96 matches
-
la 4 km de centrul comunei Lespezi, pe valea pârâului Pietrosu, care izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țărănești : a cui a fost nunta asară, dacă mai trăiește Irimoaia cu bărbatu-său ori e adevărat ce zic oamenii că ghebosul ei ar fi plecat la Dorna ; saude că Ion Cârstea i-a dat fetei douăzeci de prăjini în Curătură, ș-acole-i pământu’ bun a’ dracului, hâtu-i norocu’ ! Vaca Mărioarei i-a ei ori a feti-sa ? N-au împărțit-o ? Baba le știa pe toate, dar, cu vorbe încâlcite, dorea să povestească și altele : câte sarmale a făcut la nunta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu gândul la colectiv. Ce, întovărășirea n-au făcut-o ? Și la unii nu le-a mers bine ? - Care-a apucat pământul bun. Lăzurenii, hâtu-i în gură, legau cânepă la butuc și, când ieșeau cu căruța din ogradă, pârleau roată Curătura, făcu admirativ cumătrul. - Merg la furat ?! se miră cu naivitate Gâsca. Da ce-ai gândit că la cumpărat ? Lăzurenii au scos grâul din întovărășire de două ori cât noi. - Au în sat și frizer, făcu Areta cu invidie. - Dé, la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
multe porecle și care cum avea timp îl necăjea zicându-i : „Monac, Cheleneagră, Hoașcă, Topor, cu tot neamul lor”. în privința asta numai șapte frați, cunoscuți într-un nume, îi lăsau în urmă pe toți ceilalți : AlexĂPetră-Costă-Șté-Marí-Vasí-Rusă din deal, Alexă-Petră-CostĂȘté-Marí-Vasí-Rusă din Curătură și Alexă-Petră-Costă-ȘtéMarí-Vasí-Rusă din Văleni, căci, din șapte, numai trei trăiau. Ar mai fi fost încă multe de pus la cale despre sat, când cinătuiala porcului se isprăvi. Gazda așeză la toți în traistă și, veselă și mulțumită, claca se desfăcu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mare de la celălalt picior. - ...Tu, fa hăi, n-ai spus mâne-ta nimica ? - Cui ? Mamei ? Știe. Dar nici nu vra s-audă. - Dară ia-l și tu pă Pintilie, zise el cu accent lingurăresc. Are o sută de prăjini în Curătură și v’o trei sute la noi pă coastă. Bătrână-sa îi dă casa. Patru sute dă prăjini, hă-hă, atâta loc pă la noi n-au mulți... Așezându-și fața pe genunchi, fata fu zguduită de suspine. Ghebosul ridică puțin glasul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ocupa o suprafață mult mai întinsă în trecut, o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară și anume la contactul dintre culmile interfluviale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de facebook a editurii Junimea. (c) VASILE PROCA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Vasile PROCA Portrete din cuvinte (dialoguri elective) Ediție îngrijită de Iolanda PRODAN Editura Junimea Iași 2015 VASILE PROCA (note biobibliografice) Născut la 2 ianuarie 1949, în localitatea Curături, jud. Iași. Domiciliază în orașul Iași. Poet, prozator și publicist. Debutează în 1967, în revista "Licăriri" a Liceului "Al. I. Cuza" din Iași, cu poemul Trecînd prin timp. Debut editorial: Ruperea ritmurilor, Editura Junimea, 1987, volum drastic cenzurat. Colaborează la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
DĂNILĂ: Cum nu, mă rog matale, cumnată... ISPAS: Șezi colea, nevastă. (răsuflă adânc) Bre, bre, bre, da' știu că-i cald bine! Mă uitam din bătătură, la Bercu Croitoru, unde cinsteam un rachiu, mă uitam, cum spun, pe coastă, în curătură, unde-am trimis niște oameni să-mi secere un petec de grâu ce-l am; și ia așa părea că joacă aerul în fața ochilor, ia așa, ca o apă care clocotește. Iaca ia așa. (își flutură mâinile) ANISIA: Ba-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care clocotește. Iaca ia așa. (își flutură mâinile) ANISIA: Ba-ți juca ție în fața ochilor din alte pricini, pe care le știm noi bine... Că nu ne cunoaștem de azi, de ieri... Și ce voiai să vezi, mă rog, în curătură? Te pomenești că-ți încercai sprinteneala privirii s-o zărești pe Catinca vadana, ai? ISPAS (împăciuitor): E, da' cine spune una ca asta, Anisie? Da' se poate? Să știi că mă supăr, zău așa! Tocmai eu... pe căldura asta... (Anisia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-s om șodu. 278 Noaptea fusei la mândra Mă scăpară cu fuga, Și de - astsară iar oi me Că-s prunc eu de-a fugire. 279 Be, be, be, săracă gură, C-a plăti iapa cea sură Care paște-n curătură. 280 Fă-mă, Doamne, ce mi-i face, Fă-mă pana rugului În clopul haiducului, Fă-mă pană pe almariu Să fiu noră la crîșmariu. 281 D-urîtu mi-i omul mare Că se-mpiedică-n picioare, Da mi-i drag
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pustia zăbovește? El șade și le clocește. 256 {EminescuOpVI 257} 320 Sărmanul bărbatul meu Mult e flăcău bădărău, De friptură-l doare-n gură, De plăcinte-i pic-un dinte. 321 Ea-și numără dinții-n gură Ca parii la curătură. 322 Nu-i condeiul Tot temeiul. 323 Cu condacul Împli sacul - Da cu grămătica N-ajungi la nimica. 324 Gurele Mai mult ca prescurele. 325 Pentru tine sunt în stare Să mă plâng la mic și mare. 326 Bun e
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
