119 matches
-
din Deal, Drăgoiești, Radoși 2. Mușetești - cu 4 sate componente: Arseni, Bărcaciu, Stâncești, Stâncesti Larga 3. Peștișani - cu 3 sate componente: Boroșteni, Frâncesti, Gureni 4. Schela - cu 3 sate componente: Arsuri, Gornacel, Schela 5. Stănesti - cu 5 sate componente: Alexeni, Curpen, Pârvulești, Vaidei, Valari JUDEȚUL HARGHITA Municipii integral în zona montană - 3 1. Gheorgheni 3. Toplița 2. Miercurea Ciuc Orașe integral în zona montană - 4 1. Băile Tușnad 3. Borsec 2. Bălan 4. Vlăhița Orașe parțial în zona montană - 1 1. Cristuru
ORDIN nr. 1.089 din 7 decembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
Vladimir Seaca Citunele Zeicoiu Seciurile Ciuperceni Seuca Cîlcești Slămnești Cîmpofeni Slăvuța Cîrbești Stejari Cocoreni Sterpoaia Cojani Suseni Colibași Și foaia Comanești Toiaga Copăcioasa Totea-Hurezani Cornești Trestioara Cornești-Satul Nou Urda De Jos Crasna Valea Motrului Crasna Din Deal Vâgiulești Cruset Valută Curpen Vîlceaua Curtișoara �� Zorlești Dănești Dobriță Dolcești Drăgoiești Drăguțești Duțești �� Fărcășești Fîntînele Florești Frățești Frîncești Frumușei �� Frunză Galbenu Găvănești Gîrbov Glodeni Glogova Godinești Groșerea Grui Gureni Hâiești Hobița Hodoreasca �� Horăști Horezu Hurezani �� Iași Iordănești Jupînești Larga-Mușetești Lăzărești Lelești Leurda Licurici Lupoaia
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Cerișor Căbești Boiu de Jos Boholt Birsău Cernișoara Florase Căzănești Bos Boiu Bîrcea Mare Cioclovina Cerbia Bretelin Boșorod Bobălna Ciulpăz Certeju de Jos Buceș Vulcan Bozeș Bos Ciungu Mare Cimpa Bujdulari Brazi Boz Ciunița Ciungani Bulzaștii de Jos Breazova Brănișca Curpenii Silvașului Cîmpul lui Neag Bulzeștii de Sus Brofuna Bretea Mureșană Cutin Coaja Căoi Buceș Bretea Română Dăbăca Costești Deal Cărmăzănești Bucium Orăștioara Bretea Sbeiului Dănulești Criva Cigmau Bucureșci Brîznic Dealu Mic Crivadia Cîmpuri de Sus Burjuc Bucium Orlea Deleni Dălja
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Podu Lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică, Vâltori Comuna Almașu Mare Sate: Almașu Mare, Almașu de Mijloc, Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nădăștia Comuna Blandiana Sate: Blandiana, Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău Comuna Ceru-Băcăinți Sate: Ceru-Băcăinți, Bolovănești, Bulbuc, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare, Viezuri Comuna Cricău Sate: Cricău, Craiva, Tibru Comuna Galda de Jos Sate: Galda de Jos, Benic, Cetea, Galda de Sus, Lupșeni, Mesentea, Măgura, Oiejdea, Poiana Galdei, Răicani, Zăgriș Comuna Ighiu Sate: Ighiu, Bucerdea Vinoasă, Ighiel
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Motru Sec, Orzești, Padeș, Văieni Comuna Peștișani Sate: Peștișani, Boroșteni, Brădiceni, Frăncești, Gureni, Hobița, Seuca Comuna Runcu Sate: Runcu, Bâlta, Bâltișoara, Dohrița, Răchiți, Suseni, Valea Mare Comuna Schela Sate: Sâmbotin, Arsuri, Gornăcel, Păjiștele, Schela Comuna Stănești Sate: Stănești, Alexeni, Bălani, Curpen, Călești, Măzăroi, Obreja, Pârvulești, Vaidei, Vălari Comuna Telești Sate: Telești, Buduhala, Șomănești Comuna Turcinești Sate: Turcinești, Cartiu, Horezu, Rugi Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Orașul NOVACI Localitate componentă: Novaci Sate ce aparțin orașului: Bercești, Hirișești, Pociovaliștea, Sitești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ohaba de Sub Piatră, Paroș, Peștera, Rău Alb, Râu Mic, Sălașu de Jos, Zăvoi Comuna Sântămăria-Orlea Sate: Sântămăria-Orlea, Balomir, Bucium-Orlea, Bărăștii Hațegului, Ciopeia, Subcetate, Sânpetru, Săcel, Vadu Comuna Teliucu Inferior Sate: Teliucu Inferior, Cinciș-Cerna, Izvoarele, Teliucu Superior Comuna Toplița Sate: Toplița, Curpenii Silvașului, Dealu Mic, Dăbâca, Goleș, Hășdău, Mosoru, Vălari Comuna Totești Sate: Totești, Copaci, Cârnești, Păclișa, Reea Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul LUPENI Localitate componentă: Lupeni Municipiul VULCAN Localități componente: Vulcan, Dealu Babii, Jiu-Paroșeni Orașul URICANI Localități
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
