317,866 matches
-
o investiție totală în valoare de aproximativ 73 milioane de euro. Palas Iasi este singurul proiect de retail din țară care are ca principală ancoră un parc. Acesta este unul dintre numeroasele puncte de atracție, amplasat pe locul grădinii fostei Curți Domnești. Parcul cuprinde un lac și foișor pentru ceremonii, iar miile de plante și sutele de arbori vor încânta ochii vizitatorilor în orice anotimp. Inedit este faptul că una dintre ieșirile pietonale din parcarea subterană duce la o insulă a
PALAS Iasi va fi inaugurat in aprilie 2012 by http://www.iasi4u.ro/palas-iasi-va-fi-inaugurat-in-aprilie-2012/ [Corola-blog/BlogPost/94557_a_95849]
-
acest an pentru vizitatorii care-i vor trece pragul casei. Îi va însoți într-un tur de noapte prin încăperile reședinței sale, stropit cu un shot de vodkă neagră în temnița castelului și cu un pahar de vin roșu în curtea interioară. De la petrecere nu vor lipsi ielele, zânele rele, care vor încerca, prin cântec și dans, să fure mințile celor mai slabi de inimă. Cum gazdă serii este un cinefil convins, acesta își va conduce oaspeții în cortul amplasat special
Tur nocturn la Castelul Bran. Proiectie ”Nosferatu”. Halloween After Party by http://www.zilesinopti.ro/articole/5610/tur-nocturn-la-castelul-bran-proiectie-nosferatu-halloween-after-party [Corola-blog/BlogPost/97739_a_99031]
-
m-am confruntat cu cea mai baciyelmică situație dintre toate: jucându-l pe Quijote... cât de bine m-am înțeles cu Quijote! cu nebunia și copilăria lui pe care le simțeam până în ultimele capilare: erau aceleași senzații plăcute ca în curtea bătrânilor sau a vecinilor când ne lăsam furați de poveștile citite, călărind Rosinante și purtând tot felul de coifuri... iar finalul piesei era un gest calculat, simplu, de a înmuia pămătuful în ligheanul de aluminiu, de a îmbălsăma barba cu
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1426161240.html [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
de pasiunea față de favorită, cea care în harem fusese numita dintotdeauna simplu, haseki ? Trebuia să i se ofere tentații ca să se depărteze de ea. Și repede. Avea să se ocupe de asta. Dincolo de apartamentul ei, în coridorul care trecea pe lângă curtea femeilor, spre odăile eunucilor, Safiye auzi clinchetul slab al porțelanului. Jupâneasa cafelei și alaiul ei așteptau afară. Ar fi știut că erau femei acolo, chiar și fără să audă zgomotul: o senzație ușoara de anticipare temătoare, aerul devenit mai dens
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
foc negru. „Tu ce ai face acum în locul meu ?“ se întreba Safiye. Închise o clipa ochii, simțind ultima rază a soarelui pe pielea feței.” Citind această poveste te simți transportat în Constantinopolul secolului al XVI-lea, în lumea fascinantă a curții sultanului Murad III. Purtat pe aripile imaginației, te plimbi pe culoarele palatului urmat de eunuci în labirintul camerelor din palat, asemeni femeilor din harem pregătite pentru noaptea cu sultanul. Ai tot timpul în gând speranța că pentru Celia și Paul
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
harta ei cu numele ”Drumul de Aur”. Era coridorul pe care erau duse concubinele ca să-și vadă stăpânul. Al doilea, care ajungea în inima haremului, era marcat prozaic drept ” Coridorul proviziilor”, în timp ce al treilea, care ducea afară din harem, în curtea interioară și spre odăile bărbaților, era marcată drept ”Poarta Coliviei”.” „Un roman extraordinar, cu o intrigă complexă, descrieri care îți taie răsuflarea și având în centru o fascinantă poveste de dragoste, pe fundalul plin de culoare și parfum al Constantinopolului
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
martie 2013 Toate Articolele Autorului „Dacă am vedea cu lacurile, Stelele s-ar apropia, Întâmpinându-ne la drumul - jumătate” Lucian Blaga - Elisabeta Iosif - Încercând „să fim noi înșine sub stelele noastre”, cum zicea poetul luminii, filozoful din Lancrăm de „La curțile dorului”, aș începe acest dialog cu profesorul emerit, Smaranda Livescu, printr-o tentativă de cunoaștere a unei personalități complexe, care gândește și vorbește în peste zece limbi străine, pe care le cercetează și le studiază cu un puternic și neliniștit
INTERVIU CU UN VIZIONAR VISATOR: DR. SMARANDA LIVESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_interviu_elisabeta_iosif_1362339459.html [Corola-blog/BlogPost/359688_a_361017]
-
Mai ales dacă dăm nas în nas cu o funcționară fără verighetă pusă pe torturat masculi. Dar în ziua aceea, coada nu mai trăia tensiunea așteptării. Ne minunam cu toții de comportamentul zglobiu al doamnelor, ne dădeam coate ca băieții din curtea școlii pentru că se înfățișau ca niște adevărate “tipe”. Da, ele erau axis mundi iar noi, codașii, trăiam fascinația că aceste ființe, altminteri dificile, pot arăta o față atât de umană și plăcută. Doamnelor, dacă asta trebuie să facem, vom cumpăra
