99 matches
-
viu al casei gemenelor, iar noi ne apucarăm s-o împodobim pe prima regină. Am îmbrăcat-o într-un capot violet al mătușii Aura, în care abia încăpea. I-am atârnat în păr lanțuri de hârtie violetă, i-am pus cununița aurie pe cap, iar la gât i-am atârnat un șirag de mărgele cu boabele cât pumnul. Am scos afară scaunul împodobit și l-am așezat în mijlocul cercurilor de cretă. Balena trona acolo ca o Venera din magdalenian, impunătoare prin
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și sfîșiindu-ne pleoapa. Pe cer, deasupra, se rostogoleau norii alburii, ca desenați. Benefici. Mergeam acum umăr la umăr cu grăsana, care se uita cruciș spre vârful iadeșului. Făcuserăm vreo cincizeci de pași peste câmp, Ada și Carmina își și împletiseră cununițe din albăstrele și ochiul-boului, arătând prostesc de dulci în rochițele lor la fel, cu surâsurile lor la fel, când Balena se opri. Nimic n-o mai trăgea înainte. Iadeșul rămase un moment nemișcat, iar apoi, încet ca un minutar, se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vrând să-și dovedească indulgența față de un erou, răspunse prietenește: ― Da, da... te ascult... Un erou... cum nu... toată bunăvoința... În clipa aceasta Bologa simți lămurit că îndrăzneala lui e zadarnică și avu o șovăire. Pe frunte îi răsări o cununiță de picuri fierbinți. Ca să câștige timp sau să se liniștească, tuși puțin și plecă fruntea. Pe urmă își redobândi încrederea și, pironindu-și ochii cu hotărâre în ochii generalului, vorbi repede, sacadat: ― Știu, excelență... am aflat că divizia noastră, peste
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Dar niciodată nu-i apăru în creieri întrebarea "unde", ca și cum nu l-ar fi interesat deloc sau ar fi știut prea bine unde trebuie să ajungă. Drumul urca mereu... Pe urmă pârâul rămase în dreapta. Câteva stele albe tremurau, ca o cununiță de speranță, pe un colț de cer, în vârful unui munte pleșuv. " Ce-ar face Klapka să mă vază acuma?" își zise Apostol cu mare bucurie când sosi pe coama unde se aflau bateriile. Pe aici nu mai era ceață
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de cinematograf static. În prima fotografie, recunoșteai modelul care-i pozase pictorului pentru marele portret de la intrarea în Castel: Clălis de Vincey avea aici poate șaptesprezece ani. Era imortalizată în mijlocul unei pajiști presărate cu plante umbelifere, din acelea numite popular cununițe. Tânăra râdea. Era îmbrăcată în haine de țară și toată eleganța ei era pusă în evidență de simplitatea îmbrăcăminții. O pălărie cu boruri largi arunca o umbră întunecată pe jumătate din chipul ei, dar ochii și surâsul ei, strălucirea soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Și-n puține zile s-o facă mireasă. Era ca un înger, cu adevărat, Perechea frumoasă la - care-a visat Trăiri, sentimente și amor sublim, El frumos cu trupul ca de serafim, Ea-mbrăcată în alb și beteală fină, Voal și cununiță alb-diamantină Plecau la altar să-și jure credință Devenind un tot, o singură ființă, O privea în ochi, cast se sărutau Pe mâna lor stângă, un inel purtau, Cu un scris plăpând de „Nu-mă-uita, Sunt pe veci al tău ești
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
și flori conțin ulei eteric și au un puternic miros aromatic. Anticii considerau că planta are efecte îmbătătoare, psihotrope. Așa credea și poetul Ovidiu, cel „inspirat de Venera” : „Și scoase [zeița Venus] o frunză de mirt și puține semințe (din cununița-i din păr) și mi le dete zâmbind./ Cum le-am atins îmi păru că-s cuprins de-o simțire cerească/ Și că pluteam în eter, pieptu-mi sufla ușurat” (Ars amandi, III) (274, pp. 96-97, 232, 235). La rândul său
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
până la sfârșitul anului, când am luat premiul întâi. Am luat mereu premiul întâi, dar n-am nici o amintire plăcută legată de asta. Dimpotrivă. Parcă era un făcut, de fiecare dată maică-mea se enerva, ba că nu găsea trandafiri pentru cununiță, ba că nu-mi mai erau buni pantofii de duminică ce mi-i luase cu un an înainte, ba că nu mă spălasem ca lumea, și mă snopea în bătaie. Mi-era rușine și să port cununița pe scena de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
găsea trandafiri pentru cununiță, ba că nu-mi mai erau buni pantofii de duminică ce mi-i luase cu un an înainte, ba că nu mă spălasem ca lumea, și mă snopea în bătaie. Mi-era rușine și să port cununița pe scena de la Căminul Popular; cred că eram caraghios și urât și copiii râdeau de mine. Nu-mi amintesc ca vreunul din familie să fi venit să mă vadă la premiere, decât din întâmplare. Școala și premiile erau problema mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ușile și a preluat peste tot conducerea. Am predat pistolul mitralieră și am plecat. Eram obosit și mi-era foame, și nu mai fusesem demult pe-acasă. Când m-am apropiat de garsoniera unde stăteam atunci, pe jos era o cununiță cu câteva lumânări arse. Câțiva prieteni care știau că am fost în 21 în Piață, dar nu mă mai văzuseră de atunci, m-au căutat pe la morgă fără să mă găsească și crezuseră că am murit. Mi-au aprins lumânări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ca niște nuielușe de alun pe care le rupea, adesea În fragmente din ce În ce mai scurte și care serveau de multe ori ca materie primă pentru Împletituri diverse, domeniu În care fetele erau neîntrecute, reușind adevărate capodopere sub formă de coșulețe sau cununițe de care mulți Împărați ar fi fost mândri. Va se ferea de săbiile frunzelor de papură, nalte, late și lucioase ca și de rogozul cu muchii ascuțite, abundent, pentru a nu „face buba”, cum des era avizat, și rugat. Uneori
