serii by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104952_a_106244]