alcătuiește o comunitate de muncă și o unitate socială. Folosirea teritoriului de către ceata de neam a satului (moșneni, răzeși, frați de ocină) este complexă: sunt părți individuale care aparțin unor familii, cum este casa cu curtea ei, livezile și pometurile, curăturile. Alte părți ale pământului obștei sunt folosite în comun: pădurea, pășunile, apele. La obștile sătești (țărănești) mai evoluate se disting părți rezervate pentru biserică și pentru conducătorii obștei. Cea mai importantă parte a moșiei (terenului), care se dezvoltă în decursul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pământurile cucerite asupra pădurii desțelenite-astfel sunt cele mai multe sate de deal, acoperite odinioară de păduri. Geograful Gh. Vâlsan arată că există un lanț de luminișuri între dealuri și munți, în Muntenia, de-a lungul râurilor secundare, care alcătuiesc o linie de curături (desțeleniri) de la Baia de Aramă la Târgoviște. În schimb, în Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în formă de bazine rotunde, sate înconjurate din toate părțile de coline împădurite (Vrancea, Tg. Ocna, Cașin, Tazlău
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să pună de o făcătură ca să-i cotonogească rău atît pe egipteni cît și pe macedonenii și grecii cu pretențiile lor de pricepuți la cultură. Și așa ieșit-au ei din încurcătură cu o mare fă-cătură dar toată adunată din curătură! În lucrarea Viața lui Moșe ll, ce aparține lui Filon din Alexandria se spune că mulți greci din Alexandria socoteau rușinos cum legile ivriților erau scrise numai în ebraică iar grecii nu aveau acces la ele. Și astfel ofuscații greci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aveau la rînză pe falnicul get mulți nobili, ne-o spune tăblița 42 unde conducătorul ne povestește cum o ceată de mișei au vrut să-i termine caierul înain- te de vreme. S-au adunat în fața cetății Sarmisetuzo pe o curătură și au pus mișeii la cale prinderea și uciderea lui Bisto. Grupul s-a împărțit în mai multe facții și au purces la executarea acțiunii în timpul mesei pe care acesta o lua împreună cu alți nobili, soția și doamnele acesteia. ,,Mulțimea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
venită dinspre vest și sud-vest, care contribuie la ridicarea economică și la întărirea gradului de valorificare a cadrului natural. Legătura dintre populația autohtonă și mediu se deduce și din frecvența mare a topicelor legate de aria pădurilor, ca runc, arșiță, curături, poiană etc. Din feudalism, așezările încep să fie atestate documentar. Condițiile Evului Mediu au contribuit la fărâmițarea așezărilor umane și la dese schimbări de vetre. Din categoria satelor vechi, din secolul XIV-XV, amintim: Runcul, Mădârjac, Scânteia, Strunga, Glodeni, Țibana, Uricani
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
privește nemișcat; vulpea stă lângă vizuină și nu se-ndură să meargă la vânat; veverița pleacă creangă lângă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea-ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieșit tiptiltiptil din curătură, și când a ajuns la margine și-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie: „Poate mai întâlnesc un prieten", își zise iepurașul. Și gândul îi răspunse: „Poate mai întâlnești un prieten..." Și iar țupai-țupai, iepurele
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
întîlnit în mai multe locuri și toponimul respectiv. Ele au origine latină - roncare, operație de defrișare ce a însoțit pe scară mare instalarea administrației romane în Dacia. Defrișarea care, făcută și după alte procedee, poartă numele tot de origine latină, curătura, arsura sau secătura. Cu nume de origine latină sunt denumite și câteva cursuri de apă mai importante. Este cazul Almașului (lat. almus - frumos, plăcut), afluent al Bistriței nemțene în Moldova și al unui afluent al Someșului transilvan. Același nume îl
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Mihăilă Azimioară să rămâie cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și spița hotărâtă de Petrache Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să măsoare pogănește tot bătrânul lui Azimioară și apoi să-l împartă iarăși pogănește, după spița tuturor, urmând ca de la cine va avea mai mult să să scadă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei, „au prinsu părți precum li s-au părutu”, adică folosind străvechiul obicei de „a prinde” fiecare acolo unde i se părea mai convenabil, obicei discutat într-un capitol din urmă, devenit cu timpul desuet; -după 1817 se fac încă „curături” în pădurea Umbrăreștilor, confirmându-se specificul locului de construire a caselor pe la margine ori interior de pădure; -introducerea agrimensurii moderne, măsurarea suprafeței locului în pogoane, „pogănește”, și nu doar lungul și curmezișul cum au procedat în 1817 și anterior vechii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ciurbești Sălăgeni Coarnele Caprei Sângeri Coasta Măgurii Săveni Cogeasca Scopoșeni Comarna Slobozia-Șirețel Cornești Stejari Coropceni Stornești Cositeni Trestiana Costuleni Tungujei Cotnari Ursita Cotu lui Ivan Valea Racului Covasna Vama Cozia Vlădnicuț Crivești Zbereni Crucea Zberoaia Cucova �� Zmeu Cucuteni-Cucuteni Cucuteni-Lețcani Curagău Curături Cuza Vodă-Popricani Dagâța Dancaș Deleni-Cionești �� Dobrovăț Domnită Drăgănești Drăgușeni �� Dumbrava-Lespezi Dumbrăvița Dumești Dumitreștii Galații Epureni Erbiceni Fântănele-Andrieșeni Fărcășeni Fedeleșeni Feredeni Forăști Frăsuleni Frenciugi Gărbești Glăvănești Glodenii GănduIGi Goești �� Golăiești Gorban Grădinari Griești Gropnița Gură Bidiliței Gură Bohotin Hăbășești �� Hălăucești Hălceni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]