168 matches
-
Mihai Viteazul, patronul spiritual al orașului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale și militare, precum și de o autonomie reală care oferă libertăți cetățenilor. O cronică din secolul al XVII-lea menționează pentru prima dată ocupațiile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și, nu în ultimul rând, armurieri. În decursul secolelor XVI-XVII, în Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine (reformate), în Zalău fiind întemeiat primul colegiu în anul 1646, actualul Colegiul
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
este compus din 21 de consilieri împărțiți astfel: Orașul Zalău a fost un important centru economic din această parte a țării din cele mai vechi timpuri. O cronică din secolul al XVII-lea menționează pentru prima dată meseriile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și armurieri. După anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, Zalău a intrat într-un declin economic. Procesul de industrializare și-a făcut simțită prezența de la începutul secolului al XX-lea, când a început
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
fiind extrem de neobișnuită. Lucrarea, care prin secolul al XVIII-lea îi aparținea Angelicăi Kauffman, a fost mai apoi tăiată în două. Cele două bucăți au fost regăsite ulterior, prima într-un târg de vechituri, și a doua, în atelierul unui curelar, fiind mai apoi reunite pentru a forma compoziția originală. . Este posibil ca totuși anumite zone periferice ale compoziției originale să lipsească. Sf. Ieronim ocupă zona centrală a lucrării, așezat după o linie ușor înclinată, și văzut cumva dintr-o perspectivă
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
întregii Elade și primat al Bisericii Ortodoxe a Greciei, împreună cu mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Biserica „Sf. Gheorghe”- Mitropolia Veche prezintă trăsături arhitecturale comune cu cele ale mai multor biserici zidite în aceeași perioadă: Biserica „Sf. Teodori”, Biserica Curelari ș.a. Edificiul are o bogată ornamentație în relief în care se îmbină barocul constantinopolitan cu influențe din clasicismul rus. Edificiul era compus inițial din exonartex, pronaos, naos și altar. La începutul secolului al XIX-lea s-au efectuat unele modificări
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
acestor acțiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa. 1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari. 1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distruge a cetății Brașovia de pe șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
din 55 sufl[ete], 5 izr[aeliți], 4 ort[odocși]. În alte ramuri industriale, izraeliții figurează cu un număr considerabil; așa sînt: 1. Cusătorese izr[aelite] 137, ort[odoxe] 342; 2. Măcelari, izr[aeliți], 161, ort[odocși] 925; 3. Șepcari, curelari, izr[aeliți] 119, ort[odocși] 207; 4. Coaferi, izr[aeliți] 19, ort[odocși] 49 Numai în unele industrii ostenitoare sau puțin lucrative constituiesc românii ortodocși marea majoritate; astfel sînt: din 64732 totalul număr de suflete a meseriașilor aflați în București
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care au marcat întreaga evoluție economică a localității sunt: Îndeletnicirile meșteșugărești au existat dintotdeauna la Bozovici, dar în perioada interbelică se ridică la statutul de meserii. Pentru o populație care practica intens agricultura, era nevoie de fierari, rotari, potcovari, cojocari, curelari, opincari, măcelari, croitori. În afară de aceste meserii mai erau la Bozovici tâmplari, dulgheri, zidari, lăcătuși, tinichigii, vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
fierari, rotari, potcovari, cojocari, curelari, opincari, măcelari, croitori. În afară de aceste meserii mai erau la Bozovici tâmplari, dulgheri, zidari, lăcătuși, tinichigii, vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar, moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți, dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