Zâmbetul se asortează la orice by http://www.zilesinopti.ro/articole/14981/costel-cristea-zambetul-se-asorteaza-la-orice [Corola-blog/BlogPost/100860_a_102152]
-
niciodată refuzul... deși tot ea a fost cea vinovată. Mereu a reacționat ca un scorpion, căutând să înțepe, de câte ori avea ocazia. Să nu o mai iei niciodată în seamă - repetă mama - să nu îți amărăști sufletul, că nu merită”. Din curte, se auzi deodată poarta trântită și pași fugărindu-se. Aproape imediat, ușa se deschise și Dora năvăli în cameră cu obrajii în flăcări și respirația întretăiată. „Primaaa!” - răsună victorios glasul ei. După ea, cu haina descheiată și șepcuța gata-gata să
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
electoral. Potrivit acestor prevederi se arată că: Cele două țări vor purta numele de Principalele Unite ale Moldovei și Țării Românești, fiecare cu domn, guvern și adunare legiuitoare proprie. Se înființează Comisia centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun și Curtea de casație, comune pentru ambele principate, cu sediul la Focșani. Se desființează privilegiile și rangurile boierești; se instituie responsabilitatea ministerială, se reglementează prin lege relațiile dintre proprietari și țărani, se stabilește modalitatea alegerii membrilor adunării elective pe baza unui cens
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Alexandu Ioan Cuza. Eminența Sa părintele Mitropolit, la șapte ore seara, îl proclamă domn al țării, de față cu domnii reprezentanți ai puterilor străine, față cu un numeros public, față cu un popor de peste 50 000 de oameni care umpleau curtea și tot dealul Mitropoliei. La vestea alegerii se trag clopotele tuturor bisericilor, imediat tot Mitropolitul trimițând o telegramă domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în care se spunea: <>.” (A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, Iași, 1909, p. 50/ Acte și Documente..., VIII
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
nu rezist, credeți-mă ! Zise una din cele trei femei de servici, înfocata toată și plină de aur și purpură. - Da, știu, zic eu, cunosc dictonul: “ Moșule, ce tânăr ești, fă din mine tot ce poftești...” numai lasă-mă la curtea ta, Bunicule, ca să-ți fac cafeaua în laboratorul de microbiologie și să te scol în fiecare dimineață la ora cinci, nu-i așa, scumpa mea? Dacă vom continua cu asemenea experiențe incestuoase și în Secolul XXI, avem toate șansele să
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
De câțiva ani s-a pripășit Pe la noi un deputat . Încet , încet și-a construit O casa-n vale lângă sat . Lua o parte din pădure Și-o bucată de islaz . S-a luptat ca să le fure Să aiba-n curte parc și iaz . E vechiul loc de adăpat , Pentru copii un colț de răi Loc de joacă și scăldat Începând din luna mai . Da dom’ primar ne-a lămurit Că nu-i nici vorbă de furat : -Cu acte omu-a dovedit
NECAZ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1399725683.html [Corola-blog/BlogPost/350693_a_352022]
-
Popa Bratu, bunicul lui Goga, care îl ajută să treacă munții în Muntenia. E un mister de cum a ajuns poetul la Giurgiu, găsit de Pascaly, după mărturia lui Caragiale, „într-un hotel din Giurgiu pe acel băiat- care slujea în curte și la grajd- culcat în fân și citind în gura mare pe Schiller. În ieslea grajdului, la o parte, era un geamantan-biblioteca băiatului- plină cu cărți nemțești.” Curios să cunoască pe „tânărul aventurier”, Caragiale îl descrie astfel: „Tânărul sosi. Era
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
părăsit, alții s-au înghesuit să intre în viața lui cu bocancii. În anul 1884, la Iași, îl vizitează Vlahuță și N. Petrașcu. Poetul le pare ca un Icar prăbușit din înălțimi. „...l-am găsit într-o cameră din fundul curții unui hotel. Am ridicat cele trei trepte ale scării deasupra unui podișor și văzând perdelele lăsate, am privit prin o mică deschizătură dintre ele. Eminescu dormea pe o canapea îngustă de mușama neagră, cu bustul gol. Era cald. Bustul alb
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
unui atlet.” Urmează apoi o secvență dostoievskiană: „...I-am propus o plimbare la Copou cu trăsura, pe care el o primi surâzând. Îl puserăm între noi, într-o trăsurică lipovenească cu un cal și ridicarăm drumul printre casele boierești, cu curți mari spre Copou. Pe drum, Eminescu vorbi puțin dând numai câte un răspuns scurt și cumunte, având aerul că se gândește la ce-l întrebam și mai mult surâdea.” Curând Eminescu nu mai e de recunoscut, fiind parcă vorba de
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
