128 matches
-
Băbușii, Capul Dealului (Băbușa); Pădurea Fundul Băbușii, Dealul din Fundul Băbușii, Pîrîul de la Fund, Fundul Băbușa, Drumul Capu Dealului. Tautologiile toponimice sunt formații toponimice constituite din termeni care, la nivel de apelative, sunt sinonime: Vîrful Păguiorului, Pasul Prislop, Trecătoarea Prislop, Curmătura Prislopului, Dealul Cuca, Rudabaia, Lacul Techirghiol. Dincolo de observațiile (pertinente) privind diferențierea semantică dintre termenii implicați în formațiile respective, referenții denumiți fiind asemănători, dar nu identici, iar cei doi termeni fiind, în momentul cuplării, unul nume propriu și altul cuvînt comun
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iar Maica Domnului i le lipește la loc. Legenda spune că bărbatul parcă turbase. Apucă barda de sub pat, o prinse pe Crăciuneasă de amândouă mâinile și, trăgând-o până la ușă, îi puse mâinile pe prag și i le tăie de la curmătură. Cu fața mânjită de sânge, căzu beat pe pat, fără să mai audă țipetele de duerere ale nevestei. Văitându-se amarnic, Crăciuneasa se duse la Maica Domnului, cu mâinile schilodite: - Uite cum m-a ciunțit bărbatul! Maria îi grăi: - Unde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Atunci Maica Domnului îi lipi mâinile ciunge. Ca prin minune, mâinile Crăciunesei se făcură întregi, cum au fost, rămânând doar niște semne. În acest timp, Crăciun se trezi din beție, gândindu-se ce grozăvie a făptuit, tăind mâinile femeii de la curmătură. Se repezi la prag, dar palmele tăiate nu mai erau acolo. Ce vede afară păgânul? Totul acoperit de o mantie de omăt, totul alb-alb, ca laptele de vacă. Se frecă la ochi, nevenindu-i a crede, în noaptea aceea, a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
iar Maica Domnului i le lipește la loc. Legenda spune că bărbatul parcă turbase. Apucă barda de sub pat, o prinse pe Crăciuneasă de amândouă mâinile și, trăgând-o până la ușă, îi puse mâinile pe prag și i le tăie de la curmătură. Cu fața mânjită de sânge, căzu beat pe pat, fără să mai audă țipetele de duerere ale nevestei. Văitându-se amarnic, Crăciuneasa se duse la Maica Domnului, cu mâinile schilodite: - Uite cum m-a ciunțit bărbatul! Maria îi grăi: - Unde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Atunci Maica Domnului îi lipi mâinile ciunge. Ca prin minune, mâinile Crăciunesei se făcură întregi, cum au fost, rămânând doar niște semne. În acest timp, Crăciun se trezi din beție, gândindu-se ce grozăvie a făptuit, tăind mâinile femeii de la curmătură. Se repezi la prag, dar palmele tăiate nu mai erau acolo. Ce vede afară păgânul? Totul acoperit de o mantie de omăt, totul alb-alb, ca laptele de vacă. Se frecă la ochi, nevenindu-i a crede, în noaptea aceea, a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Arjana - 1514 m, În Munții Cernei; VÎrfu lui Stan - 1466 m, Petrele Alba - 1335 m, În Munții Mehedinți. c) Pasurile de trecere sunt În general de mare Înălțime, cum ar fi: Predeal - 1032 m, Bran - 1240 m, VÎlcan - 1621 m, Curmătura Oltețului - 1640 m, urmează apoi unele pasuri mai joase: Pasul Lainici de pe Valea Jiului și cele două porți respectiv Poarta Orientală (Pasul Domașnea - 540 m) și Poarta de Fier a Transilvaniei; d) Sunt străbătuți de unele mari văi transversale, cum ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
umani și mai plini de istorie dintre munți”. Avantajele oferite de morfologia cadrului natural, cum ar fi: depresiunile, văile rîurilor, plaiurile etc; favorizează o puternică viață materială și spirituală, chiar pînă la cote Înalte, cum ar fi localitățile Ciunget și Curmătura care au urcat la peste 1300 m la izvoarele Lotrului și Latoriței sau a celor din Depresiunea Branului, ca Fundata și chiar Fundățica, pînă la aproape 1200 m. Remarcăm de asemenea și cazul Depresiunii Petroșanilor (cu localitățile: Petroșani, Lupeni, Petrila
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turiștii. Iată principalele cabane: Sugag - 3 cabane În (Șureanu, și una la CÎlnic), județul Alba; Arefu - 3 cabane (Cumpăna, Capra, Valea cu Pești), Lerești (Voina), DÎmbovicioara (Brustureț), județul Argeș; Poiana Brașov (Cristianul Mare, Postăvarul, Poiana Junilor etc.), Bran (Castel), Zărnești (Curmătura, Plaiul Foii, Gura RÎului), Predeal - 6 cabane (Diham, Belvedere, Mălăești, Trei Brazi, Poiana Secuilor, SÎmbăta), Timiș (Timișul de Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova; RÎul Sadului (GÎtul Berbecului, Valea Sadului), Săliște (FÎntînele), Rășinari (Curmătura), Cisnădie (Cisnădioara), Tălmaciu (Valea Oltului, Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana Neamțului, Bărcaciu, FÎntînița Haiducului), Porumbacu de Jos (Negoiu), CÎrtișoara (BÎlea cascadă, BÎlea lac), Arpașu de Jos (Arpaș, Podagru, Turnuri), Păltiniș, județul Sibiu; Olănești (Brazilor), Călimănești (Cozia), Voineasa (Obîrșia Lotrului), CÎineni