era gata, îți schimbase și curelușa. Dacă aveai nevoie de-o curea, mergeai la magazin, ți-o cumpărai și plecai fericit cu ea în pungă. Acasă, descopereai că îi mai trebuie vreo patru găuri ca să-ți țină nădragii. Trăgeai la curelar: ia-l de unde nu-i. Pe locul atelierului bâzâia acum un salon de coafură, cu masaje artistice și căști de-alea cât pepenii. Ieșeai cu capul umflat de-acolo, dacă insistai, îți făceau și-o depilare permanentă, pentru un milion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe categorii omogene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini, când totalul unei categorii nu ajunge această cifră. 3. Asemenea echipe se vor forma și din meseriașii care nu sunt necesari la lucrările arătate mai sus (croitori, cizmari, cojocari, curelari, etc.). 4. Meseriașii arătați la punctele 2 și 3 de mai sus, vor fi folosiți, fie în echipe omo gene, fie în echipe mixte (în care caz se vor divide echipele omogene de câte 10 inși) în raport de natura
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tâmplărie, vopsitorie, acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de ceilalți meseriași (croitori, curelari, cismari, cojocari, etc.) se va arăta deasemenea: a/ Unitatea sau instituția unde lucrează. b/ Numărul mediu al meseriașilor utilizați lunar. c/ Numărul orelor efectuate lunar. d/ Cantitățile de lucru exprimate în bucăți și pe categorii: îmbrăcăminte (mantale, vestoane, etc.), mic
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
, Ioana (pseudonim al Eugeniei Banu; 18.III.1910, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 28.XI.2004, Bacău), prozatoare. Este fiica Evei (n. Albu) și a lui Constantin Banu al Lesii de pe Vlașini, staroste al curelarilor sibieni. Învață la Institutul Călugărițelor Ursuline (1917-1920) și la Liceul „Domnița Ileana” din Sibiu (1920-1928). S-a înscris la Facultatea de Litere din Cluj, însă după doi ani (1928-1930), căsătorindu-se, se transferă la Facultatea de Litere din București, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
afară de către arcași la porunca pritanilor. Așa procedează ei când este vorba de cele ce depind de meșteșug; dar când este vorba să delibereze despre organizarea cetății, se ridică și își dă cu părerea atât dulgherul, cât și fierarul sau curelarul, negustorul sau armatorul, bogatul sau săracul, nobilul sau umilul, și nimeni nu se miră de aceștia ca mai înainte, pentru faptul că fără să fi învățat de undeva și fără să fi avut un dascăl încearcă să dea sfaturi; prin
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
osoase, ori cărora le lipsea un membru (inferior, în cazul respectiv), dar care cântau extraordinar, compuneau poezii sau participau la olimpiade. Am auzit de un adolescent care, la abia 16 ani, imediat după război, avea o slujbă de ucenic la curelar și, în paralel, cânta la clarinet pe la nunți, în ciuda faptului că-i lipseau ambele picioare de la jumătatea coapselor. Avea un optimism deosebit acel băiat, la fel ca fetița cu deficiență mintală medie, care nu știa să scrie ori să citească
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
spre prima. Cine face recurs la „putere“ în secolul al XVIII-lea? Majoritatea reclamațiilor adresate justiției aparțin oamenilor simpli, uneori foarte săraci care își câștigă existența cu brațele, fie țărani, fie mici meșteșugari din mahalalele orașelor și târgurilor: abagii, cojocari, curelari, tăbăcari, croitori, zăbunari, condoragii, băcani, zidari, ișlicari, bărbieri, dulgheri, lăcătu și etc. Aceștia sunt urmați de micii slujbași din administra ția statului, la fel de săraci: toată armata de polcovnici, postelnici, armași și armășei, logofeți, vistieri, căpitani, stegari, ceuși etc. Micii boiernași
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vieții spirituale a Iașului, cât și în cel al arhitecturii lui. În prezent, aici sunt în curs de execuție ample lucrări de modificare și extindere spre vest, care vor mări spațiul util, dar vor schimba și aspectul exterior. 13. BISERICA CURELARI Pe strada care dă din strada Sărăriei într o "mahala" locuită cândvade oamenii care aparțineau de breasla Curelarilor și care pe valea Calcainei dubiau pieile ce le era de trebuință pentru meseria lor, se află o bisrică cunoscută sub numele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
