1,401 matches
-
și alții. Dintre orchestre a evoluat Rapsozii Botoșanilor, condusă de maestrul Ioan Cobâlă. Pe această scenă au loc și spectacole organizate de copii, sub îndrumarea educatorilor, învățătorilor și profesorilor. Printre cei mai vechi animatori culturali îi amintim pe învățătorii Gheorghe Curcă, I. Luchian și pe profesorul Șeremet, care avea un grup coral de ținută. După război, prin anii '57 - '58, învățătoarea Elena Sava dirija un cor de copii, iar profesorul Octav Greșanu instruia o echipă de dansuri. Unele formații cultural-artistice au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de Ioan Moglan și apoi de Dumitru Bitter. După acesta, echipa l-a avut ca antrenor-jucător pe tehnicianul veterinar Mihai Pintileasa, urmat de Gheorghe Gabor, funcționar la primărie. În timp, s-au remarcat ca jucători: Ion Popa, Ion Atanasiu, Vasile Curcă, Toma (zis Burtică), Cristi și Crin Oprea, Mihai Pintileasa, Nicu Pepelea, Cinel Pânzaru, Titel Curuț, Cătălin Spataru etc. Între 1986 și 1991, în comuna Lespezi au existat două echipe de fotbal: „Siretul Lespezi” și „Foresta Heci”, condusă de Ioan Spataru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a echipei de oină din Dumbrava a fost titlul de campion național, obținut în 1956. Echipa era condusă de Vasile Petrescu, șofer de profesie, dar care era și jucător. Atunci au jucat și Dumitru Petrescu, Dumitru Crăciun, Nicu Pepelea, Vasile Curcă, Ionel Crețu. Din păcate, acest sport aproape că a fost uitat de lespezeni. Sportul de masă Începând din 1977, atât elevii, cât și tinerii satelor participau la competiții de masă, precum „Daciada”, unde s-au îmbinat educația fizică cu sportul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Gheorghe Agănencei - inginer; 2. Constantin Ailincăi - profesor universitar; 3. Ecaterina Apostol; 4. T. Apostol - profesor de istorie; 5. Vasile Apostol - ofițer; 6. Ioan Calistru - profesor de biologie; 7. Doina Ciobanu - inginer agronom; 8. Gheorghe Crețu - profesor limba română; 9. Gheorghe Curcă - ofițer; 10. Ionel Doniceanu - ofițer; 11. Petru Doniceanu - ofițer ; 12. Nicolae Gâlcescu - ofițer; 13. Vasile Mocănița - inginer agronom; 14. Maria Negru - economist; 15. Voica Nemțanu - inginer agronom; 16. Gheorghe Oniceanu - economist; 17. Doina Petrescu - profesor; 18. Ștefan Petrescu - profesor; 19
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nebunia unor părinți ce i-au înzestrat cu poveri onomastice pe care nu-ți vine să le pronunți, darmite să le porți?! Există, mai ales în Oltenia, obiceiul de a da nume de familie în bătaie de joc. Pârțac, Flocea, Curcă, Boubătrân, Roadevin, Botderață, Găinaț, Stricatu sau chiar cenzurabilele Regulatu, Cur, Puțică, Muia, Bucilă, Labă, Sulă, Curu, Pizdelea (dacă nu mă credeți, adresați-vă Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei!) sunt rostite cu un soi de veselie complice care nu
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
PNL va propune un ministru care să-i ofere președintelui ocazia unor comentarii atât de dure. Probabil că doar apelând la aliații din PSD - partidul căruia i se datorează, de fapt, această constituție de care-au ajuns să râdă și curcile - liberalii ar găsi pe cineva capabil să ridice un val de indignare publică pe măsura celui stârnit de nominalizarea Noricăi Nicolai. Cred că într-un astfel de top numele juristului-teleast Șerban Nicolaie n-ar trebui să lipsească. Dacă tot e
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
zi,/ Pînă și cele mai ursuze/ Se lasă sărutate chiar pe buze.../ Iar în a treia/ Sau a patra zi/ Se lasă duse sub un brad/ Unde se-mpiedică mai toate/ Și leșinate-n brațe-ți cad,/ Ca niște biete curci plouate.../ Deși - prin munți, în fiecare vară,/ La fel, turiștii urcă/ Iar fetele... coboară.../ Șoseaua urcă spre Voineasa/ Și Lotrul curge spre Brezoi.../ Iar mirele/ Și cu mireasa/ Din carul nou cu patru boi -/ Un dar de ziua nunții lor
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
pocnind începu să se vorbească - fargme � spermatozoidul varsă negru în extazul geamătului �admirați vaginul meu anal - ooooooîoîo - o!" (Ara Alexandru Șișmanian); " Femeia este lecția tragică a lui Dumnezeu că lucrul în sine există doar mulțumită nervilor noștri în erecție." (Aurel Curcă Udeanu); " Femeia care-ți face cadou săruturi delicate în zone catifelate ale trupului tău statuar nu mai beneficiază de sărutul tău pe buze, chiar dacă savurezi fiorul, o consideri maculată, deși este logic că ține la igiena perfectă a cuplului." (Gabriela