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Înainte de 1948 - 1949; VULCAN. - așezare dacică; - așezare din neolitic și epoca bronzului; - m. arh. - biserica medievală fortificată; ZĂRNEȘTI. - așezare dacică; - m. m. - al eroilor neamului din primul război mondial; - m. n. - rezervația Piatra Craiului; - festival folcloric „Floarea de colț”; - cabana „Curmătura” și „Plaiul Foii”; UCEA. - castru roman; - m. n. - lacul Podragu; - cabana Podragu; JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN ARMENIȘ. - mi. și de arh.: - Schit Rupestru „Piatra scrisă” cu picturi și inscripții din secolul XV - XVI; - han turistic „Piatra scrisă”; - zonă pomicolă; BĂILE HERCULANE
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus, Bufnița, Miorița; - Cabane: Robert și Păltiniș. RÎUL SADULUI. - hidrocentrala Sadu V; - lac de acumulare; - arhitectură populară: case de lemn foarte frumoase; - aici s-a născut Sava Popovia Savoiu (1878-1906) - pictor și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus, Bufnița, Miorița; - Cabane: Robert și Păltiniș. RÎUL SADULUI. - hidrocentrala Sadu V; - lac de acumulare; - arhitectură populară: case de lemn foarte frumoase; - aici s-a născut Sava Popovia Savoiu (1878-1906) - pictor și memorialist și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prinos al dragostei lor. Joagărul de pe Galda În vara lui 1947 era rândul nostru să ne minunăm de geniul tehnic al țăranului român. Patru bărbați, între care Trif Milinton (Melinte, dar lucrase în America și își americanizase numele), într-o curmătură dincolo de Cheile Gălzii au abătut apele râului, creând un canal în care apele căpătau o viteză de curgere foarte mare. Cu câteva scule de dulgherie au confecționat o roată de moară pe apă și au construit un eșafodaj și toate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Japonia. ȘA porțiune mai coborâtă a unei culmi muntoase sau deluroase, situată între două porțiuni imediate mai ridicate, și care pune în legătură două văi opuse sau obârșiile lor; sunt folosite, în mod obișnuit, de poteci sau drumuri; sinonime: înșeuare, curmătură. ȘEPTEL totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o zonă, într-o țară. ȘES întindere de pământ fără diferență de nivel; sinonim: câmp. ȘLEAU pădure de foioase amestecate, cu predominarea unei esențe (exemplu, șleau de gorun
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Dragomirna, zugrăvit în culori pastelate de Olga Greceanu, iar apoi la Peștera Dâmbovicioarei... Rămași singuri dincolo de Podul Dâmboviței, am pornit-o pe cărări turistice foarte puțin umblate, care ne purtau tot în paralel cu Piatra Craiului, până când am ajuns în Curmătura acesteia. Se instaurase septembrie și toamna bătea la ușă... Îmi amintesc de urcușul prin propileele de stâncă ale Pietrei Mari, cu difi cul tățile lor atrăgătoare, care aminteau de Strunga Dracului, iar apoi de muchia ascuțită a crestei. Se lăsase
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Nu, nu-l dau!" țipă meșterul. Apoi adaogă: "D-ta ai să trăești mai mult decât monumentul acesta". Când eram la stână, era acolo un cioban de care toți se temeau: că el singur ridicase un butuc de fag, o curmătură, pe care zece oameni nu putuseră s-o clintească. Și cum se tot răcăduia și nu voia să mă asculte, am umflat parul de la cazan, l-am pleznit la cap și l-am culcat la pământ. Și nu m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lăițelului - Casa de vânătoare - Izvorul Laiții - Laita- - Valea Doamnei - Boldanu - Lacu din Valea Doamnei - Modroacsi - Mierea - Pârâul Ghișei - Pârâul cu Surupișu - Pârâul Bălții - Pârâul Pleșii - Pârâul Brazilor - Pârâul Șanțului de Sus - Pârâul Șanțului de Jos - Piscul Purcariului - Pârăul Bârnelor - Pășunele Curmătura. La o așa bogată toponimie a unei așezări rurale nu ne rămâne decât să ne minunăm de arta, fantezia și dragostea cu care moșii noștri își botezau pruncii, finii, ulițele, animalele din curte și tot ceea ce-i înconjura, pentru ca viața
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
