196 matches
-
într-o aripă a clădirii, în mici cămăruțe, la care ajungeai pe o scară pe care nu am urcat-o niciodată, locuia o femeie de vreo 25-30 de ani, destul de „bine”, și o alta ceva mai învârstă, infimă (șchioapă), dar curățică, de treabă și la locul ei. La vecinele noastre cele mai apropiate, domnișoarele Manițiu, stătea cu o chirie o altă fată bătrână, domnișoara Valerica, asistentă medicală pe undeva, în provincie. O ființă tăcută, cu care soarta nu s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
soi-même), dar și de ochii răi ai lumii prea cumsecade. și-l dibăcisem nu din auzite, ci mirosindu-l, aș zice, din goana trenului, cu acel al șaselea simț necesar În asemenea rare prilejuri, adică după aspectul gării, singuratecă și curățică de orice trafic prea zgomotos, după cupeaua tereziană a hote lului, așteptând zadarnic În gară pe rarii săi pasageri, după linia molatecă a acoperișurilor și după Colina Mistică, cu cetatea, catedrala și cimitirul vechi, pe povârnișul căreia aveam să privim
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
destul de iscusit și ager la minte, dar n-avea cine să-i cumpere cărți și caiete pentru școală. De aceea lipsea zile întregi de la cursuri. Mama văzând că nu mai merge în nici un chip cu el, l-a îmbrăcat mai curățel și l-a dus la Orfelinatul din strada Bogdan Vodă din Rădăuți. Aici, l-au primit și-a urmat Școala Medie Zootehnică, apoi Facultatea de Zootehnie, devenind inginer în domeniu. A funcționat pe la diverse firme, ca Lucina, Iași și apoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dă să mânânce un borș cu fasole, după care, bucuros de francul pe care i l-am dat noi, pornește îndărăt peste munte spre chinovia lui singuratecă de la Sihăstrie. Dela arhondaricul Agapiei se poate vedea satul împrăștiat, format din căsuțele curățele ale maicelor. Munții de brad din jur, bolta cerului albastru. De pe bolta aceasta, când se adună nori, se încrucișează fulgere pe deasupra văii înguste. Cu maica arhondăriță Polixenia Caragea vorbim despre multe, despre viața de-acolo din timpul verii, despre distracții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după un drum de peste 4 ceasuri din Botoșani, dăm în Adășeni, moșia d-lui Garabet Ciomac, pe care o cercetez. Găsesc aici o așezare bună, cum nu sunt multe prin partea locului. Satul cu case bunișoare. Slujbașii moșiei în locuinți curățele. Toate acareturile curții bine îngrijite și casa proprietății în mijlocul unei grădini. Aici petrece familia în timpul verii. Spre seară, la Ichimeni, la curte. Aici e proprietar George Morțun, om în puterea tinereții. Satul, peste deal, nu-i de mult așezat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema Lehiei, pajura încoronată. Trupe. Tarnov firmă: Szaja zsilberfewerg Saia! Locuri mlăștinoase plantate cu pini. Doi băieți balani, curățel îmbrăcați și desculți, țipă amenințători la tren ca să nu fugă așa de tare, să nu facă atâta zgomot... Iar păduri de pini în locuri mlăștinoase și aceleași culturi în răzoare bombate la mijloc tot din pricina apei de la subsol. Fazani! Vous
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
colegul de cameră în tramvaiul ce ne purta de la Grozăvești spre centru, am început să ne exersam cunoștințele de germană având ca subiect o jună persoană de sex slab, ce luase loc pe un scaun de lângă noi. Era o duduie "curățică", drăguță, cu o fustă mini, brunetă, "ochi alunecoși, inimă zburdalnică". Mangafalele de noi am început s-o forfecăm din cap până în picioare, mai ceva ca la "lecția de anatomie a doctorului Tulp" a maestrului Rembrandt, plus diverse considerații privind vârsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și compatibilizare. Cum banii nu sunt de ajuns și societatea este prea hibridă, presupun că marile orașe vor fi legate atât între ele, cât și cu cele europene prin autostrăzi, parcări cochete, benzinării cu design occidental, mici hanuri ieftine și curățele. Satele precapitaliste, ca și orașele aflate în descompunere, cele „marqueziene” (modelul finalului din Un veac de singurătate) vor rămâne în afara traseelor europene și nu se vor mai „vedea”, așa cum nu se vor mai vedea nici mahalalele fiindcă centrele administrative, bancare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