execuție ample lucrări de modificare și extindere spre vest, care vor mări spațiul util, dar vor schimba și aspectul exterior. 13. BISERICA CURELARI Pe strada care dă din strada Sărăriei într o "mahala" locuită cândvade oamenii care aparțineau de breasla Curelarilor și care pe valea Calcainei dubiau pieile ce le era de trebuință pentru meseria lor, se află o bisrică cunoscută sub numele de Biserica Curelari, ca și strada pe care este a șezată. Nu se știe de către cine și nici
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
care dă din strada Sărăriei într o "mahala" locuită cândvade oamenii care aparțineau de breasla Curelarilor și care pe valea Calcainei dubiau pieile ce le era de trebuință pentru meseria lor, se află o bisrică cunoscută sub numele de Biserica Curelari, ca și strada pe care este a șezată. Nu se știe de către cine și nici c�nd a fost ridicată, dar, după cum rezultă dintr-o diată a unui Ștefan Zugravul, era în ființă pe la 1862. Se crede că a fost
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
unor foști slujitori ai bisericii. Tot în curte, dar în partea dinspre apus, adică în fața intrării în biserică, s-a ridicat de către enoriași o cruce modestă din beton mozaicat, pentru pomenirea eroilor căzuți pe câmpul de luptă, în 1940-1945. Biserica Curelari este o biserică de cartier, modestă, dar, care îndeplinește de veacuri nevoile spirituale ale enoriașilor din zonă. Cu binecuvântarea I.P.S. Mitropolit Daniel, acest locaș este astăzi, folosit de asociația religioasă "Oastea Domnului". 14. BISERICA sfântUL DUMITRU BALȘ Lucrările edilitar-urbanistice executate
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pe tot cuprinsul Moldovei. La început, biserica a fost mănăstire de călugări, închinată la sfântul Mormânt de la Ierusalim. Din anul 1864, adică după secularizarea averilor mănăstirești închinate, a devenit biserică parohială. A fost în trecut biserica breslei teslarilor și săhăidăcarilor (curelarilor) . Construcția are în plan formă de cruce (treflată) cu boltiri specific moldovenești. Are pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are ziduri mai subțiri decât restul construcției, dar, deasupra lui se află turnul de clopotniță, cu acces din pronaos. În interior
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cișmele publice, cu indicarea lungimii (în stânjeni a) tronsoanelor ce acopereau distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau la: Golia, Târgul făinei, Beilic, ulița Cizmăriei, Sf. Sava, Sf. Vineri, Palatul Administrativ, Grajdiul domnesc, Sf. Constantin, biserica Curelari, Cabinetul de istorie naturală, ulița Sf. Gheorghe Lozonschi, Academie și Mitropolie, lista fiind suplimentată cu alte două cișmele la (și lângă) spitalul logofătului Dimitrie Cantacuzino din Tătărași. În privința beneficiarilor privați ai aceluiași serviciu, lista cuprinde cu detaliile aferente debitului și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
utilizată "piatra aleasă de la Păun", din preajma Iașilor, iar pentru "înfrumusețarea orașului și pentru înlesnirea publicului", urmărind astfel să armonizeze utilul cu frumosul, preconiza reamplasarea câtorva havuzuri mai vechi (ca, de pildă, cel de la Adamachi, de pe "ulița Aghenției", sau cel de la Curelari) în locuri mai potrivite, conform planurilor anexate raportului. Pentru aceleași rațiuni, continua el, "trebuie a să introduce cișmele și havuzuri [...] dinaintea Mitropoliei, două cișmele cu 20 măsuri de apă, sau chiar și dinaintea Palatului Ocârmuitor, la Cabinetul Istorico-natural, la Adamachi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Crețu. Proprietarul Tomozei se obliga să dea 10 oca1 de ceară pe an, dar care a crescut la 20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]