actuală. Bucegii în plan secund Fig. 19 Estul Culmii Pietrei Craiului, văzută din Drumul Carului Fig. 20 Partea de sus a Drumului Carului, la vechea frontieră Dealul Frumos, în stânga; în centru, fosta graniță Fig. 21 Vedere de ansamblu Piatra Craiului, Curmătura, partea stângă a Potcoavei Branului Fig. 22 Drumul Carului, partea de sus, din Fundata, pe fundalul Pietrei Craiului Fig. 23 Dincolo de șosea, biserica din Drumul Carului; în dreapta, zona cetății dacice, unde s-au făcut săpături arheologice Fig. 24 Drumul vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
un alt ciclu existențial. Agresivitatea pe care o denotă cerbul când îl provoacă direct pe flăcăul cu funcție cosmocratoare se răsfrânge asupra spațiului ordonat și considerat sacru în mediul social: „Tună cerbu di la munte/ Junelui bun,/ Pă frânturi,/ Pă curmături/ La gutăia luncilor/ Rupsă gardu stobărat/ Și în vie s-o băgat./ Rupsă viță/ De străviță/ Ș-aruncă-n dalba corniță” (Bunila - Hunedoara). Gestul ruperii viței figurează încercarea haosului de a pătrunde și anihila domeniul uman a cărui încercuire magică a distrus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și pe mine la sfat de taină și ne-am chitit amândoi și ne-am chibzuit c unde să se așeze oamenii aceștia. Și la urmă de tot, boierul a zis că să-i așeze în lunca Dunavățului, sau în curmătura Beșicatei. Și a rămas vorba așa și ne-am întors noi în sat la Fruntești cu pitac di la boier către fruntașii satului: Oprișan, Perju, Corniță, Ciuchi, și Bârgu pe care boierul îi ruga să facă cum or putea să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocinei solicitate; Vodă îi întărește jupâniței Caplea și fiicelor ei ocină în Cocorăști; peste o lună însă, la 27 iunie 1578, același Mihnea îi poruncește Caplei din Cocorăști „să-și ia cășăria de pe munți, de pe muntele ei din Buceci, din Curmătură în sus, de o stână câte 2 cașuri, cum este legea veche”) pe seama „fragilității” femeii singure. în anii 40 ai secolului al XVII-lea, Mărica (sau Maria), văduva fostului mare medelnicer Simion Gheuca, s-a pârât cu Dumitru Gheuca, fost
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi poemele din prima carte a Țării Feneș, cele care vor să refacă geografia rezistenței și a crimei. A supraviețuirii: „Soarele-i copil în vâru ceiușului,/ păzășce mieii cu iosum a lui gașpar, sara/ moș nicanor scoboară cioporu gi la/ curmătura mare...” (când soarele-i copil). Sunt poeme „aspre”, în care poemul își asumă statutul de scriitor din „altă țară”. Dar care este condiția scriitorului? A poetului? Un poem, scrisoare dusă la râu, e dedicat „poetului frate”, Gheorghe Azap. „Mi-e
Repere într-o geografie literară: Țara Feneș by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2817_a_4142]
-
racordarea la sistemul energetic național a tuturor gospodăriilor neelectrificate din județ. În a doua parte a anului trecut au fost investite 9,1 miliarde de lei, asigurându-se alimentarea cu energie electrică a 34 de gospodării din satele Liborajdea și Curmătura, fiind necesară construirea a două posturi de transformare, a unor rețele de medie tensiune cu lungimea de 1,1 km și a unor rețele de joasă tensiune în lungime de 10,1 km. Concomitent cu lucrările de electrificare demarate pentru
Agenda2004-10-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282149_a_283478]
-
Morii, Grochile, Turda, la Căstăi,/ Fântâna Boilor, pe Dealul Căpușului, în Zăcătoare,/ Pârâul Brețului, la Moară, pe Coasta Turzii, în Rupturi,/ pe Calea Bunii, Stăuina, în Boronești, în Poderei/ La Sântirim, în Fundul Turzii, la Iclănzel, la Sărături,/ În Stegea, După Curmătură, pe Vale, Petea și Vaidei." (p. 92) Dacă aici suntem încă, într-o mai mică sau mai mare măsură, în geografia rurală transilvană, alte poeme reprezintă adevărate migrații către sudul cel mai adânc. Neverosimil aproape se dovedește o altă Filă
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
fără organizarea de licitații, au dispus și plătit lucrări neefectuate sau executate necorespunzător. Printre lucrările cu probleme se numără reparația corpului B al Școlii cu clasele I-VIII din Giurgița, reabilitarea Grădiniței nr. 2 Portărești și a Grădiniței nr. 3 Curmătura. Printre investițiile cu probleme făcute de Primăria Giurgița se numără patru porți pentru terenul de fotbal, achiziționate cu 20.000 de lei bucata, dar și un WC din scândură al Grădiniței din Curmătura, care a costat... 90.000 de lei
Primarul doljean din Cârna a fost eliberat, cel din Giurgiţa nu () [Corola-journal/Journalistic/24442_a_25767]