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
Stelian Dumistrăcel (Pînă-n pînzele albe. Dicționar de expresii românești, 2001, p. 72) o leagă de calendarele-almanahuri de odinioară, pline de informație haotică. În momentul de față pare să aibă o răspîndire destul de mare o comparație asemănătoare, al cărei agent e curca : "dom'președinte s-a uitat, vorba aia, ca curca-n lemne" (Mircea Dinescu, în Gândul, 27 iulie 2005); "acum 10 ani, când Stolojan atrăgea atenția că trebuie să facem proiecte ca să atragem fonduri în România, se uitau toți ca curca
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
2001, p. 72) o leagă de calendarele-almanahuri de odinioară, pline de informație haotică. În momentul de față pare să aibă o răspîndire destul de mare o comparație asemănătoare, al cărei agent e curca : "dom'președinte s-a uitat, vorba aia, ca curca-n lemne" (Mircea Dinescu, în Gândul, 27 iulie 2005); "acum 10 ani, când Stolojan atrăgea atenția că trebuie să facem proiecte ca să atragem fonduri în România, se uitau toți ca curca-n lemne" (comentariu, forumul realitatea.net). Expresia are variante
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
curca : "dom'președinte s-a uitat, vorba aia, ca curca-n lemne" (Mircea Dinescu, în Gândul, 27 iulie 2005); "acum 10 ani, când Stolojan atrăgea atenția că trebuie să facem proiecte ca să atragem fonduri în România, se uitau toți ca curca-n lemne" (comentariu, forumul realitatea.net). Expresia are variante produse prin substituția sinonimică lemne/ crăci/ bețe/ vreascuri etc. Destul de frecvent apare termenul crăci, care conferă expresiei trăsături de "încurcătură de limbă", provocînd o repetiție cacofonic-comică ("mă uit la ecuațiile de
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
forumul realitatea.net). Expresia are variante produse prin substituția sinonimică lemne/ crăci/ bețe/ vreascuri etc. Destul de frecvent apare termenul crăci, care conferă expresiei trăsături de "încurcătură de limbă", provocînd o repetiție cacofonic-comică ("mă uit la ecuațiile de algebră liniară ca "curca-n crăci", forumul muccelmic.ro). Altminteri, chiar cînd folosesc registrul popular-argotic (sau îl transplantează în conversația uzuală), mulți vorbitori se tem de cacofonie, pe care o semnalează - "aceștia se uitau ca la mașini străine (ca curca în lemne - scuzați cacofonia
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
de algebră liniară ca "curca-n crăci", forumul muccelmic.ro). Altminteri, chiar cînd folosesc registrul popular-argotic (sau îl transplantează în conversația uzuală), mulți vorbitori se tem de cacofonie, pe care o semnalează - "aceștia se uitau ca la mașini străine (ca curca în lemne - scuzați cacofonia)" (romanialibera.com) - sau o evită cum pot mai bine: prin inserarea nemotivată gramatical a unei virgule ("m-aș uita ca (,) curca-n lemne fără să-nțeleg despre ce e vorba", genialamerican.wordpress.com), prin înlocuirea cam
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
tem de cacofonie, pe care o semnalează - "aceștia se uitau ca la mașini străine (ca curca în lemne - scuzați cacofonia)" (romanialibera.com) - sau o evită cum pot mai bine: prin inserarea nemotivată gramatical a unei virgule ("m-aș uita ca (,) curca-n lemne fără să-nțeleg despre ce e vorba", genialamerican.wordpress.com), prin înlocuirea cam prețioasă a lui ca cu precum ("a se uita precum curca'n lemne", 123urban.ro) sau pur și simplu prin introducerea articolului o: "a te
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
pot mai bine: prin inserarea nemotivată gramatical a unei virgule ("m-aș uita ca (,) curca-n lemne fără să-nțeleg despre ce e vorba", genialamerican.wordpress.com), prin înlocuirea cam prețioasă a lui ca cu precum ("a se uita precum curca'n lemne", 123urban.ro) sau pur și simplu prin introducerea articolului o: "a te uita ca o curcă în lemne" (123urban.ro, dicționarurban.ro). Dacă primele expresii discutate mai sus sînt perfect transparente (vițelul e uluit de un obstacol și
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
să-nțeleg despre ce e vorba", genialamerican.wordpress.com), prin înlocuirea cam prețioasă a lui ca cu precum ("a se uita precum curca'n lemne", 123urban.ro) sau pur și simplu prin introducerea articolului o: "a te uita ca o curcă în lemne" (123urban.ro, dicționarurban.ro). Dacă primele expresii discutate mai sus sînt perfect transparente (vițelul e uluit de un obstacol și de o modificare în obișnuințele sale, iar mîța e descumpănită de contactul cu un obiect semiotic specific uman