înmulțire deshidratat total sau parțial, chiar dacă după desicare a fost înmuiat în apă; (b) materialul de înmulțire avariat, contorsionat sau deteriorat, îndeosebi cel vătămat de grindină sau ger, strivit sau fisurat; (c) materialul nu îndeplinește cerințele de la punctul III. 3. Curpenul trebuie să fi atins o stare de maturare suficientă a lemnului. 4. Prezența organismelor dăunătoare care reduc valoarea de utilizare a materialului de înmulțire este tolerată doar la un nivel foarte scăzut. Materialul de înmulțire care prezintă semne sau simptome
32005L0043-ro () [Corola-website/Law/293969_a_295298]
-
o clonă este o descendență vegetativă a unui soi conform cu o tulpină de viță de vie aleasă pentru puritatea soiului, caracterele fenotipice și starea sanitară. B. Material săditor: (i) material săditor de viță de vie (a) vițe înrădăcinate: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, înrădăcinate și nealtoite, destinate plantării directe sau folosirii ca portaltoi pentru altoire; (b) vițe altoite: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, unite prin altoire, a căror parte
jrc5596as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90766_a_91553]
-
Material săditor: (i) material săditor de viță de vie (a) vițe înrădăcinate: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, înrădăcinate și nealtoite, destinate plantării directe sau folosirii ca portaltoi pentru altoire; (b) vițe altoite: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, unite prin altoire, a căror parte subterană are rădăcini. (ii) părți de plante de viță de vie (a) curpeni: coarde de un an; (b) coarde erbacee: coarde nelignificate; (c) butași portaltoi pentru
jrc5596as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90766_a_91553]
-
plantării directe sau folosirii ca portaltoi pentru altoire; (b) vițe altoite: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, unite prin altoire, a căror parte subterană are rădăcini. (ii) părți de plante de viță de vie (a) curpeni: coarde de un an; (b) coarde erbacee: coarde nelignificate; (c) butași portaltoi pentru altoire: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate să formeze partea subterană la pregătirea vițelor altoite; (d) coarde-altoi: fracțiuni de curpeni sau
jrc5596as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90766_a_91553]
-
erbacee de viță de vie, unite prin altoire, a căror parte subterană are rădăcini. (ii) părți de plante de viță de vie (a) curpeni: coarde de un an; (b) coarde erbacee: coarde nelignificate; (c) butași portaltoi pentru altoire: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate să formeze partea subterană la pregătirea vițelor altoite; (d) coarde-altoi: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate să formeze partea aeriană la pregătirea vițelor altoite sau
jrc5596as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90766_a_91553]
-
a) curpeni: coarde de un an; (b) coarde erbacee: coarde nelignificate; (c) butași portaltoi pentru altoire: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate să formeze partea subterană la pregătirea vițelor altoite; (d) coarde-altoi: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate să formeze partea aeriană la pregătirea vițelor altoite sau la altoirea pe loc; (e) butași pentru înrădăcinare: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate producției de
jrc5596as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90766_a_91553]
-
formeze partea subterană la pregătirea vițelor altoite; (d) coarde-altoi: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate să formeze partea aeriană la pregătirea vițelor altoite sau la altoirea pe loc; (e) butași pentru înrădăcinare: fracțiuni de curpeni sau de coarde erbacee de viță de vie, destinate producției de vițe înrădăcinate; C. Plantații-mamă de viță de vie: culturi de viță de vie destinate producției de butași portaltoi pentru altoire, de butași pentru înrădăcinare sau de coarde-altoi. D. Pepiniere
jrc5596as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90766_a_91553]
-
un extract din coaja fructelor de Citrus unshiu, Rutaceae Agent de mascare Citrus Unshiu Peel Powder este pudra obținută din coajă uscată de fructe de Citrus unshiu, Rutaceae Agent de mascare Clematis Vitalba Extract este un extract din frunze de curpen de pădure, Clematis vitalba, Renonculaceae Agent de întreținere a pielii climbazol 1-(4-clorfenoxi)-1-(1H-imidazol-1-il)-3,3-dimetil-2-butanonă VI/1,32 Conservant Clintonia Borealis Extract este un extract din rădăcini de Clintonia borealis, Liliaceae Agent de protecție a pielii halocarban N-