jeluind vreun felah". Marasmul afacerilor dă un pic de culoare tenului saturnienilor. Flaubert va fi mai puțin tributar conjuncturii. Ajunge în 1850 într-un orășel care se trezește la viață, aflat chiar în pragul revirimentului. Găsește aici "străduțe în pantă, curățele și pustii", dar și ceva inospitalier și fals în acest Lourdes oriental deja binișor frecventat. "Spoit, furniruit, lăcuit, pare anume făcut pentru publicitate, pentru exploatare, pentru atragerea clientelei". Acordurile inițiale de violoncel sunt imediat urmate, după cum se vede, de rânjetul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pune, arogant și ignar, între paranteze? Liberi cugetători Tehnic vorbind, „liber-cugetător“ înseamnă „ateu“. Adică cineva - spun dicționarele - care nu crede decât în rațiune și, în consecință, respinge autoritatea oricărei dogme. De curând, am văzut la televizor un tânăr foarte simpatic, curățel și cuviincios, președinte al unei organizații care protejează libertatea de conștiință și luptă pentru înlăturarea simbolurilor religioase din locurile publice. Tânărul se declara „liber-cugetător“. Ceea ce părea să-l salveze era o anu mită candoare. Ajuns, prematur, la limpezimi boreale (am
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Puma după care își încercă tenișii Nike. Televizorul era pe canalul WB și, stând în cadrul ușii, am văzut un film de desene animate cam deșănțat fu întrerupt de una dintre multele reclame pentru copii pe care le uram. Un băiat curățel și arătos, cu mâinile proptite în șoldurile lui zvelte, se uita sfidător în obiectiv emițând următoarele replici cu o voce seacă, subtitrate pe o bandă roșie ca sângele: „De ce nu ești milionar?“ urmată de „Nimic nu e mai important ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de șarpe. Apoi, după ce ne ștergea, mai ales ochii, ne dădea cămășuțe curate țesute la război cu fel de fel de vărguțe și ne așeza pe cei mici frumos pe un țol, și cinstit, nu mă laud, eram frumoasă foc, curățică, cu fundulețele goale, că nu se știa de chiloți, trebuia s-aducă industria ușoară, că industria casnică nu reușea, că eram mulți, și apoi, nici nu era moda! Nu era moda, dar nici industrie nu era, exact ca acum! Biata
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de la o vreme să-mi mai stâmpăr ardoarea cinegetică și să-mi răresc expedițiunile, căci mă pomenii, fără nici o stăruință din parte-mi, numit membru la tribunalul din Suceava. Pe atunci era mare lipsă de oameni și tinerii, ceva, ceva curăței erau foarte căutați. Ieșise Grigore Ghika din scaunul Domniei și în locu-i Poarta Otomană numise Caimacan pe Theodor Balș. Eram un copilandru cu musteața abia răsărită, așa că n-am îndrăznit să mă duc la Iași spre a mă prezenta ministrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
chiar înfricoșătoare. Mersi, spuse ea sec. —O, dar sunt alte părticele din tine pe care vreau să le sărut, do’nșoară McGonigle. Aidan trase halatul mai jos. —Cu sau fără buza umflată, ești foarte, foarte atrăgătoare, așa proaspăt îmbăiată și curățică, îmbujorată la față și cu părul lipit de tâmple. — Nu e lipit de tâmple, nu? se strâmbă ea. Trebuie să îl usuc. E dezordonat rău dacă nu îl usuc. Îmi placi când ești în dezordine. O sărută din nou. Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
douăzeci de ani, - frumușel, rotunjel la față, cu părul castaniu deschis, aproape blond, lipit lucios de craniu, tăiat just în două de o cărare inimitabilă, - părea, și după călătoria în etapa pe drumurile Siberiei, abia scos din cutie, - spălățel și curățel [...], profesa un marxism ortodox, feroce și intransigent, - care se potrivea cam rău cu ochii lui căprui, nevinovați, cu gulerul lui înalt, rigid amidonat, cu cutele impecabile ale pantalonilor, - cu toate manierele lui de băiețel de familie, bine crescut și delicat
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
4. Vașcău COMUNE 1. Budureasa 14. Lazuri de Beiuș 2. Buntești 15. Lunca 3. Căbești 16. Pietroasa 4. Căpîlna 17. Pocola 5. Cărpinet 18. Pomezeu 6. Cîmpani 19. Răbăgani 7. Ceica 20. Remetea 8. Criștioru de Jos 21. Rieni 9. Curățele 22. Roșia 10. Dobrești 23. Sîmbăta 11. Drăgănești 24. Șoimi 12. Finiș 25. Tărcaia 13. Holod 26. Uileacu de Beiuș 3. JUDECĂTORIA MARGHITA cu sediul în orașul Marghita ORAȘE 1. Marghita 2. Valea lui Mihai COMUNE 1. Abram 10. Popești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
postură specifică de gourmet al literelor, dar și, neîndoielnic, un cinism personal mascat, acordîndu-i acestui om bisericos delicioase trăsături contrastante (un autoportret retro, din junețe, sună astfel: „m-am revăzut în cutare pe mine, pentru că era, cum ar spune Caragiale, «curățel și obrăznicuț». Din priveliștile pămîntului românesc îl ispitește în speță Dobrogea, care este „concentratul nostru de antichitate greco-romană și de civilizație bizantină”. Constanța ar fi, spre satisfacția d-sale, „o miniatură de Cosmopolis levantin”, în vreme ce Brăila și Galațiul perioadei antebelice
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