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și au pornit grămadă spre casa miresei. Lina nu terminase cu spălatul și dichisitul. În jur, numai fete, prietene de-ale ei, unele cârne, trecute, izbindu-se una de alta și neștiind ce să-i aducă mai degrabă la îndemînă: cununița de ceară albă, cu bobi cât cireașă, sau beteala lungă și foșnitoare. După ce mireasa s-a spălat pe chip și pe mâini, a trecut fiecare și și-a udat fața cu apă călduță. 27 Când s-o încalțe, și-au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o ducă Stăpânul în liniște la biserică, s-o cunune popa și s-o vadă lumea că e de-acum femeie cu bărbat, la casa ei. Când s-a făcut ceasul plecării, a ieșit îmbrăcată într-o rochie albă, cu cununiță în părul ei aspru, frumoasă, frumoasă, de se bucurau și lăutarii privind-o. Pe Sandu îl uitase Dumnezeu lângă poartă, cu ochii pe ea. S-au urcat în trăsuri. Nașul în față cu mireasa, unu Praporgicu, de furase și el
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și cum trebuie să scriu, Însă Îmi iese Întotdeauna altceva). În schimb, am strîns sumedenie de premii cu care mi-am mobilat o parte din apartament, am acum mai multe premii decît cărți scrise. Sigur că-mi plac diplomele, discursurile, cununițele, foșnetul discret al bancnotelor juriilor. Mă Însuflețesc. DÎndu-mi un fals și tonic sentiment de stabilitate. De valoare. Un simțămînt zglobiu. Visul meu nu a fost dintotdeauna literatura. Am mers mult și cu trenul. Așa că aici e locul să spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
suferi, o Eleno, și nimenea nu știe/ Durerea ce consumă al tău suflet zdrobit" sau: "Curagiu însă, Eleno!", pe cînd Eminescu are în față sicriul Casandrei. Prin satele acestea, fata moartă este îmbră cată, ca mireasa, cu rochie albă, cu cununiță, cu peteală aurie; pe rochie și pe păr i se presară peteală tăiată scurt, iar pe frunte, pînă la cobo rîrea în groapă, i se pune cununa adusă de la biserică, pe care, ca mireasă, i-ar fi pus-o preotul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ai cunoaște-atuncea bine Traiul meu: Suflet mort, zîmbiri senine, Iată eu."122 Și strofa, pe care Perpessicius a lăsat-o la capitolul Exerciții & Moloz. Fără îndoială că poetul a compus-o cînd s-a dus la mormîntul Casandrei, cu o cununiță, din flori de cîmp, și cu o lumînare: "Mi-ncunun cu flori iubita, Dar de secoli adormit-a. Sub a morții mele faclă, Doarme dragostea în raclă."123 Din acea vreme se mai cere amintită și activitatea cea nouă, de folclorist
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
petelele. Peteluțe cu mărgele / Le țâpă cu multă jele, / Placă-ți hoboțelul, lele. Ca piperul grecilor, / Ca iarba berbecilor, / Ca laptele mieilor, / -Mie, vornicelul meu, / Nu-mi trebe hobotul tău. Că ia-mi trebe cununa, / Că are cine-o juca./ Cununiță cu fluturi / Eu te joc, tu te scuturi. Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ai dat cărări / Și omului supărări, / Codrului i-ai dat crenguță / Și omului dă-i mândruță."182 Discursul dialogic, construit pe baza repetițiilor ("cununa") evocatoare și a notațiilor descriptive, pune în act liantul ontologic dintre eul individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora "omul-cosmos" este ilustrată cu ajutorul dialogului construit pe baza paralelismului analogic, anticipat de îmbinarea structurii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora "omul-cosmos" este ilustrată cu ajutorul dialogului construit pe baza paralelismului analogic, anticipat de îmbinarea structurii narative cu elemente descriptive: " Acolo-n vale-n poieniță, / Doarme-o mândră copiliță, / Trece un voinic în grabă, / Mi-o sărută
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În cuibar sunt ouă zilnic câte nouă. Eu adun încet zece în caiet. Săptămâna florilor de Elenă Dragoș Luni, în grădiniță mea, S-a ivit o viorea. Marți a răsărit bujorul Căruia-i dusesem dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele. Sâmbătă lângă un tei, Vezi un pâlc de stânjenei. Iar duminică în zori Margarete și ciori, Prin seninul adierii, Țes cămașă primăverii. Trenul alfabetului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lăsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rămâi maică, eu mă duc./.../ Plângi, mireasă, te omoară,/ Că nu-i mai pune beteală,/ Nici la coadă floricele,/ Nici În degete inele,/ Și nici În urechi cercei,/ Nici nu-i ședea cu flăcăi./ Cununița ta cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ Și te dă Între neveste./ Și cununa cea de flori,/ Te pune-ntre nurori./ Cântați fete și horiți,/ Până sunteți la părinți,/ Cântați fete horile,/ Și vă purtați florile./ După ce vă veți
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]