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
piciorul. Așadar, fiind îndeplinit un act justițiar demn de vestul sălbatic, apicultură a avut parte de liniște multă vreme, prosperând. Apare prima stupina cu stupi sistematici, stupul Atanasie Albina apărând chiarîn stupina cu pricina a moșului,înlocuind secularele coșnțte de curpen unse cu lut și bălegar, acesti stupi menținându-se până în anii 1995 ;mai apar și stupii ungurești(verticali)în familia Lazăr Valeriu sub formă de stupiăa inchisă.În jurul anilor 1937 Murgu Ion Țepeneu înființează prima fermă apicola profesionistă în localitate
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
Stupăritul era o tradiție străveche în zonă. Mai toate familiile aveau pe lângă casă o stupină, fie ea numai de 4-5 stupi. Pe părțile însorite ale caselor sau șurilor se puneau polițe special făcute, pe care erau înșirate coșnițele făcute din curpeni sau nuiele de salcie. Acești stupi asigurau familiei mierea pentru alimentație sau de leac. Mierea se mai folosea la prepararea băuturilor seducătoare, cum era țuica în care se macera izmă creață. Cu timpul, în epoca modernă, odată cu apariția în comerț
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta,geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă în beci, cămară, unde de regulă era așezat un scăunel sau o măsuța cu o sticlă, cană pentru țuică
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Curpen este o localitate în județul Gorj, Oltenia, România, aflată în comuna Stănești. Grigore C. Popescu, învățător pensionar din satul Curpen ne relatează următoarele în lucrarea scrisă "Considerațiuni istorice, economice și sociale 1978" : Curpen este un sat în comuna Stănești din
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
Curpen este o localitate în județul Gorj, Oltenia, România, aflată în comuna Stănești. Grigore C. Popescu, învățător pensionar din satul Curpen ne relatează următoarele în lucrarea scrisă "Considerațiuni istorice, economice și sociale 1978" : Curpen este un sat în comuna Stănești din județul Gorj, Oltenia, România. A fost până la ultima reformă administrativă centrul civic al fostei comune Vălari. Este așezat pe o
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
Curpen este o localitate în județul Gorj, Oltenia, România, aflată în comuna Stănești. Grigore C. Popescu, învățător pensionar din satul Curpen ne relatează următoarele în lucrarea scrisă "Considerațiuni istorice, economice și sociale 1978" : Curpen este un sat în comuna Stănești din județul Gorj, Oltenia, România. A fost până la ultima reformă administrativă centrul civic al fostei comune Vălari. Este așezat pe o parte și pe alta a firului apei Șușița, pe linii cu nume de
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
fost până la ultima reformă administrativă centrul civic al fostei comune Vălari. Este așezat pe o parte și pe alta a firului apei Șușița, pe linii cu nume de familii ale primelor așezări. De exemplu: Dudăi, Ciorăști, Udroi, Greci, Filipești etc. Curpen derivă din latina "Curpenue"- cuptoare cu pâine, merinde, ceea ce se adeverește că aici era un centru de aprovizionare al romanilor, ale căror trupe treceau spre Pasul Vâlcan și Cohorta de la Bumbești-Jiu. Pe apa Șușița erau mori de apa unde se
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
cât și aceasta sunt monumente istorice și-n care nu se face slujba. Preoții cunoscuți dintre cei mai vechi au fost : popa Ion Popescu, popa Ștefan Popescu și fiul său Constantin St. Popescu, popa Vasile Udriștioiu. Învățătura de carte în Curpen a pătruns înaintea tuturor din împrejur. Dupa învățătura de carte la biserică, când nu erau școli, domnitorul Cuza a dat dispoziții să se construiască școli în toate comunele. Atunci s-a construit o școală din lemn pe terenul din fața localului
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
bănci lungi și se circula între ele pe o parte, pe lângă perete, unde erau un interval de 1/2 m. Catedra era dintr-un dulap construit de rudari si un scaun la fel. Aici învățau copiii de la Vălari, Vaidei și Curpen. În anul 1923, eu autorul, fiind numit învățător aici, împreună cu preotul Constantin St. Popescu, care era și învățător, am luat inițiativa și împreună cu toți sătenii am construit un nou local de școală corespunzător acelui timp, cu 3 săli de clasă
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]