doar drăguleț, drăgulic, drăguliță). Diminutivele în discuție aparțin registrului familiar din mediul urban, în vreme ce în DEX apar echivalentele lor populare - rurale, tradiționale. De fapt, sufixul adjectival -el (pentru o formă de genul masculin) nu e surprinzător; el urmează tiparul cumințel, curățel, frumușel etc., caracterizat printr-o flexiune mixtă, preferînd la feminin sufixul -ică: cumințică,curățică, frumușică. Masculinul în -ic e mai rar; și poate tocmai prin devierea de la modelul dominant (dar și printr-o eventuală tendință de regularizare a sistemului) s-
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
în DEX apar echivalentele lor populare - rurale, tradiționale. De fapt, sufixul adjectival -el (pentru o formă de genul masculin) nu e surprinzător; el urmează tiparul cumințel, curățel, frumușel etc., caracterizat printr-o flexiune mixtă, preferînd la feminin sufixul -ică: cumințică,curățică, frumușică. Masculinul în -ic e mai rar; și poate tocmai prin devierea de la modelul dominant (dar și printr-o eventuală tendință de regularizare a sistemului) s-ar explica preferința actuală pentru formele expresive, afective, în -ic, -ică: „Eminem e cel
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
pasc acum vacile ancestrale. Stînca stă înfiptă, resemnat, în iarba primordială. Dezolare? Nu. Cu gîndul și la alte catastrofe ecologico-ideologice ale comunismului (ce ruginită apocalipsă industrială ți se întinde la picioare, cînd urci, la Iași, dealul Cetățuii!), mă așez la curățica masă de pe terasa barului și, vărsînd ritualic doi stropi din vișinată de sufletul hulitului acum Ilici, îmi aprind Kentul de rigoare și mă surprind răspunzînd cuiva la salut, cu un zdravstvuite absolut țicnit. La drum! Țintă: Durăul. Unde n-am
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
cutremurat/ de parcă cineva m-a acoperit/ dintr-o dată cu o haină de mii de ace// fiecare gest se repetă/ ca într-un film derulat cu încetinitorul/ în așa fel încât să văd ceea ce e groaznic/ cât mai clar" (Am coborât). Propoziții curățele la modul școlăresc. Numai poetul vede în clar ceea ce e groaznic și simte cutremurarea. Lectorul - la care informația și senzația nu mai ajung - este obligat să-l creadă pe cuvânt. Daniel D. Marin ezită, sub ochii celor câțiva care s-
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
proastă formă a vieții lui, în momentele lui de cădere psihică, cu o mână legată la spate, îl bate pe Iohannis, ca putere de contracandidat, la trei dimineața, sculat din somn - că pe asta o uitasem. Iohannis pare un băiat curățel, cred că are și batistă la piept, în buzunar, dar Iohannis are un discurs de absolvent al școlii ajutătoare, secția logopedie. El până spune ' Bună ziua, români' trec alegerile. El n-are timp să dezbată cu cineva, având în vedere că
Ciutacu îl desființează pe Iohannis: Până zice „Bună ziua, români” trec alegerile by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/68844_a_70169]
-
oamenii nu deschid cărți subțiri/ iar dacă o fac/ observă imediat că înăuntru sunt/ puține cuvinte pe rând/ puține cuvinte pe pagină/ în rest/ alb mult alb/ și le închid repede" (Ce rămâne din viață). Într-un astfel de stil, curățel, sunt scrise majoritatea textelor (excepție făcând cele din ciclul Lupta), lipsite de consistență și de forță, dar agreabile și salvate, când și când, de finaluri ingenioase. În poemul citat, ultima strofă schimbă într-o oarecare măsură datele problemei, printr-o
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
Se face gazetar și împroașcă. Cearcă să puie pe fruntea unuia pecetea degenerării; altuia, el, democratul, îi impută originea obscură; celuilalt..., dar ce să mai continui! Acestea sunt frazele stereotipe ale tuturor pamfletarilor. Ca să le dee însă o notă mai curățică, pune moto fraze... din Alfred Fouillée..." Indubitabil, prin urmare, lumea presei de la 1900 îl cunoștea pe autorul pamfletului "Strugglerforlifer" și al celorlalte cinci care îi urmează. Pamflete care, dincolo de tot ce este injust, excesiv, legat de polemica extremă, demonstrează capacitate
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
zonă traumatizată, în mod evident străină oricărei motivații raționale. situație aparent inversă a aceluiași proces catastrofic poate fi identificată în actul comico-dramatic "1 aprilie" (1896). Este vorba de monologul rostit de un "mic impiegat" purtînd "un costum cam sărăcuț, dar curățel" și în care ne este relatată, într-o simbioză a tragismului cu comicul, desfășurarea nefericită a unui complot hazliu pus la cale într-un grup de mărunți funcționari de ziua păcălelilor. Ideea îi aparține unui Mitică șugubăț care-l determină
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]