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
sus sînt perfect transparente (vițelul e uluit de un obstacol și de o modificare în obișnuințele sale, iar mîța e descumpănită de contactul cu un obiect semiotic specific uman), nu e la fel de ușor de înțeles prin ce devine prototipică situația curcii. Ca să explicăm expresia, trebuie să presupunem că lemnele sau crăcile nu sînt obiectul contemplației (așa cum ar presupune varianta cu prepoziția la, rară dar preferată de G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006: "a se uita ca curca
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
curcii. Ca să explicăm expresia, trebuie să presupunem că lemnele sau crăcile nu sînt obiectul contemplației (așa cum ar presupune varianta cu prepoziția la, rară dar preferată de G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006: "a se uita ca curca la crăci"); e vorba, mai curînd, de curca prinsă între lemne sau crăci, al cărei aer pierdut accentuează impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă beată, curcă plouată). E probabil ca expresia să fi
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
lemnele sau crăcile nu sînt obiectul contemplației (așa cum ar presupune varianta cu prepoziția la, rară dar preferată de G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006: "a se uita ca curca la crăci"); e vorba, mai curînd, de curca prinsă între lemne sau crăci, al cărei aer pierdut accentuează impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă beată, curcă plouată). E probabil ca expresia să fi rezultat din contaminare cu altele mai logice, în
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
argou al limbii române, 2006: "a se uita ca curca la crăci"); e vorba, mai curînd, de curca prinsă între lemne sau crăci, al cărei aer pierdut accentuează impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă beată, curcă plouată). E probabil ca expresia să fi rezultat din contaminare cu altele mai logice, în care curca intră, se repede în lemne ("te băgași ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în ce
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
limbii române, 2006: "a se uita ca curca la crăci"); e vorba, mai curînd, de curca prinsă între lemne sau crăci, al cărei aer pierdut accentuează impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă beată, curcă plouată). E probabil ca expresia să fi rezultat din contaminare cu altele mai logice, în care curca intră, se repede în lemne ("te băgași ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în ce context înainte de
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
între lemne sau crăci, al cărei aer pierdut accentuează impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă beată, curcă plouată). E probabil ca expresia să fi rezultat din contaminare cu altele mai logice, în care curca intră, se repede în lemne ("te băgași ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în ce context înainte de a te repezi ca râma în beton sau ca curca-n (!) lemne", forum ziua.ro; " Poliția Română
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă beată, curcă plouată). E probabil ca expresia să fi rezultat din contaminare cu altele mai logice, în care curca intră, se repede în lemne ("te băgași ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în ce context înainte de a te repezi ca râma în beton sau ca curca-n (!) lemne", forum ziua.ro; " Poliția Română se repede ca curca-n vreascuri", beta.agora.ro
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
contaminare cu altele mai logice, în care curca intră, se repede în lemne ("te băgași ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în ce context înainte de a te repezi ca râma în beton sau ca curca-n (!) lemne", forum ziua.ro; " Poliția Română se repede ca curca-n vreascuri", beta.agora.ro). Scenariul "curcii captive" pare susținut și de alte variante de formulare: "stai ca curca-n lemne" (prosti.ro), "după un tratament cosmetic complet, bietul
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
în lemne ("te băgași ca curca-n lemne", fanclub.ro; "ginește bine cine apare acolo și în ce context înainte de a te repezi ca râma în beton sau ca curca-n (!) lemne", forum ziua.ro; " Poliția Română se repede ca curca-n vreascuri", beta.agora.ro). Scenariul "curcii captive" pare susținut și de alte variante de formulare: "stai ca curca-n lemne" (prosti.ro), "după un tratament cosmetic complet, bietul motan stă ca curca-n lemne... juri că meditează" (roportal.ro
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]