era într-o mănăstire (ex. Bârsana), iar episcopul era ceea ce profesorul și istoricul Mircea Păcurariu numește în Istoria Bisericii Ortodoxe Române - horepiscop (adică episcop de țară). Voievozii maramureșeni au încercat, și adesea au reușit, să înfiripeze centre bisericești superioare pe lângă curtea lor, însă datorită împrejurărilor istorice și spațiului geopolitic căruia aparținea Maramureșul și a interesului Imperiului Austro - Ungar față de aceste meleaguri, însuși voievodul Bogdan din Cuhea Maramureșului, unul dintre cei mai reprezentativi, a fost nevoit să-și părăsească Maramureșul drag și
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Telegrama_de_apreciere_si_felicitare_2_stelian_gombos_1340797387.html [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
erau la început mai pe tăcute și treptat-treptat se transformau în urlete și țipete. Pentru că și păruielile se întețeau. Uite-așa, debandada se transforma în hărmălaie generală, cu sonorizare maximă, care continua pe coridor și se întindea ca gumilasticul, până în curtea școlii. Astfel că, într-una din zile, când domnul Arsu era plecat din școală, urletele noastre generalizate au creat impresia că este în școală un incendiu, o inundație, că s-a prăbușit un zid, că au năvălit barbarii, mă rog
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
noastre generalizate au creat impresia că este în școală un incendiu, o inundație, că s-a prăbușit un zid, că au năvălit barbarii, mă rog, s-a ivit un cataclism, pentru că țipetele zburau departe, până în șosea și, chiar dincolo, în curtea bisericii (vis-a-vis de școală) unde trebăluia părintele Băluță cu niște gospodari. Precis că părintele Băluță a crezut că a luat foc școala. Așa ne-am pomenit cu dumnealui în clasă, având în mână un strujan gros de floarea soarelui Când
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
îmbucăm feliile de învățătură pe care nimeni nu ni le oferea. Doamne, cât de însetați de învățătură mai eram după loviturile de strujan! Însetați și înfometați. În câteva secunde era o liniște în clasă, de puteai auzi bâzâitul muștelor din curte. Iar școlarii? Cadre de icoane, scoși din ramă și așezați îngeri în bănci. Blânzi, cuminți și drăgălași, de-ți venea să-i săruți. Cine putea crede că, în urmă numai cu câteva clipe, drăgălașii de îngeri se păruiau reciproc, își
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
lecție originală la geografie. Întrucât în ziua respectivă domnul Arsu avusese de rezolvat probleme administrative, a venit la clasă abia în ultima oră. Prilej de tărbacă și hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului părintelui Băluță. În permanență doi colegi supravegheau curtea și strada. Astfel că, atunci când a intrat în clasă gâfâind, toți eram cu nasul în cărți, mimând silința noastră de a învăța buchiile lor pe de rost. A exclamat încântat: „ce copii cuminți și silitori!”. Zâmbind satisfăcut, ne-a spus
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
făceam și ne supăram când eram pedepsiți. Era ceea ce se chema iresponsabilitatea specifică vârstei. Dar, mai bine, să vă povestesc despre o astfel de faptă din acei ani de școală. Era pe la sfârșitul clasei a treia, la început de iunie. Curtea școlii era plină de caiși plantați cu pricepere de mâna de gospodar a domnului Arsu. După o primăvară blândă și generoasă, ajutați și de hărnicuțele albine, tinerii și viguroșii caiși își umpluseră crengile cu acele boabe de smarald pe care
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
tot ce ne-a mânat instinctul. Nu ne-am mulțumit cu obișnuita tărbacă din clasă, respectiv cu joaca, hârjoneli, păruieli, alergări pe bănci, pe sub bănci, pe catedră, pe tablă, pe după tablă. Nu! Am extins tărbaca pe coridor și apoi în curtea școlii. Doamne, ce frumoase erau zilele de iunie în anii copilăriei! Să tot alergi, să te îmbrâncești cu ceilalți, să te bușești, să țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
curtea școlii. Doamne, ce frumoase erau zilele de iunie în anii copilăriei! Să tot alergi, să te îmbrâncești cu ceilalți, să te bușești, să țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii să ne miluiască dumnealui cu vreun sfânt de strujan. Plecată cu treburi era și coana moașă (soția domnului Arsu), așa că... trai pe plai! Nici pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Nici pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de realizare a visului oricărui copil să se joace neîngrădit în acel rai care era curtea școlii. Ei, dar ramurile caișilor, pline de acei bumbi galbeni-verzui cu miezul alb erau extrem de ademenitoare. Cum să treci pe sub ele și să nu-ți lase gura apa? Cu toate că, dacă mâncai unul, ți se făcea gura pungă și ți se
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]